Actorul de teatru şi film Mircea Diaconu a intrat în alegerile pentru PreşedinÅ£ia României. AgenÅ£ia MEDIAFAX şi Gandul.info vă prezintă activitatea prezidenÅ£iabilului independent, de la implicarea în RevoluÅ£ia din 1989, la intrarea sa în politică şi până la lupta cu „statul paralel ocult”.

Mircea Diaconu s-a născut în comuna Vlădești, județul Argeș, și are 69 de ani. De profesie actor, Diaconu și-a obținut notorietatea jucând în mai multe filme și piese de teatru atât în timpul regimului comunist cât și după căderea acestuia. S-a remarcat și prin prezența, pe 22 decembrie 1989, la Comitetul Central, unde a fost filmat participând la discuțiile haotice care au dus la organizarea guvernării de atunci.

El a negat implicarea în conducerea țării de atunci.

„M-am văzut pe diverse rețele, tânăr, la Revoluție zicând tot felul de chestii. Fac mici rectificări, precizări. Sigur, un haos general, toți vorbeau, nimeni nu știa ce să facă. La un moment dat cineva zice «o mașină să-l aducă pe domnul Iliescu». Cineva zice să-l aducă domnul Diaconu, să ia o mașină să-l aducă pe domnul Iliescu. Pe domnul Iliescu l-a adus cineva, dar nu Diaconu. Domnul acela se numea Dumitru Iliescu și imediat după asta Ion Iliescu l-a numit șeful SPP și de acolo a ieșit general mai târziu. Din haosul ăla s-au ales 40 care însemnau Consiliul Frontului Salvării Naționale, o listă citită de domnul Iliescu. În acea listă nu era Diaconu. Erau Doinea Cornea, Ion Caramitru, Ana Blandiana. Diaconu plecase la teatru. După aia s-a constituit un fel de Parlament, ce se numea la vremea aceea Consiliul Provizoriu de Uniune Națională și în care iarăși nu era Diaconu”, a explicat acesta.

Intrarea în politică

În toamna anului 1990, prezidențiabilul independent a devenit unul dintre fondatorii organizației neguvernamentale Alianța Civică, alături de alții precum Emil Constantinescu, Ana Blandiana, Stelian Tănase și Mircea Dinescu.

În 2008, Mircea Diaconu a intrat în PNL iar din 2010 a ocupat și funcția de vicepreședinte al partidului. Din 2008 până în 2012 a fost senator de Argeș din partea liberalilor iar în 2014 a demisionat din partid. Mircea Diaconu a spus că a plecat din sediul liberalilor „jignit şi umilit”.

La anunțarea candidaturii pentru Senat, Diaconu a relatat că i-a fost teamă.

„Am fost membru PCR, am fost unul dintre cei mai tineri membri PCR, am fost făcut cu sila în anul II de facultate, după note, iar în 1989 eram un foarte bătrân membru de partid. De atunci, PNL este primul partid în care mă înscriu. Cel mai important pentru un actor este efortul pe care-l face de a se muta dintr-o cutie într-alta, este vorba de percepÅ£ia publică a oamenilor, alegătorii ştiu că actorii sunt într-o parte, politicienii într-o parte, fotbaliştii în altă parte, e foarte greu să te muÅ£i dintr-o cutie în alta. M-am tot întrebat ce e cu politica. De câteva nopÅ£i nu dorm, iar de când am primit invitaÅ£ia să particip la alegeri, (…) nu am dormit deloc de spaimă, de griji”, a declarat atunci Diaconu.

Mircea Diaconu a fost membru în Comisia de cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Senatului, iar ulterior în Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Potrivit site-ului Senatului, Diaconu a participat, în timpul mandatului său, la 25 de iniţiative legislative, în domenii ca patrimoniul cultural, cinematografia, libertatea religioasă, educaţia, sănătatea, şi la 16 moţiuni, a luat de 80 de ori cuvântul în plen şi a făcut 12 declaraţii politice.

Diaconu a fost, pentru o scurtă perioadă de timp, ministru al Culturii, în perioada 7 mai – 29 iunie 2012, în Guvernul condus de Victor Ponta. A părăsit funcția după ce a fost declarat incompatibil în privința funcțiilor de senator și director de teatru, deținute în același timp.

Conflictul de interese

Mircea Diaconu a fost directorul Teatrului Nottara din Capitală, din 2004 până în 2011, când şi-a dat demisia, după ce ANI a constatat că se afla în incompatibilitate, deținând în același timp funcția de director și pe cea de senator. El a fost acuzat atunci că ar fi favorizat numirea soției sale, actrița Diana Lupescu, în funcția de regizor la Teatrul Nottara. Potrivit ANI, Diaconu i-a aprobat acesteia participarea la concursul pentru ocuparea postului de regizor artistic, deși ea nu îndeplinea condițiile înscrise în fișa postului. În iunie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât irevocabil că s-a aflat în incompatibilitate. Și-a pierdut mandatul de senator în decembrie 2012, după ce Curtea Constituţională a decis că Senatul trebuie să pună în aplicare hotătârea judecătorească referitoare la incompatibilitate.

În noiembrie 2014, pe atunci europarlamentar, Mircea Diaconu a fost achitat definitiv în dosarul în care era acuzat de conflict de interese.

Activitatea în Parlamentul European

Diaconu a fost ales eurodeputat, în 2014, în Legislativul european al cărui mandat s-a încheiat anul acesta. După ce își ridicase mandatul de europarlamentar, acesta anunța că nu candidează la alegerile prezidențiale pentru că îşi vede „lungul nasului”.

Ca europarlamentar, nu s-a remarcat printr-o prezență activă. Membru al Grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Mircea Diaconu a fost prezent în mandatul 2014-2019 la 74,38% din voturile din plenul Parlamentului European, pe locul 28 din cei 32 de eurodeputați români în ceea ce privește prezența.

În februarie 2018, din plenul Parlamentului European, actorul a spus că statul de drept are probleme în România, menţionând că au fost date într-un an de 16 ori mai multe mandate pe siguranţa naţională decât de către FBI.

„Şi eu sunt îngrijorat de statul de drept din România, cred că are probleme. România a devenit statul cu cele mai multe condamnări CEDO pentru abuzuri contra cetăţenilor ei şi nimeni nu răspunde. Statul de drept are probleme, da. În România au fost date într-un an de 16 ori mai multe mandate pe siguranÅ£a naÅ£ională decât a dat FBI. S-au emis mandate, au fost ascultaÅ£i mii de cetăţeni pe motive de siguranţă naÅ£ională, ca să zic mai simplu terorism. Într-o Å£ară în care nu există niciun terorist şi niciun act de terorism. La alegeri au apărut o mie de «terorişti». Statul de drept are probleme în România. Parlamentul trebuie să repare aceste probleme şi nu trebuie să ceară părerea nimănui. Vreau independenÅ£a justiÅ£iei, dar mai ales a României”, a declarat Mircea Diaconu, la dezbaterea din Parlamentul European pe tema sistemului judiciar din România.

Cum a ajuns Mircea Diaconu candidatul susținut de ALDE și Pro România. Lansarea candidaturii la prezidențiale și a luptei contra „statului paralel”

Pe 25 august, în fața Ateneului Român, Mircea Diaconu și-a anunțat intenția de a candida, ca independent, la alegerile prezidențiale. Diaconu spunea atunci că este „un fals” intrarea în cursa pentru prezidențiale a liderilor de partide.

„Culoarul după care un partid își pune președintele de partid în alegeri și după aceea devine președintele țării, după care el își dă o demisie formală, ipocrită și nu mai este politic, este al tuturor, este un fals pe care-l repetăm la nesfârșit iar viața politică de astăzi ne-a pus în față, că de aia am și stat atât de multă vreme și m-am uitat în speranța că se va întâmpla totuși ceva normal”, a spus Diaconu.

La o zi după, ALDE a decis ieșirea din coaliția de guvernare cu PSD, retragerea canidaturii lui Călin Popescu Tăriceanu pentru prezidențiale și formarea unei alianțe electorale cu Pro România în vederea susținerii candidaturii independente a lui Mircea Diaconu. Alianța dintre ALDE și Pro România, numită „Un Om”, și ieșirea lui Tăriceanu din cursă a stârnit nemulțumiri în rândul liderilor din ambele partide.

Diaconu a dezvăluit că a decis să candideze după ce Viorica Dăncilă își anunțase intenția de a ajunge în turul II. În acest context, s-a gândit că nimeni nu l-ar mai fi putut învinge pe Klaus Iohannis.

„Eu în seara aia, stând de capul meu așa, am înțeles că în fața domnului Iohannis nu mai stă nimeni, pentru că ținta declarată atunci de doamna Dăncilă a fost turul doi.- Dacă nu intru în turul doi îmi dau demisia.- Dacă spui lucrul ăsta înseamnă că nu vrei decât în turul doi. În seara aia am stat pe afară mai mult, pe un scaun și am reprocesat toate lucrurile astea. Și am înțeles că poate fi chiar o înțelegere, un fel de troc dacă vreți. În fața domnului Iohannis nu mai stătea nimeni. Atunci pur și simplu am simțit nevoia asta”, a declarat Mircea Diaconu.

El a declarat că există un „stat paralel ocult” căruia actualul președinte Klaus Iohannis nu i se opune.

„Am tot vorbit despre acest stat subteran, ocult, acest stat există și în ziua de azi și funcționează perfect cu protocoalele, cu abuzurille incredibile funcționează. Cine să se opună acestui stat paralel ocult? Doamna Dăncilă, care a fost plecată nouă ani de zile și nu știe, nu l-a văzut? Nu știe că există. Domnul Iohannis? Care este a treia replică de Băsescu, adică două mandate Băsescu și încă una ca înlocuitor, ca să nu zic nechezol”, a declarat Mircea Diaconu, după ce și-a depus candidatura pentru prezidențiale la Biroul Electoral Central.

Campania electorală a început cu 30 de zile înainte de data alegerilor și anume pe 12 octombrie. Ea se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidențialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie.

Mandatul Președintelui României este de cinci ani, iar pe 10 noiembrie va avea loc votul în țară la prezidențiale, între orele 07.00 și 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, în același interval orar.

Cât despre votul în secțiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din Diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.