În numeroase rânduri v-am avertizat că o criză financiară ,,bună” se construiește în timp. Este nevoie de mulți analfabeți economici pentru a ne aduce în situația de ,,cu chiloții în vine” atunci când condițiile de pe piețele financiare se înrătățesc. Alte state decât România, precum Polonia, au acționat anterior precedentei crize SĂNĂTOS, astfel încât Marea Recesiune din 2008-2012 a reușit să fie fentată, Polonia înregistrând creștere economică atunci când toată Europa scădea.

Secretul polonezilor de atunci? Pe lângă performanță politică și financiară – absorbția reală a fondurilor europene și crearea unor locuri de muncă REALE. Nu cum încă face România în 2019 când raportează absorbții pe fonduri europene pentru programe FĂRĂ valoare adăugată în economie, gen cele din SNSPA sau UEFISCADI îi plătesc sume ,,catindatului” Cumpănașu.

Bulgaria nu s-a descurcat atât de bine în precedenta recesiune (deși s-a descurcat mult mai bine decât România). Și-a învățat lecția, are surplus bugetar, are dobânzi de împrumut acum la jumătate sau chiar mai puțin decât România și va adera la zona Euro.

O criză bună se construiește în timp.

V-am avertizat acest lucru încă din 7 iulie 2015, în interviul accordat (link mai sus) când afirmam: Ponta așează în pământ semințele pentru o nouă criză:

,,Victor Ponta nu intelege nici macar extremitatea fenomenelor economice, daramite nucleul lor. A spune ca nu ne comparam cu Grecia nu ne favorizeaza. Dupa 5 ani de criza, PIB-ul pe cap locuitor al Greciei este mai mare cu o treime comparativ cu al Romaniei. Exceptand aceasta criza de lichiditati, care se va rezolva in termen de saptamani, nivelul lor de trai e cu mult mai ridicat.In ceea ce priveste temerea de perioada urmatoare, la fel ca Tariceanu si Basescu in 2007-2008, Victor Ponta si guvernul sau asaza in pamant semintele pentru o noua criza a datoriilor care va urma in perioada urmatoare.”.

Contextul interviului era în privința golului de venituri față de cheltuielile anticipate generate de reducerea TVA, atentie, asa cum am spus atunci: prea târziu și prea mult. La această politică iresponsabilă s-a asociat și Banca Națională a României care, văzând excesele de politică fiscală a făcut propriile excese: a redus dobânda în loc să crească (așa cum am arătat încă de atunci, din 2015), cu consecința reaprinderii inflației, care în prezent este triplă în România față de media Uniunii Europene. BNR avea și un interes să fie iresponsabilă: Isărescu nu vrea ca România să adere la zona Euro, pentru că astfel și-ar pierde ,,pârghiile de supraveghere” la scutul cărora au înflorit rețelele mafiote din sistemul bancar înflorit și continuă să prejudicieze statul în frauda interesului public. Am explicat mai pe larg de ce acum Isărescu a ajuns în capcana pe care singur a creat-o României. Am explicat, aici:

Prea tarziu, prea putin, prea ca la țară. Asa arata politica monetara a lui Isarescu din perspectiva Băncii Centrale Europene.

Politica economică păguboasă a lui Isărescu și Ponta a fost însă continuată de politica păguboasă a lui Cioloș (sprijinit de liberali și de Iohannis) și Isărescu – sprijinit de ,,oamenii serioși” el susținând recent că ,,nu ne-am aflat în spatele curvei”, ca o conștientizare a erorilor de politică monetară, motiv pentru care se bâlbâie rău de tot:

Nu uitați: guvernarea Ponta a propus reducerea TVA de la 24% la 19% (prea târziu și prea mult), dar guvernarea Cioloș-Iohannis a fost cea care a pus-o în practică. Sub guvernul Cioloș-Iohannis a fost promulgată legea care a stricat greu remediabil sănătatea finanțelor publice. După ce  până în 2015 România a făcut o ajustare a finanțelor publice prea dură (așa cum prea dură a fost și ajustarea din criză), fiind o problmeă de dozaj a ,,strategilor economici de lungă durată ai PSD”, după măsura legiferată sub guvernarea Iohannis-Cioloș, România a deviat de la ținta de deficit, depășind deficitul structural și deteriorând astfel, greu remediabil, finanțele publice. În guvernarea Cioloș deficitul bugetar a depășit în mod real 3% din PIB, guvernul Cioloș (sprijinit de liberali și votat inclusiv de PSD), ca și guvernul Dăncilă anul trecut apelând la falsificarea grosolană a prognozelor de creștere economică în scopul falsificării chiar a deficitului bugetar (ca procent în PIB).

Deficitul structural (criteriu esențial al noii guvernanțe fiscale europene) nu numai că nu a scăzut, dar și-a inversat trendul prea accelerat impus în guvernarea Ponta (spre deosebire de ceea ce au făcut alte state cu deficite mari în criză care au ajustat GRADUAL), în guvernarea TEHNOCRAȚILOR.

Ei nu au mai putut ascunde derapajul finanțelor publice favorizat și amplificat sub mandatul lor, pentru simplul motiv că se ocupau de orice altceva: de la operațiunea ,,Cumințenia Pământului” până la cum să albească bani, prin cod fiscal, așa cum am scris, AICI:

Adevarata miza a impozitului pe venit global: albirea sumelor nejustificate. Articolul 117 – firul roșu dintre Ponta-Cioloș-Grindeanu.

Și încă ceva: cunoașteți faptul că am fost primul jurnalist care a semnalat gaura de zece miliarde de lei din buget, (spre exemplu AICI, în ianuarie 2017), gaură constată în guvernarea Cioloș. Gaura de zece miliarde de lei a fost preluată ca temă de campanie și post-campanie de PSD, după care, PSD, brusc s-a oprit. Într-un articol din 10 octombrie 2017, pe marginea TVA-split, explicam și tăcerea bruscă a PSD în privința gaurei: se pregăteau ei înșiși să dea o gaură și mai mare. Concluzia (mai jos) pe care o spuneam în octombrie 2017 este valabilă și pentru anul 2019. Iată ce spuneam atunci:

,,Este de domeniul strictei evidenta ca cvasi-totalitatea deficitului bugetar anual este făcut, în urma unei programari bugetare proaste, în fiecare an, între Crăciun și Revelion, prin încredințări directe. Au făcut-o și tehnocrați care au spart bugetul și guvernanță fiscală europeană în ultima săptămâna a anului trecut (probabil că gaura de 10 miliarde de lei a tehnocraților a fustat uitată pentru că actuali guvernați se pregătesc să dea propria gaură, dublă, de 20 de miliarde de lei, între Crăciunul și Revelionul anului 2017, tot fără licitații, tot prin încredințări directe”

Am pus în acest articol cronologia modului în care se construiește o criză bună, tranpartinic și lipsit de orice responsabilitate, asupra căreia v-am avertizat încă din 2015 că se construiește cu complicitatea păguboasă a polticienilor și Băncii Naționale. Politicile fiscale sau monetare blamate de toate partidele când sunt în opoziție, devin politicile de bază ale partidelor după ce câștigă alegerile și în același scop: deteriorarea șanselor reale ale economiei romântești de a construi o economică solidă, care să forțeze performanța politică și administrativă și în final să conducă la majorarea veniturilor populației. La noi, transpartinic, s-a început invers: s-au majorat nesustenabil TOATE salariile TUTUROR bugetarilor și TOATE PENSIILE pensionarilor speciali sau necontirbutivi, prin îndatorare iresponsabilă ceea ce va face economia și mai vulnerabilă la crize externe, întrucât s-a construit ,,o bună” criză internă. Transpartinic.

Am râs amar săptămâna aceasta când am văzut că Tedorovici s-a deplasat la New York pentru o semnătură pe care o putea da la București. De ce? Ca să se împrumute de 500 de milioane de Euro. Exact așa cum au făcut și ,,tehnocrații”, așa cum scris în 16 decembrie 2016, întârind ipoteza de ce au lăsat ciocul mic în privința găurii de 10 de miliarde de lei invocată de ei în sarcina tehnocraților: ei au vrut să o facă o gaură și mai mare. Acum, se împrmută și tot ca tehnocrații, tocmai pentru a crea o gaură și mai mare, prin iminenta depreciere a leului  Plus biletele de avion.

Despre cum au crescut tehnocratii datoria publica cu 500 de milioane de Euro intr-o singura zi.

Vreți să știți ce s-a întâmplat cu împrumutul tehnocraților? În 16 decembrie 2016, un Euro valora 4,5210 lei. Astăzi, un Euro valorează 4,7505 lei, cu 5% mai mult.

Știți ce înseamnă asta că dobânda anuală pentru acest împrumut este cu 5 puncte procentuale mai mare decât dobânda oficială a acestui îmrpumut, pentru că pentru a returna împrumutul și dobânzile, ministerul finanțelor are nevoie de lei colectați de la buget. E nevoie de 5% mai mult lei așadar pentru acest împrumut. La fel se va întâmpla și cu împrumutul de 500 de milioane de Euro semnat de Teodorovici, care va fi și mai scump prin deprecierea leului care va urma dar și pentru că la costul împrumutului punem și prețul biletelor de voiaj ale lui Teodorovici care s-a deplasat la New York pentru a semna cu un oficial al băncii mondiale, care are biroul la București.

Concluzia mea este următoarea: pregătiți-vă!, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani. (Sava N.).

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here