Ministrul Alexandru Nazare anunţă că România a trecut cu bine de una dintre cele mai importante evaluări economice ale acestui an. S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al țării la nivelul BBB-, ceea ce înseamnă că România rămâne în categoria recomandată investițiilor. Decizia vine după evaluările Fitch și Moody’s, care au păstrat, la rândul lor, România în zona „investment grade”.

Este un semnal important într-o perioadă complicată, marcată de incertitudine politică și de presiuni asupra finanțelor publice. România rămâne la ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, iar perspectiva S&P este în continuare negativă, ceea ce arată că problemele nu au dispărut. Dar evitarea unei retrogradări confirmă că eforturile de consolidare fiscală și menținerea investițiilor au oferit argumente suficiente pentru păstrarea încrederii.

Miza este acum transformarea acestei stabilizări într-un punct de plecare pentru o etapă economică mai bună. Menținerea ratingului de investiții este importantă pentru accesul României la finanțare și pentru percepția investitorilor, dar adevăratul câștig pe termen lung ar veni din reducerea dezechilibrelor, utilizarea eficientă a fondurilor europene și păstrarea investițiilor publice la un nivel capabil să susțină dezvoltarea.

Există și motive pentru un optimism prudent. Datele prezentate înaintea evaluării arătau că, în primele opt luni ale anului, deficitul bugetar fusese redus cu 1,6 puncte procentuale față de perioada similară din 2025, în timp ce cheltuielile pentru investiții ajunseseră la aproximativ 97 de miliarde de lei.

Pentru România, următoarea etapă va fi însă decisivă. Menținerea ratingului nu reprezintă finalul procesului de redresare, ci confirmarea faptului că există încă spațiu pentru continuarea lui. Disciplina fiscală, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea investițiilor vor conta în următoarele evaluări.

Mesajul transmis de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după evaluarea S&P merge tocmai în această direcție: România a reușit să protejeze ceea ce a construit până acum, dar trebuie să continue efortul pentru ca stabilizarea să se transforme într-o relansare economică sustenabilă.

Alexandru Nazare a transmis:

„România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație?

La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P.

Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului.

Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice.

Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile.

Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar.

Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună.

Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase.

Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre.”

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut miercuri, la New York, discursul național al României în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, abordând principalele provocări de securitate, politice și economice cu care se confruntă România, Europa și comunitatea internațională.

În intervenția sa, șeful statului a pus accent pe apărarea principiilor democratice și pe pericolul reprezentat de manipularea și dezinformarea din mediul online, dar și pe consolidarea parteneriatului cu Statele Unite și pe rolul pe care România îl poate juca în economia și securitatea Europei.

Războiul din Ucraina și amenințările hibride ale Rusiei au ocupat un loc important în discurs, președintele reafirmând sprijinul României pentru Ucraina și Republica Moldova și vorbind despre necesitatea creșterii capacității de apărare a Europei. Nicușor Dan a abordat, de asemenea, situația din Orientul Mijlociu, dosarul nuclear iranian, conflictele din Africa, securitatea energetică și protejarea copiilor în mediul digital.

După discursul susținut de la tribuna ONU, președintele a transmis următorul mesaj:

„A fost o onoare să mă adresez astăzi Adunării Generale a ONU, la New York. Am reafirmat angajamentele noastre față de principiile Cartei ONU și am transmis mesaje clare pe teme esențiale aflate pe agenda globală. Ne leagă de Statele Unite ale Americii o istorie îndelungată de prietenie, marcată de contribuția esențială la căderea Cortinei de Fier și la deschiderea drumului României către democrație și libertate, pentru care le rămânem recunoscători.

În prezent, principala amenințare la adresa democrațiilor este manipularea prin intermediul rețelelor de socializare. Principiul fundamental al democrației este «o persoană, o voce, un vot», dar dacă mii de conturi false se exprimă în mod coordonat, vocea individului nu mai este auzită, iar libertatea de exprimare este negată.

România respectă principiile Cartei ONU – drepturile omului, statul de drept și guvernarea democratică – care au stat la baza dezvoltării noastre din ultimii 37 de ani. Acum, țara noastră a devenit una dintre cele mai dinamice destinații din Europa pentru investiții și dezvoltare industrială, aliniindu-se standardelor OCDE.

Cel mai important avantaj strategic al nostru îl reprezintă oamenii – oameni de știință, ingineri, medici, specialiști în tehnologie din România care modelează industriile viitorului. Suntem un partener credibil și de încredere, gata să contribuie la o prosperitate comună.

O altă preocupare majoră a noastră este consolidarea rezilienței Europei, prin dezvoltarea rezervelor de gaze naturale, inclusiv din Marea Neagră, a mineralelor critice și a altor resurse strategice, esențiale pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare și pentru reducerea dependenței de surse de energie impredictibile.

Din păcate, contextul actual este marcat de decizia unui stat membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, stat care în loc să mențină pacea, urmărește o agendă revizionistă declanșând un război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei.

România a simțit direct efectele acestui război prin încălcări repetate ale spațiului nostru aerian. În urmă cu câteva luni, o dronă s-a prăbușit peste o clădire rezidențială de pe teritoriul nostru, rănind persoane și provocând pagube materiale. A fost un episod dintr-o serie continuă de astfel de incidente.

Am mai spus-o și o spunem din nou: România va fi alături de Ucraina și de poporul său care acționează în legitima lor apărare atâta timp cât este nevoie. Totodată, România acționează responsabil pentru stabilizarea regiunii.

România va continua să susțină capacitatea de reziliență a Republicii Moldova, a doua cea mai afectată țară de războiul din Ucraina. În același timp, rămânem cel mai puternic avocat al Republicii Moldova în parcursul său european și o susținem activ în fața campaniilor hibride de destabilizare.

Pentru a descuraja războiul hibrid al Rusiei la adresa Europei și încercările sale de a submina încrederea cetățenilor în instituțiile democratice, este nevoie de creșterea cheltuielilor militare. România susține ținta de 5% din PIB pentru apărare, fiind deja la nivelul de 3,7% în acest an.

Suntem preocupați în egală măsură de proliferarea conflictelor la nivel mondial. Este esențial să avansăm în implementarea Planului de Pace pentru Gaza. În cadrul inițiativei «Board of Peace», România și-a oferit sprijinul și a contribuit, până în prezent, la evacuarea medicală a numeroși pacienți, în special copii. Planul de pace al președintelui Trump reprezintă cea mai credibilă cale către pacea și prosperitatea regiunii, iar România susține implementarea sa deplină.

În ceea ce privește Iranul, poziția noastră este clară: Iranul nu trebuie să dețină arma nucleară! Diplomația trebuie să fie prima opțiune către un acord cuprinzător, verificabil și durabil, care să deschidă drumul către un Orient Mijlociu mai stabil.

Ne reafirmăm sprijinul pentru o pace justă și durabilă în toate regiunile Africii afectate de conflicte. România contribuie la prevenirea conflictelor, la mediere, la consolidarea păcii și la redresarea economică.

România acordă, de asemenea, o mare importanță rolului Organizației Internaționale a Francofoniei în promovarea păcii și securității. România propune un candidat la funcția de Secretar General al OIF, o personalitate cu vastă experiență în domeniul afacerilor internaționale. Candidatura sa reflectă dorința țării noastre de a pune această experiență direct în slujba unei Francofonii mai puternice și mai eficiente.

Ne-am alăturat, totodată, inițiativelor internaționale dedicate educației și protecției copiilor în mediul digital, pentru că un spațiu mai sigur pentru ei înseamnă un viitor mai bun pentru societățile noastre.”

După mai bine de patru luni de blocaj politic și sute de ore de discuții cu partidele, președintele Nicușor Dan a decis să facă un pas concret pentru ieșirea din criză: l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Decizia vine într-un moment în care România are nevoie de un guvern funcțional, capabil să gestioneze problemele economice și bugetare și să ofere predictibilitate atât în plan intern, cât și în relația cu partenerii europeni.

„România are nevoie de un guvern”, a spus președintele, insistând asupra faptului că în spatele unor chestiuni aparent tehnice, precum bugetul sau rectificarea bugetară, se află decizii care influențează direct viața oamenilor.

De ce Siegfried Mureșan

Argumentul principal al președintelui a fost unul pragmatic. În lipsa unei majorități parlamentare deja conturate, Nicușor Dan a ales persoana care a beneficiat de cea mai mare susținere exprimată de partide în cadrul consultărilor.

În același timp, experiența europeană a lui Siegfried Mureșan a cântărit în această decizie.

„Este o persoană care are o experiență în Parlamentul European, o persoană care a negociat de-a lungul timpului lucruri importante, deci are expertiza pentru această poziție”, a explicat șeful statului.

Este un profil potrivit pentru o perioadă în care România are nevoie de capacitate de negociere și de menținerea unei relații solide cu instituțiile europene. Experiența acumulată la Bruxelles poate deveni un avantaj într-un context în care viitorul Executiv va avea de gestionat simultan presiuni politice interne, probleme bugetare și angajamente europene.

Un mesaj ferm pentru partidele politice

Dincolo de nominalizarea propriu-zisă, intervenția președintelui a conținut și o critică directă la adresa modului în care partidele au gestionat ultimele luni.

Nicușor Dan a vorbit despre „multă preocupare electorală și mult mai puțină preocupare pentru interesul național”, după sute de ore de negocieri care nu au dus la formarea unei majorități.

Este poate una dintre cele mai importante idei ale mesajului prezidențial: responsabilitatea ieșirii din criză nu poate aparține unei singure instituții. Partidele trebuie să găsească punctele comune necesare pentru ca România să poată fi guvernată.

Prin desemnarea lui Siegfried Mureșan, discuția trece acum de la negocieri generale la o situație concretă. Există un premier desemnat, iar formațiunile parlamentare trebuie să decidă dacă și în ce condiții pot construi o majoritate.

Experiența de negociere, pusă la încercare la București

Siegfried Mureșan primește o misiune deloc simplă. Președintele a recunoscut deschis că „sarcina primului ministru desemnat va fi una dificilă”, tocmai din cauza configurației actuale a Parlamentului.

Aici poate deveni relevantă experiența sa de negociere acumulată în politica europeană. Capacitatea de a discuta cu formațiuni cu priorități diferite și de a identifica zone de compromis va fi esențială pentru formarea unui guvern.

Desemnarea nu rezolvă automat criza și nu garantează existența unei majorități. Ea oferă însă un punct concret de plecare după luni de incertitudine.

Un semnal clar privind direcția europeană a României

Alegerea lui Siegfried Mureșan este însoțită și de un mesaj de continuitate în politica externă.

„Sunt convins că România va rămâne pe traseul pro-occidental”, a declarat Nicușor Dan, subliniind că țara trebuie să își respecte angajamentele, inclusiv cele privind traiectoria fiscală și relația cu finanțatorii.

În acest context, desemnarea unui politician cu experiență îndelungată în instituțiile europene este coerentă cu direcția anunțată de la Cotroceni.

După mai bine de patru luni în care negocierile politice nu au reușit să producă o soluție, președintele a făcut o alegere clară și argumentată. De acum, testul se mută în Parlament.

Siegfried Mureșan trebuie să demonstreze că experiența sa de negociere poate fi transformată într-o majoritate funcțională, iar partidele trebuie să arate dacă pot trece de la calculele electorale la compromisul necesar pentru formarea unui guvern.

Într-un moment în care România are nevoie de dialog, stabilitate și o voce credibilă în relația cu partenerii europeni, experiența acumulată de Mureșan la Bruxelles răspunde unor provocări concrete ale perioadei. După luni de blocaj și negocieri fără rezultat, decizia de la Cotroceni transmite un semnal de responsabilitate și de revenire la criterii precum experiența, capacitatea de negociere și continuitatea europeană. Rămâne ca această alegere să treacă testul Parlamentului și, dacă va primi susținerea necesară, testul guvernării.