Cum privește fiecare candidat la prezidențiale zona economică: soluții trase la indigo – Stiri pe surse

Cei 14 candidați la președinție validați de către Biroul Electoral Central se ocupă, în programele lor, și de zona economică, chiar dacă atribuțiile funției sunt destul de limitate. În general, majoritatea candidaților vin în fața alegătorilor cu soluții comune la probleme comune.

Citește și: SONDAJ CURS – Klaus Iohannis defilează, Dăncilă se menține. Dan Barna gâfâie după ancheta Rise Project

Identificate cu brio de majoritatea prezidențiabililor, domeniile prioritare ale economiei vizate la elaborarea ofertei politice sunt transporturile, digitalizarea și debirocratizarea administrației publice și îndeosebi a ANAF, dezvoltarea agriculturii și fructificării potențialului economic al României, precum și atragerea de investiții și energia.

Klaus Iohannis – președintele în exercițiu

Programul prezidențiabilului Klaus Iohannis, „Împreună pentru România Normală”, stabilește liniile directoare ale parteneriatului președinte-guvernare PNL, în domenii precum justiția, educația, dar și economia. Programul lui Iohannis promovează sustenabilitatea finanțelor publice, eficientizarea ANAF în colectare pentru creșterea veniturilor fiscale către 30-31% pondere în PIB, precum și recuperarea prejudiciilor din evaziune fiscală și corupție.

De asemenea, potrivit documentului, este necesară reluarea reformelor structurale, „indispensabile pentru creșterea potenţialului economiei noastre”, respectiv revenirea la criterii de eficienţă în guvernanţa corporativă, regândirea sistemelor administrative din perspectiva utilităţii sociale, dezvoltarea infrastructurilor fizice ale industriilor de reţea, eficienţa și securitatea energetică și diversificarea finanţării economiei prin piaţa de capital.

Totodată, consolidarea sectorului privat constituie un alt aspect important din programul președintelui, mediul privat fiind considerat „coloana vertebrală a oricărei economii de piață”.

„Susținem domeniile în care România are avantaje majore față de alte state: industria auto este vârful de lance al competitivităţii industriale; trebuie sprijinită prin măsuri ferme de dezvoltare a infrastructurii rutiere și feroviare, precum și prin interconectarea învăţământului superior, a cercetării-dezvoltării cu sectorul auto și IT&C”, se mai arată în program.

Digitalizarea este o altă prioritate în domeniul economiei, dorindu-se stimularea iniţiativelor antreprenoriale și a startup-urilor în domeniul IT&C, dezvoltarea serviciilor de e-government și creșterea gradului de accesibilitate la internet. În sectorul energetic se promovează creșterea relevanței pe piața energetică regional, încurajarea companiilor românești să își optimizeze portofoliului la nivel de regiune, nu doar pe plan local, și punerea în posturi a unor reglementatori independenţi pentru asigurarea transparenţei și a sustenabilităţii.

În programul lui Iohannis se mai arată că agricultura are nevoie de o abordare strategică, astfel ca mica exploataţie agricolă să devină eficientă, de acces la fonduri europene, tehnologizare și sprijinirea marilor fermieri pentru a rămâne conectaţi la pieţele naţionale și regionale.

Turismul trebuie transformat în vector veritabil de dezvoltare economică și bunăstare social, mai arată documentul.

Totodată, priorități concrete sunt dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, concomitent cu infrastructura feroviară, maritimă și aeriană, integrarea efectivă a României în Spațiul Unic de Transport European, realizarea de investiții în inovare, digitalizarea și eliminarea birocrației excesive, precum și finalizarea și valorificarea Proiectului BRUA și implicit a gazelor din Marea Neagră, dar și deschiderea unui nou coridor de transport al gazului din regiunea caspică, în special din Azerbaidjan, ca punct de intrare pentru gazul importat pe piaţa UE și rută de aprovizionare suplimentară pentru interconexiunea BRUA.

Viorica Dăncilă – premierul demis și candidatul PSD

Premierul demis Viorica Dăncilă nu are încă un program electoral publicat pe site-ul propriu sau al PSD, pe lângă manifestul „Pact pentru Români” prin care Dăncilă cere partidelor să dea o asigurare că nu vor tăia pensii și salarii. Pactul vorbește de asemenea despre menținerea „măsurilor de sprijinire a tinerilor întreprinzători și micilor companii”. Sprijinul acordat se referă la impozitarea diferențiată a întreprinderilor mici și mijlocii cu cifra de afaceri anuală mai mică de 1 milion de euro și prin derularea anuală a programului StartUp Nation. Totodată, Dăncilă își asumă prin document „protejarea activităților (economice) independente” și aplicarea la termen a majorărilor pentru pensii și salarii promise anterior.

La lansarea candidaturii din 12 octombrie, candidatul PSD a vorbit totuși despre zece principii care stau la baza programului său electoral. În domeniul economic și social, acestea vorbesc despre incluziune socială, programe de integrare și susținere, redistribuirea echitabilă a prosperității și a oportunităților, precum și nevoia de proiecte ample de infrastructură la nivel local și național.

Dan Barna – candidatul alianței USR-PLUS

Cel mai important proiect al lui Dan Barna este revizuirea Constituției, astfel încât șeful statului să poată dizolva mai ușor Parlamentul pentru a convoca alegeri anticipate, prin consultare prin referendum. El mai susține și un rol activ pentru primul om în stat în votarea şi construcţia bugetului de stat. Pentru acest obiectiv din urmă se dorește prezidarea obligatorie de către președinte a ședințelor de guvern în care se dezbate și aprobă bugetul țării.

În planul măsurilor economice, Barna sprijină o dezvoltare economică durabilă în acord cu acordul pentru climat de la Paris. În acest sens spune că va sprijini măsurile de dezvoltare economică care reduc emisiile de carbon, încurajează economia circulară și stimulează investițiile în energie curată. Un exemplu dat de Barna de companii din economia circulară sunt cele care se ocupă cu colectarea și reciclarea deșeurilor electrice și electrocasnice.

Concret, candidatul USR are șase obiective majore de politică economică, începând cu reducerea taxelor pe salariul minim și chiar eliminarea lor pentru tineri, pe o perioadă nedefinită de timp, responsabilitate fiscală și o administrare mai eficientă a taxării.

Dan Barna nu a făcut, până în prezent, declarații publice despre poziția sa cu privire la menținerea sau înlocuirea cotei unice de impozitare, iar detalii asupra acestei teme nu apar nici în programul publicat pe site-ul de campanie.

Alte măsuri economice vizate de Barna sunt debirocratizarea activității economice prin susținerea unei legislații moderne pentru IMM-uri, digitalizarea economiei și a statului și impulsionarea inovării. El se declară în favoarea exploatărilor de gaze din Marea Neagră și în general în favoarea valorificării resurselor țării.

Un viitor președinte Barna ar avea o poziție favorabilă aderării al zona euro și s-ar asigura „de existența unui dialog eficient și în interesul cetățenilor între BNR, Guvern și partenerii sociali privind armonizarea politicii monetare cu cea fiscală”.

În privința sectorului energetic, programul politic al lui Barna presupune susținerea unui cost rezonabil pentru consumatorii casnici și cei industriali al tranziției energetice la energia curată. În ceea ce privește comunitățile de mineri, în contextul decarbonizării, el vorbește despre oferirea de alternative acestora. Barna este un susținător al decăpușării companiilor de stat din sectorul energiei și al finalizării rapide a proiectelor de interconectare regională din domeniile gazelor naturale și de electricitate.

În domeniul transporturilor, Barna consideră construcția de autostrăzi drept prioritatea absolută, pentru conectarea provinciilor istorice. În același timp, candidatul notează în programul său că politica investițională a României trebuie să fie predictibilă și realistă față de resursele disponibile, prin alegerea acelor soluții tehnice care maximizează beneficiul. Un alt proiect este modernizarea căilor ferate.

Obiectivul de finanțare al rețelelor rutiere și feroviare – întreținere, reparații capitale și investiții – trebuie să fie de 1% PIB în medie pe următorii 10 ani, potrivit lui Dan Barna, care de asemenea sprijină acordarea a 6% din PIB pentru sănătate.

Mircea Diaconu – candidatul Pro România și ALDE

Candidatul Pro România și ALDE, Mircea Diaconu, consideră că Romînia are nevoie de creșterea influenței companiilor românești în economie, companii care sunt însă dependente de accesul la creditare încă restrictive.

„Este clar că antreprenorii români au nevoie de o bancă cu capital de stat care să riște, împreună cu ei, începuturile unor noi afaceri. În acest context, este nevoie de o schimbare în abordarea politicilor publice care să încurajeze creditarea prin formularea de priorități. România are nevoie de o nouă politică industrială bazată pe refacerea, consolidarea și dezvoltarea lanțurilor valorice alături de o politică energetică durabilă”, scrie în manifestul politic al lui Diaconu.

În privința sectorului energetic, candidatul spune că va sprijini demersurile României de a deveni hub regional de gaze și că va susține dezvoltarea de noi capacități de producție și modernizarea mecanismelor de producție, transport și distribuție a energiei.

În materie de transporturi, prioritățile lui Mircea Diaconu sunt modernizarea, dezvoltarea și reorganizarea rețelei naționale de transport feroviar, rutier, aerian și fluvial și infrastructura pentru transportul mărfurilor, acestea pentru transformarea României într-un nod european de transport. Programul lui Diaconu menționează și construirea sau modernizarea podurilor peste Dunăre (Brăila-Măcin, Giurgiu-Ruse) și modernizarea porturilor dunărene și maritime, în condițiile valorificării proiectului economic al transportului pe Dunăre și pe canalele navigabile.

Totodată, creșterea producției agricole și a randamentului agricol sunt obiective de interes national pentru candidat, care dorește ca acest sector să reprezinte o pondere mai ridicată din PIB pe viitor.

„Prima prioritate a politicii agricole este finalizarea lucrărilor de cadastru utilizând fonduri publice, a doua prioritate este infrastructura, iar a treia prioritate a politicii agricole este industrializarea”, potrivit programului candidatului.

Theodor Paleologu – PMP

Theodor Paleologu, „Președinte(le) – învățător”, propune românilor asigurarea echilibrului macroeconomic prin menţinerea deficitului bugetar sub 3% până în 2024 şi utilizarea prioritară a fondurilor europene şi creditelor pentru investiţiile în infrastructură şi pentru digitalizarea şi automatizarea sistemelor din administraţia publică, în special a ANAF. Paleologu mai prevede în programul său de candidat la alegerile prezidenţiale ca România să îndeplinească criteriile pentru trecerea la moneda Euro la finalul mandatului său.

Acesta mai menţionează printre măsuri dezvoltarea unui program „de urgență” pentru utilizarea fondurilor europene și a creditelor pe termen lung provenind de la Banca Europeană de Investiții pentru investiţiile în autostrăzi, în infrastructura feroviară, portuară și aviatică.

De asemenea, Paleologu îşi propune să contribuie la digitalizarea sistemelor administraţiei publice, în special ale ANAF. În programul său se arată: „Dezvoltarea unui program de urgență pentru utilizarea prioritară a fondurilor europene și a expertizei tehnologice din sectorul privat pentru digitalizarea și automatizarea sistemelor de administrație publică și pentru interconectarea bazelor de date. Reluarea programului de creditare al Băncii Mondiale acordat pentru modernizarea ANAF”.

Theodor Paleologu mai prevede şi creşterea procentului din PIB alocat pentru apărare la 2,5%. „Creșterea treptată la 2,5% din PIB a bugetului destinat armatei pentru dotarea cu armament performant și organizarea unui minim antrenament civic, militar și de prim ajutor pentru situații de criză”, propune prezidenţiabilul.

Kelemen Hunor – UDMR

Kelemen Hunor s-a înscris în competiția pentru Cotroceni sub sloganul de campanie „Respect pentru toți”. La desemnarea sa în forurile statutare ale Uniunii, pe 30 august, Kelemen Hunor afirma că întotdeauna UDMR a avut candidat la Președinția României, lucru care reprezintă „o chestiune de onoare”.

Printre măsurile economice susținute de Hunor se numără realizarea de autostrăzi și refacerea funcționalității căii ferate. În ceea ce privește bugetul pe 2020, Hunor a precizat recent că pentru educaţie trebuie să fie o alocaţie bugetară de 6% din PIB, „fără discuţii”. Hunor este un susținător al atragerii companiilor străine mari printr-un cadru fiscal special, pe modelul irlandez.

Alexandru Cumpănașu – independent

Printre planurile candidatului independent Alexandru Cumpănașu se numără dezvoltarea și modernizarea României prin dezvoltarea agriculturii ca principala ramură economică, stabilirea turismului ca prioritate națională de dezvoltare, încurajarea și promovarea sectorului IT&C, susținerea sectorului de cercetare – dezvoltare – inovare, precum și promovarea digitalizării administrației publice și a ANAF. Se are în vedere și dezvoltarea unui program de înființare de companii în România de către cei plecați în străinătate.

Cumpănașu dorește interzicerea împrumutării Guvernului de pe piețe interne sau externe fără prezentarea publică cu cel puțin 30 de zile înainte a condițiilor de împrumut și a băncilor/instituțiilor financiare, precum și oferirea unui cadru preferențial de dezvoltare pentru companiile cu capital autohton și interzicerea repatrierii integrale a profitului de către companiile cu capital străin.

Alte măsuri prevăd transformarea CEC Bank în Banca Românească de Stat pentru oferirea de împrumuturi guvernamentală, interzicerea oricăror tranzacții către paradisuri fiscale și fonduri de investiții externe, recuperarea datoriilor externe istorice ale României și recâștigarea piețelor economice din Orientul Mijlociu, Nordul Africii sau Orientul Înderpărtat.

Ramona Ioana Bruynseels – candidatul Partidului Puterii Umaniste

Ramona Ioana Bruynseels vizează menținerea stabilității și predictibilității fiscale și majorarea investițiilor prin atragerea de noi investiții străine și autohtone, realizarea infrastructurii naționale și modernizarea celei existente, precum și oferirea unui acces facil la resursele energetice ale țării și interconectarea infrastructurii de transport.

Pentru infrastructură, candidatul spune că va condiționa promulgarea legii bugetului de alocarea a minim 1,5% din PIB pentru infrastructura mare și va face eforturi pentru o reglementare nouă în materia achizițiilor publice în domeniul infrastructurii mari astfel încât dosarele de achiziție pentru acest tip de lucrări să se realizeze în formă exclusiv electronică și să permită o scurtare semnificativă a termenelor de judecare a contestațiilor și implicit de încheiere a contractelor.

Pentru energie, Bruynseels va susține finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, investițiile în producția de energie din surse regenerabile și aplicarea de către statul român a unei redevențe unice de 33% din prețul de valorificare a resurselor energetice.

Viorel Cataramă

Candidatul Dreptei Liberale Viorel Cataramă are un program politic eminamente economic, care prevede anularea ajutoarelor sociale pentru persoanele apte de muncă și stabilirea pensiei minime la 1.000 lei, pentru a încuraja componentei private în sistemul de pensii.

Cataramă propune eliminarea privilegiilor „aristocrației bugetare”, prin concedierea a cel puțin 25% dintre angajați, prin desființarea instituțiilor și posturilor inutile create pentru clientela politică. În schimb acesta propune promovarea meritocrației în administrația publică și eliminarea oricărei forme de nepotism.

Susținerea puternică a sectorului privat autohton se numără printre prioritățile lui Viorel Cataramă, care vrea ca salariul minim să fie stabilit în urma negocierilor între patronate și sindicate. Politica sa economică presupune încurajarea producției și serviciilor naționale, stimularea exporturilor și descurajarea importurilor, respectiv ajularea impozitului pentru profitul direcționat către creșterea salariilor din sectorul privat.

El susține menținerea cotei unice la 10% și un TVA bazat pe taxare inversă, precum și reducerea impozitării muncii cu 5%.

Cătălin Ivan – fost europarlamentar PSD

Cătălin Ivan candidează cu sprijinul Partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională (ADN), formaţiune înfiinţată după ce a părăsit PSD în urma unui conflict cu fostul lider Liviu Dragnea.

Ivan are o campanie axată mai mult pe mesaje ce țin de demnitate și valorile fundamentale ale românilor, respectiv tradițiile și cultura ce trebuie transmise mai departe generației tinere, și mai puțin pe politici economice.

Asemeni lui Ivan, programele economice ale candidaților Bogdan Stanoevici, John Ion Banu, Ninel Peia și Sebastian-Constantin Popescu sunt inexistente sau nu foarte detaliate.