Uncategorized
Scandalul tÄierilor de pÄduri – DIICOT a cerut raportul Inventarului Forestier NaÅ£ional – Stiri pe surse

Cifra care se vehiculeazÄ Ã®n prezent în spaÅ£iul public privind volumul de 38 de milioane de metri cubi de lemn tÄiat anual din pÄdurile din România este produsÄ de Inventarul Forestier NaÅ£ional (IFN) din România cu metodologie certificatÄ internaÅ£ional, iar DIICOT a cerut acum câteva luni raportul IFN care include aceastÄ cifrÄ, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Åeful IFN, Gheorghe Marin.
El a avut un schimb de replici în contradictoriu cu directorul Romsilva, Gheorghe MihÄilescu, dupÄ ce acesta din urmÄ a ironizat posibilitatea ca un volum de 38 de milioane de metri cubi de lemn sÄ fie tÄiat în fiecare an în pÄdurile din România, dupÄ cum reiese din raportul realizat de Inventarul Forestier NaÅ£ional.
De asemenea, în dezbaterea la care erau prezenÅ£i membrii industriei forestiere, directorul Romsilva a ironizat Åi acuzaÅ£iile prezentate în spaÅ£iul public de mai mulÅ£i ani privind ilegalitÄÅ£ile comise de companiile care exploateazÄ lemn din pÄdurile româneÅti Åi care sunt suspectate de realizarea de transporturi duble cu un singur set de acte.
„Este acea percepÅ£ie diferitÄ, ’38 de milioane de metri cubi tÄiaÅ£i’. Pentru cÄ suntem aici cu niÅte firme care mie mi-a plÄcut ce au prezentat, vÄ invit pe toÅ£i la Romsilva, în special pentru firma de IT: ÅtiÅ£i cÄ noi marcÄm doi arbori Åi nu Åtim? ÅtiÅ£i cÄ dumneavoastrÄ (cÄtre companiile de exploatare a pÄdurii, n.r.) tÄiaÅ£i doi arbori Åi nu ÅtiÅ£i? ÅtiÅ£i cÄ firmele de exploatare transportÄ de douÄ ori Åi nu Åtiu? ÅtiÅ£i dumneavoastrÄ firmele de prelucrare cÄ prelucraÅ£i doi metri cubi Åi nu ÅtiÅ£i? ÅtiÅ£i cÄ mobila face douÄ bucÄÅ£i Åi nu Åtie? Poate cÄ Ã®i învÄÅ£aÅ£i pe oamenii aceia care au fÄcut softul cu IFN de ce le-a dat acea sumÄ dublÄ, pentru cÄ prea mult este acel dublu rostogolit, fÄrÄ argumente, în spaÅ£iul public. Eu i-am rugat sÄ se uite la formula de calcul, deoarece calculatorul îţi dÄ formula pe care i-o bagi”, a susÅ£inut directorul Romsilva.
Ãn replicÄ, Åeful Inventarului Forestier NaÅ£ional, Gheorghe Marin, a susÅ£inut cÄ metodologia dupÄ care IFN a calculat cifra de 38 de milioane de metri cubi de lemn tÄiat anual în România a fost confirmatÄ de specialiÅti din Germania, FranÅ£a Åi ElveÅ£ia.
„Referitor la ce a spus domnul director general despre cifra de 38 de milioane de metri cubi tÄiaÅ£i care se vehiculeazÄ Ã®n spaÅ£iul public, este o cifrÄ pe care noi am produs-o, Inventarul Forestier NaÅ£ional din România, Åi trebuie sÄ Ã®i spun domnului director Romsilva cÄ apreciez cÄ a spus cÄ adevÄrul este unul singur Åi minciunile sunt mai multe. Vreau sÄ-i spun cÄ de cifra volumului lemnului pe picior, de 2,35 de miliarde de metri cubi, suntem mândri (Romsilva e mândrÄ, n.r.), dar aceeaÅi formulÄ s-a folosit Åi la calculul volumului de lemn tÄiat. Nu am folosit altÄ formulÄ. SÄ fie clar cÄ nu a fÄcut Marin de capul lui, dupÄ cum se tot vehiculeazÄ Ã®n spaÅ£iul public românesc: am discutat aceastÄ formulÄ cu specialiÅti inclusiv din Austria, iar noi, Inventarul Forestier NaÅ£ional din România, am publicat împreunÄ cu statisticienii Inventarelor Forestiere NaÅ£ionale din FranÅ£a, Germania Åi ElveÅ£ia o metodologie despre cum am prelucrat datele în IFN, care a fost publicatÄ, nu a primit nicio observaÅ£ie din afara Å£Ärii, iar noi ne trezim din România cÄ facem afirmaÅ£ii neadevÄrate”, a rÄspuns Åeful IFN.
Directorul Romsilva i-a reproÅat ulterior Åefului IFN cÄ nu i-a transmis inventarul forestier.
„Nu mie trebuie sÄ-mi daÅ£i rÄspunsul. E simplu, este o piaÅ£Ä Åi o societate civilÄ care cer rÄspunsul la acest lucru. Eu am fÄcut cerere cÄtre dumneavoastrÄ Åi nu mi-aÅ£i dat inventarul forestier. Despre ce vorbim? Nu mi l-aÅ£i furnizat mie, ci autoritÄÅ£ii. De ce mÄ certaÅ£i pe mine? Eu sunt un actor mic, la fel ca ceilalÅ£i, nu eu am pus întrebarea în spaÅ£iul public, dumneavoastrÄ aveÅ£i obligaÅ£ia sÄ o lÄmuriÅ£i”, a susÅ£inut Gheorghe MihÄilescu.
Åeful Inventarului Forestier NaÅ£ional, Gheorghe Marin, a precizat ulterior, pentru AGERPRES, cÄ a transmis anul trecut conducerii Ministerului Apelor Åi PÄdurilor Åi conducerii Romsilva raportul care includea cifra de 38 de milioane de metri cubi de lemn tÄiat anual din pÄdurile româneÅti.
Gheorghe Marin a explicat cÄ Institutul NaÅ£ional de Cercetare-Dezvoltare în SilviculturÄ Marin DrÄcea, sub care funcÅ£ioneazÄ Inventarul Forestier NaÅ£ional, a îndepÄrtat din raport cifra de 38 de milioane de metri cubi de lemn tÄiat anual din România.
„Fiecare departament din Institut elaboreazÄ cercetÄri Åi sunt supuse avizÄrii în interiorul Institutului, înainte de a pleca din Institut. La avizarea din Institut eu am prezentat Åi aceastÄ cifrÄ (de 38 de milioane de metri cubi care dispar anual din pÄdurile României, n.r.) a proiectului. Nu a fost avizatÄ de comisia din Institut, deci la Minister (al Apelor Åi PÄdurilor, n.r.) a plecat fÄrÄ aceastÄ cifrÄ de 38 de milioane de metri cubi. Dar la o sÄptÄmânÄ dupÄ ce am fÄcut Åi avizarea la Minister fÄrÄ aceastÄ cifrÄ, domnul MuscÄ, aici de faÅ£Ä, care era consilierul ministrului (Ciprian MuscÄ, fost consilier al ministrului Apelor Åi PÄdurilor, în prezent preÅedintele AsociaÅ£iei Forestierilor din România, n.r.) la data respectivÄ (noiembrie 2018, n.r.) m-a invitat sÄ fac o prezentare la minister cu toate rezultatele, inclusiv cu aceastÄ cifrÄ. Le-am prezentat la Ministerul Apelor Åi PÄdurilor Åi mi-a cerut sÄ Ã®i las Åi prezentÄrile, deci dânsul are toate prezentÄrile, am fÄcut toate prezentÄrile. Erau acolo inclusiv doi-trei directori din minister – trei persoane de la Romsilva, domnul Tobescu a fost acolo, (CÄtÄlin Tobescu, fost consilier al ministrului Apelor Åi PÄdurilor Ioan DeneÅ, în prezent director al Fordaq România, bursÄ online de lemn din România, n.r.) Åi încÄ câteva persoane care nu s-au prezentat. Am prezentat aceastÄ cifrÄ acolo (la Ministerul Apelor Åi PÄdurilor, n.r.) în power point. Oficialii de la minister Åi de la Romsilva au fost cei care mi-au solicitat sÄ prezint toate rezultatele, inclusiv aceastÄ temÄ, deci domnul consilier MuscÄ Ciprian personal mi-a cerut”, a precizat Gheorghe Marin.
Åeful IFN a menÅ£ionat cÄ DIICOT a adresat acum câteva luni o adresÄ oficialÄ Institutului NaÅ£ional de Cercetare-Dezvoltare în SilviculturÄ prin care a cerut raportul complet realizat de Inventarul Forestier NaÅ£ional.
„DIICOT a cerut Institutului, prin adresÄ oficialÄ, acum câteva luni, sÄ i se transmitÄ toate informaÅ£iile, toate studiile, toate prezentÄrile, tot ce avem despre Inventarul Forestier NaÅ£ional. Au fÄcut adresÄ oficialÄ cÄtre directorul general al Institutului. DIICOT a cerut sÄ le dÄm fizic tot studiul. Au cerut prin adresÄ oficialÄ sÄ transmitem studiul prezentat de mine, aÅa cum a fost realizat iniÅ£ial, supus avizÄrii de la Institut, adicÄ cel care conÅ£inea Åi date despre tÄieri, studiul care a fost transmis la minister, tot Inventarul Forestier NaÅ£ional”, a declarat Gheorghe Marin.
Ãntrebat cum îÅi explicÄ faptul cÄ directorul Romsilva contestÄ calculele realizate de IFN, Åeful Inventarului Forestier NaÅ£ional a apreciat cÄ Gheorghe MihÄilescu nu Åtie despre ce e vorba.
„Domnul preÅedinte al Romsilva nu Åtie despre ce este vorba. DacÄ avea curiozitatea sÄ se intereseze cum lucrÄm, nu mai spunea prostia asta. Asta e o tâmpenie. AceeaÅi formulÄ am folosit-o Åi la calculul lemnului pe picior, Åi acolo e bine, acolo suntem mândri cÄ avem mult lemn pe picior în pÄdure, dar cu aceeaÅi formulÄ am calculat Åi volumul de lemn tÄiat. DacÄ aveam o discuÅ£ie de 5 minute îl lÄmuream Åi nu mai spunea prostia asta, dar din pÄcate ne denigreazÄ. Din poziÅ£ia pe care o are, el ar trebui sÄ fie foarte atent ce vorbeÅte, din pÄcate aruncÄ cu vorbele în vânt. (…) Ãn nicio Å£arÄ autoritatea responsabilÄ de pÄduri nu-Åi realizeazÄ propriul inventar. Trebuie sÄ o facÄ o instituÅ£ie independentÄ, un institut de cercetare cum suntem noi, sau o universitate, ca în Suedia, în nici un caz Ministerul (Apelor Åi PÄdurilor, n.r.), pentru cÄ asta ar însemna cÄ eu mÄ controlez pe mine. Noi la Institut am avut un contract cu Ministerul Apelor Åi PÄdurilor, sÄ realizeze Inventarul Forestier NaÅ£ional, conform legii, la fiecare 5 ani”, a încheiat Gheorghe Marin.
Raspandacul.ro
Uncategorized
Pavaje pentru curte mică: soluții eficiente pentru spații urbane

Majoritatea locuințelor din orașele mari, cum ar fi București, Ilfov, Pitesti, Ploiesti, Buzau sau Brașov, dispun de curți relativ mici, mai ales în zonele centrale sau în cartierele vechi. În aceste condiții, fiecare metru pătrat contează, iar amenajarea unui astfel de spatiu trebuie să țină cont atât de funcționalitate, cât și de aspectul vizual. Alegerea unui pavaj eficient poate transforma o curte mică într-un spațiu armonios, ușor de întreținut și estetic plăcut.
Pavele de dimensiuni mici sau medii
Pentru curțile mici, pavelele de dimensiuni reduse sau medii sunt cea mai bună alegere. Elementele mai mici permit realizarea de trasee curbe sau linii care se adaptează formelor neregulate ale curții, fără a crea senzația de aglomerare. Acest tip de pavaj curte oferă flexibilitate în design și permite combinarea de culori și texturi, accentuând vizual spațiul disponibil și făcându-l să pară mai mare decât este în realitate.
Dale mari pentru efect minimalist
În unele curți urbane compacte, utilizarea unor dale mari poate fi o soluție eficientă pentru a crea un aspect modern și aerisit. Spre deosebire de pavelele mici, dalele mari reduc numărul rosturilor și dau senzația de continuitate. Acestea sunt ideale pentru terase, alei scurte sau spații de relaxare, unde simplitatea și liniile curate contribuie la un design elegant și ușor de întreținut.
Combinații de texturi și culori
Pentru a optimiza vizual o curte mică, este recomandat să alternezi texturi sau să creezi contraste subtile între zonele de circulație și spațiile verzi. De exemplu, pavele de beton gri deschis pot fi combinate cu dale în tonuri naturale sau cu pietriș decorativ pentru a delimita aleile de plante și jardiniere. Această strategie creează adâncime vizuală și ajută la definirea clară a fiecărei funcțiuni în curte.
Alege Paverom Construct – Pavaje pentru ani si ani!
Pavaj curte și integrarea elementelor funcționale
În spațiile urbane mici, fiecare element trebuie să fie gândit strategic. Aleile trebuie să fie suficient de late pentru circulație, dar să nu ocupe întreaga suprafață. Pavajul trebuie să fie durabil, ușor de curățat și rezistent la intemperii, iar bordurile sau treptele trebuie să fie integrate armonios pentru a nu crea obstacole vizuale. Astfel, pavajul pentru curte mică devine nu doar un element estetic, ci și unul practic.
Recomandări pentru București si judetele din sudul tarii
În orașele mari din România, unde curțile sunt deseori limitate ca suprafață și amplasate în zone intens circulate, este important să alegi pavaje rezistente și ușor de întreținut. Pentru București și Ilfov, unde traficul urban și poluarea pot influența aspectul materialelor, sunt recomandate pavele de beton vibropresat sau dale cu finisaj anti-murdărie. În Brașov, unde variațiile de temperatură sunt mai mari, se recomandă pavaje rezistente la îngheț-dezgheț și la umezeală.
Pentru a rezuma, chiar și o curte mică poate deveni un spațiu urban plăcut și funcțional dacă alegi pavajul potrivit. Elementele mici sau medii permit flexibilitate și design personalizat, dalele mari creează continuitate și simplitate, iar combinațiile de texturi și culori optimizează vizual spațiul. În orașe ca București, Ilfov sau Brașov, alegerea unui pavaj durabil, estetic și bine montat face diferența între o curte aglomerată și un spațiu urban elegant și eficient.
Uncategorized
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Uncategorized
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Sport5 ani agoMasajul Lingam – Ghid pentru un orgasm intens
-
Oameni4 ani agoSoluții de iluminare Logic Light pentru un apartament
-
Politichie6 ani agoMinistrul justitiei Catalin Predoiu – promotor de fakenews, manipulari si dezinformari cu privire la SIIJ
-
Politichie3 ani agoVine Ceaușescu !?
-
Politichie6 ani agoMESAJE SFÂNTUL ION 2020. Cele mai frumoase urări şi felicitări pentru rudele şi prietenii care poartă numele Sfântului Ioan
-
Uncategorized7 ani agoAvantajele si dezavantajele de a lucra intr-un coafor
-
Politichie6 ani agoVERGIL CHITAC, VICTIMA A CORONAVIRUSULUI DAR SI A FAPTULUI CA ESTE CANDIDAT LA PRIMARIA CONSTANTA
-
Politichie6 ani agoFrați masoni, reuniți în SRL si ultimul mare șpăgar de suflete, nejudecat încă



