După alegerea Laurei Kovesi la Parchetul UE, Europa e aşteptată să spună dacă SecÅ£ia Specială funcÅ£ionează legal – Stiri pe surse

După alegerea fostului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, la vârful parchetului Uniunii Europene, decizie amplu comentată şi contestată de toate taberele, acum Uniunea este aşteptată să dea un verdict în privinţa funcţionării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).

Mai precis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) are pe masă solicitarea unei instanţe naţionale prin care se cere punctul de vedere al Curţii referitor la legalitatea funcţionării Secţiei.

Concret Forumul Judecătorilor şi Mişcarea pentru apărarea statutului procurorilor au iniţiat mai multe procese în România împotriva Consiliului Superior al Magistraturii şi a Inspecţiei Judiciare.

Pe fondul judecării acestor procese asociaţiile profesionale ale magistraţilor au cerut sesizarea CJUE, context în care Curtea Bucureşti, Curtea de Apel Piteşi dar şi Tribunalul Olt au sesizat CJUE şi au cerut să răspundă mai multor întrebări.

Instanţele au decis astfel să întrebe curtea de justiţiei a Europei dacă modificările legilor justiţiei, printre care şi înfiinţarea SIIJ, respectă legislaţia europeană sau dacă recomandările MCV sunt opţionale sau obligatorii pentru România.

Aceste adrese se află în prezent pe masa judecătorilor CJUE iar Curtea trebuie să ofere un răspuns clar, aplicabil, răspuns ce trebuie implementat de statul beneficiar.

Dacă instanţa europeană spune că Secţia Specială încalcă legislaţia europeană SIIJ trebuie adusă în legalitate în conformitate cu soluţia, mai precis ar trebui desfiinţată şi reorganizată ulterior dacă se impune acest lucru.

Dacă instanţa europeană spune că înfiinţarea Secţiei s-a făcut în acord cu normele europene în materie SIIJ va funcţiona ca şi până în prezent.

Există posibilitatea, spun specialiştii în drept, ca CJUE să aleagă şi o soluţie de compromis, sau parţială, care să necesite unele schimbări fundamnetale dar nu neapărat desfiinţarea.

La acest moment instanţa europeană se află în punctul în care administrează probe şi colectează puncte de vedere, ce vor sta la final la baza deciziei ce se va lua.

În privinţa răspunsului aşteptat de instanţele româneşti de la CJUE nu există un termen concret la care acesta să fie oferit.