Romanian Community Summit 2025 (RoSummit25), desfășurat la Chicago pe 20 septembrie 2025, a reunit sute de membri marcanți ai diasporei române sub deviza „From Vision to Action” – transpunând viziunea în acțiuni concrete pentru comunitate. Evenimentul, organizat de Romanian United Fund (RUF) cu sprijinul RePatriot, a marcat o mobilizare unică a liderilor, antreprenorilor și organizațiilor românești de pretutindeni. Banner-ul oficial al summitului evidențiază temele principale – educație, afaceri, comunitate, proiecte și premii – reflectând amploarea inițiativelor dezbătute.

Parteneriat strategic pentru diaspora

RoSummit25 a fost organizat prin efortul comun al comunității româno-americane din Chicago și al mai multor entități din diaspora, RUF având rolul de organizator principal. Printre partenerii strategici s-a numărat și RePatriot, o inițiativă lansată de Fundația Romanian Business Leaders, dedicată conectării românilor de pretutindeni cu țara lor de origine. RePatriot s-a afirmat ca o platformă de inspirație, consultanță și informare, menită să faciliteze accesul diasporei la oportunitățile din România. De la debut, proiectul a interacționat cu peste 12.000 de români din afara granițelor și a atras online interesul a peste 20 de milioane de conaționali, aducând în atenția autorităților importanța Diasporei în dezvoltarea țării. Un pilon al acestei misiuni îl reprezintă Summiturile RePatriot – evenimente anuale ajunse la a zecea ediție – în cadrul cărora mii de români din străinătate s-au întâlnit cu români din țară. Primele șapte ediții au adunat peste 1.800 de participanți, iar discuțiile dintre antreprenorii din Diasporă și cei de acasă au generat numeroase idei de afaceri în sectoare variate. Implicarea directă a RePatriot în organizarea RoSummit25 vine în continuarea acestui rol activ: organizația și-a pus la dispoziție experiența și rețeaua globală pentru a susține efortul RUF de consolidare a comunităților românești din afara granițelor.

RoSummit25: idei transformate în acțiune

Cea de-a treia ediție a Romanian Community Summit a fost un adevărat catalizator de inițiative pentru diaspora românească. La evenimentul din Chicago au participat în persoană 347 de români (alți peste 1.000 urmărind sesiunile în direct online), ceea ce îl plasează printre cele mai ample reuniuni ale liderilor diasporeni organizate vreodată în America de Nord. Agenda summitului – desfășurat sub genericul „Transformarea viziunii în acțiune” – a inclus discursuri ale unor oficiali de rang înalt din România (precum ministrul de Externe Oana Țoiu, ministrul Educației Daniel David și ambasadorul României în SUA Andrei Muraru) alături de prelegeri motivaționale și paneluri cu lideri de business și reprezentanți ai comunităților românești din numeroase state americane. Diversitatea geografică a fost remarcabilă: participanții au venit din zeci de state ale SUA și Canadei, precum și din Europa și România, toți animați de dorința de unitate, colaborare și ambiție colectivă în jurul cauzei românești.

Un rezultat concret al RoSummit25 a fost lansarea de noi proiecte menite să întărească legăturile comunitare. În cadrul summitului au debutat programul de mentorat MentLink, destinat conectării tinerilor profesioniști cu mentori din diaspora, programul de burse RoScholars pentru elevi și studenți români de peste hotare, precum și Clubul de Real Estate & Investiții, care reunește experți și antreprenori din domeniu pentru a facilita investițiile în comunitate. De asemenea, evenimentul a pus accent pe recunoașterea meritelor tinerei generații: 45 de liceeni româno-americani au fost distinși cu Romanian-American National Heritage Awards, evidențiind talentul și implicarea noii generații de lideri.

Întregul summit a fost construit pe o bază puternică de voluntariat și implicare civică. Zeci de voluntari s-au alăturat echipei de organizare, unii călătorind de la mii de kilometri (din Las Vegas, Seattle, New York, Connecticut, Minnesota ș.a.) pentru a-și oferi timpul și expertiza în sprijinul comunității. RUF subliniază că nu dispune de resurse corporative vaste, iar succesul RoSummit25 s-a datorat în întregime dedicării și generozității voluntarilor la toate nivelurile – o dovadă a coeziunii diasporei și a dorinței acesteia de a contribui activ la binele comun.

Sursele de finanțare ale summitului au fost prezentate transparent de organizatori. Bugetul a fost acoperit prin taxele de participare achitate de delegați, contribuțiile sponsorilor (lista completă a sponsorilor fiind disponibilă public) și un sprijin în valoare de 189.600 lei oferit de statul român prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP). Finanțarea acordată de DRP a acoperit costurile de transport și cazare pentru invitații speciali (vorbitori și lideri comunitari din toată America de Nord), precum și închirierea sălii, serviciile de transmisiune video și materialele de promovare ale evenimentului. RUF a anunțat că va publica în scurt timp, pe site-ul propriu, un raport detaliat al veniturilor și cheltuielilor summitului, pentru a asigura transparența totală a proiectului.

Reacții critice și clarificări

În ciuda impactului pozitiv, summitul nu a fost ferit de controverse minore în spațiul public. La scurt timp după eveniment, anumite publicații au difuzat fotografii surprinse chiar la deschiderea sesiunii plenare – imagini ce arătau sala încă neocupată complet – insinuând o prezență redusă. Organizatorii au explicat însă că acele cadre, realizate în primele momente ale zilei, nu reflectă interesul real al comunității, surprinzând doar începutul, înainte ca toți participanții să ia loc în auditorium. În realitate, pe parcursul zilei s-au înregistrat aproximativ 360 de persoane prezente în sală, ceea ce confirmă succesul de participare al summitului. Totodată, RUF a ținut să clarifice că decizia alegerii unui spațiu de desfășurare de capacitate mare (800 de locuri) a venit ca urmare a cererii neașteptat de mari – înscrierile inițiale depășind planul de 250 de participanți – și a fost luată în mod independent de către organizatori, fără implicarea Consulatului României la Chicago, a Ambasadei ori a altor autorități guvernamentale. Invitația adresată demnitarilor români (precum ministrul de Externe) a fost făcută în urma consultărilor cu comunitatea locală privind personalitățile dorite la eveniment, în concordanță cu tema „Uniți pentru un viitor mai strălucit” promovată de summit.

Dincolo de aceste clarificări, organizatorii au răspuns criticilor într-o manieră constructivă. „Recunoaștem criticile, ni le asumăm și suntem hotărâți să facem mai bine” – a transmis echipa RUF, reafirmând că obiectivul lor rămâne neschimbat: acela de a oferi o platformă în care diaspora românească să se reunească, să colaboreze și să transforme ideile în fapte. În spiritul îndemnului celebru formulat de Ion Rațiu, „Nu critica niciodată, nici măcar ‘prieteneşte’, pe românul care se străduieşte să apere sau să promoveze cauza naţională. Fă tu mai bine.”, inițiatorii RoSummit25 au pus accentul pe dialog și acțiune constructivă, invitând membrii comunității să se implice și să contribuie personal la viitoarele proiecte. Figura lui Ion Rațiu, lider marcant al exilului românesc și președinte al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi în anii ’80, rămâne un simbol al unității diasporei în lupta împotriva comunismului și al solidarității românilor de pretutindeni pentru promovarea cauzei naționale. Exemplul său inspiră astăzi colaborări precum cea dintre RePatriot și RUF, menite să unească resursele și energiile românilor de pe mapamond într-un efort comun pentru binele țării.

Concluzie

Summitul comunității românești RoSummit25 ilustrează potențialul extraordinar al colaborării dintre organizațiile diasporale, susținut de parteneriate strategice precum cel dintre RePatriot și RUF. Acest proiect a demonstrat că există un apetit real pentru unitate și acțiune în rândul românilor de peste hotare, iar ecourile sale pozitive au pus bazele pentru edițiile viitoare. De altfel, chiar în toamna acestui an, RePatriot va continua această direcție prin organizarea propriei reuniuni anuale: Summitul RePatriot 2025, ce va avea loc între 2 și 5 octombrie 2025, la București și împrejurimi. Ediția aniversară a zecea va aduce la aceeași masă 100 de antreprenori și lideri români din diaspora și 100 din România, într-un cadru dedicat reconectării și construirii de parteneriate durabile . Organizatorii mizează pe o participare cât mai numeroasă a românilor din America de Nord, evenimentul propunându-și să întărească legăturile Diasporei cu țara și să reafirme angajamentul comun pentru un viitor prosper și sigur al României. În spiritul valorilor promovate de Ion Rațiu și de generațiile anterioare de exilați, astfel de inițiative confirmă că românii, oriunde s-ar afla, pot realiza lucruri remarcabile atunci când lucrează împreună.

Pe 27 august 2025, Republica Moldova îmbracă haine de sărbătoare pentru a celebra 34 de ani de independență, marcând un eveniment de o importanță istorică majoră. Festivitățile, pline de optimism și energie, vor avea loc în inima capitalei, în Piața Marii Adunări Naționale, simbol al unității și al aspirațiilor naționale.

Piața se va transforma într-un spațiu al muzicii și al unității

Guvernul a pregătit un program de excepție, conceput pentru a aduce mii de oameni la un loc, pentru o „sărbătoare a independenței care ne unește”. Începând cu ora 18:00, scena va fi animată de un line-up de artiști de top, gata să ofere un spectacol de neuitat. Publicul va avea ocazia să se bucure de muzica plină de energie a artiștilor Magnat și Feoctist, Satoshi, Irina Rimes, Zdob și Zdub și Carla’s Dreams. Costurile festivităților se vor ridica la aproximativ 6 milioane de lei, o sumă semnificativ redusă față de anul precedent, demonstrând o abordare mai eficientă a cheltuielilor publice.

Pentru a facilita accesul și a asigura buna desfășurare a evenimentului, traficul rutier va fi sistat în Piața Marii Adunări Naționale și pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Se preconizează că această măsură va transforma zona centrală a Chișinăului într-un spațiu festiv, dedicat exclusiv pietonilor.

Oaspeți de onoare de rang înalt, un simbol al viitorului european

Pe 27 august 2025, Republica Moldova primeşte vizita unor lideri europeni de seamă, o prezență ce subliniază parcursul european ferm al țării. La Chișinău vor sosi președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Acești lideri se vor întâlni cu președinta Maia Sandu pentru discuții oficiale și vor susține declarații de presă, iar ulterior se vor adresa publicului adunat în Piața Marii Adunări Naționale. Această vizită istorică este un semnal clar de sprijin și încredere în viitorul european al Republicii Moldova.

Mesajul președintei Maia Sandu: un apel la unitate

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj emoționant de Ziua Independenței, rezumând esența acestei sărbători. Într-un clip video distribuit pe rețelele de socializare, ea a rostit cuvinte care au mers direct la inimă: „Moldova trăiește prin tine. Prin fiecare mână care muncește. Prin fiecare inimă care iubește. Noi făurim drumul Moldovei. La mulți ani, Moldova!”. Un mesaj simplu, dar profund, care onorează eforturile fiecărui cetățean și spiritul de muncă ce a stat la baza construirii unei națiuni libere.

Prin urmare, spiritul de unitate și speranță va pluti deasupra Chișinăului, reamintind tuturor de momentul istoric din 1991, când Republica Moldova și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică. Cu o viziune clară spre viitor și sprijinul partenerilor europeni, țara este gata să scrie un nou capitol în istoria sa.

Republica Moldova traversează un moment de cotitură istorică. Într-un context geopolitic tensionat, cu războiul din Ucraina la graniță și cu un război informațional care se poartă zilnic în spațiul public, miza alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 depășește granițele țării. Dincolo de simpla schimbare sau confirmare a unei guvernări, rezultatul va transmite un mesaj întregii regiuni: poate o societate mică, vulnerabilă și supusă unor presiuni externe uriașe să reziste și să își continue parcursul european, democratic?

Alegeri cu miză mai mare decât politica internă

Conferința „Alături de Republica Moldova: Alianța pentru Adevăr și Libertate”, organizată recent la București de Alianța cu sprijinul RePatriot, a pus pe masă această întrebare. Lideri politici, diplomați și analiști americani și europeni au subliniat că alegerile nu sunt doar o chestiune de rutină electorală, ci un veritabil test de reziliență în fața unui val de manipulare orchestrată din exterior.

Republica Moldova se află în prima linie a unui război hibrid purtat de Federația Rusă împotriva democrației. Instrumentele acestui război nu sunt tancurile, ci propaganda, partidele-fantomă, corupția și manipularea religiei. Obiectivul? Crearea de confuzie, demobilizarea electoratului, scăderea participării la vot și menținerea unei zone gri, în care Moldova să rămână captivă influenței rusești.

Aceasta este miza reală a lunii septembrie: nu doar cine câștigă alegerile, ci dacă Republica Moldova alege să își întărească democrația și să se ancoreze definitiv în lumea liberă.

În deschiderea Conferinței Internaționale fostul ambasador american Adrian Zuckerman, președintele Alianței a reafirmat sprijinul SUA și al lumii libere pentru cetățenii Republicii Moldova: „Poporul American, România, prin Alianța și RePatriot stau alături de cetățenii Republicii Moldova. Noi suntem pentru libertate, democrație, prosperitate și demnitate personală.”

Marius Bostan lider al Repatriot a punctat încă din deschidere una dintre metodele „neortodoxe” de manipulare:„Folosirea religiei în scop politic a provocat de-a lungul istoriei conflicte dureroase și diviziuni în societate. Gnozele, filetismul, nostaligia după comunism și perioada sovietică sunt amestecate într-un adevărat cocktail molotov ideologic care sucește mințile slabe.   În Republica Moldova vedem, din păcate, implicarea deschisă a Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove în susținerea agendei Kremlinului, prin mesaje care influențează direct electoratul. Facem apel la cler să respecte misiunea autentică a Bisericii – propovăduirea Evangheliei lui Hristos – și să urmeze exemplul Domnului, care a spus: «Împărăția Mea nu este din lumea aceasta». Biserica trebuie să fie un izvor de unitate și speranță, nu un instrument de propagandă politică.”

Bătălia pentru mintea și sufletul cetățenilor

Un punct central al dezbaterilor a fost lupta pentru spațiul informațional. Dacă în trecut propaganda era difuzată prin televiziuni controlate politic, astăzi terenul de luptă s-a mutat pe rețelele sociale. Facebook, YouTube, TikTok sau Telegram sunt platformele prin care narațiuni false, conspirații și mesaje menite să inducă frică ori apatie se propagă cu o viteză greu de controlat.

Experți precum Georgette Mosbacher și Mark Gitenstein au subliniat că Europa dispune de instrumente legale precum Digital Services Act (DSA), care pot obliga platformele să identifice și să facă publice operațiunile de manipulare străină. Însă timpul presează: dacă aceste mecanisme nu sunt activate acum, efectele vor fi vizibile exact în perioada electorală.

În același timp, mai multe voci au avertizat asupra nevoii de a trece de la defensivă la ofensivă. Simplul fact-checking nu este suficient; propaganda trebuie anticipată și contracarată printr-o comunicare coerentă, bazată pe adevăr și pe valori democratice. „Democrația nu este pierdută”, spunea Georgette Mosbacher. „Avem un avantaj imens: adevărul este de partea noastră. Rușii mint, iar minciuna este o armă care se autodistruge.”

Presa independentă și societatea civilă – primele ținte ale propagandei

În această ecuație, presa independentă și organizațiile civice au un rol esenţial. Tocmai pentru că sunt credibile și apropiate de cetățean, ele au devenit ținte predilecte ale dezinformării. Angela Grămadă, expertă în relații internaționale, a subliniat că atacurile asupra jurnaliștilor independenți sunt mai dure chiar decât cele la adresa guvernării pro-europene.

Sprijinirea acestor instituții nu este doar un gest de solidaritate, ci o investiție directă în reziliența democratică a Republicii Moldova. Acolo unde televiziunile tradiționale sunt vulnerabile la influențe externe, presa online, platformele video scurte și jurnalismul de investigație devin „războinicii adevărului”.

Diaspora – ambasadorii adevărului și libertății

Un mesaj repetat constant la București a vizat diaspora moldovenească. Cu sute de mii de cetățeni activi în Europa și peste ocean, diaspora nu este doar un bazin electoral, ci un factor de stabilitate, o ancoră occidentală și un vector de influență democratică.

Moldovenii din străinătate au demonstrat în trecut că pot înclina balanța electorală. Dar rolul lor nu se rezumă la ziua votului. Ei sunt, în comunitățile unde trăiesc, ambasadori ai Moldovei europene. Prin implicare civică, prin combaterea propagandei și prin transmiterea unei imagini pozitive despre țara lor, diaspora contribuie la consolidarea parcursului european.

Sprijin internațional: SUA, România, NATO

Un alt aspect reliefat în cadrul conferinței a fost sprijinul consistent de care Republica Moldova beneficiază din partea partenerilor săi occidentali. Statele Unite, România și NATO sunt actori esențiali în garantarea securității flancului estic.

„Nu ne permitem luxul neutralității”, a declarat James Gilmore, fost ambasador al SUA la OSCE. „Acum este momentul să mobilizăm toate instrumentele – sociale, tehnologice și politice – pentru a bloca manipularea rusă.”

La rândul său, Alina Polyakova, președinta CEPA, a subliniat că atacul nu este doar asupra Moldovei, ci asupra conceptului de democrație în sine. Dacă Moldova rezistă și continuă drumul spre Europa, acest lucru devine un mesaj devastator pentru Kremlin: democrația funcționează, chiar și acolo unde părea vulnerabilă.

În același timp, Marius Bostan, fondator RePatriot, a atras atenția asupra „inflației artificiale de partide” apărute pe scena politică de la Chișinău. În opinia sa, această fragmentare nu reflectă un pluralism sănătos, ci o strategie de manipulare menită să dezorienteze electoratul și să provoace absenteism. „Sunt fantome create pentru a produce confuzie, lehamite și absenteism. Este o strategie veche folosită de Kremlin: divide și stăpânește.”

O ofertă civilizațională

În fond, alegerea Moldovei este una civilizațională. Rusia a oferit constant, de la 1812 încoace, aceeași rețetă: rusificare, deportări, represiune și sărăcie. Europa, cu toate imperfecțiunile sale, propune libertate, prosperitate și demnitate.

A fi pro-occidental nu înseamnă doar a alege o direcție politică de moment, ci a opta pentru un model de viață și de societate. Este o alegere între o lume închisă, dominată de frică și dependență, și una deschisă, bazată pe reguli, drepturi și oportunități.

Republica Moldova nu este singură pe acest drum. România și Uniunea Europeană au demonstrat prin fapte că sprijină tranziția democratică a țării vecine, iar Statele Unite au reafirmat că nu vor abandona regiunea în fața presiunilor externe. Totuși, decizia finală aparține cetățenilor moldoveni.

Alegerile din septembrie nu sunt doar despre partide și lideri politici. Ele sunt, de fapt, despre direcția pe care o alege societatea moldovenească: rămânerea într-o zonă de influență care aduce stagnare sau intrarea definitivă pe drumul european, cu toate provocările și oportunitățile sale.

În fața unei arhitecturi complexe de manipulare și dezinformare, Moldova are un atu fundamental: adevărul. Iar dacă adevărul este apărat prin solidaritate, prin participare civică și prin sprijin internațional, atunci drumul european nu este doar o speranță, ci o realitate în construcție.

Notă: Acest articol reflectă opiniile exprimate de participanții la conferință și nu reprezintă poziția oficială a redacției.

Alte informații se pot citi: https://newsweek.ro/politica/alianta-pentru-adevar-si-libertate-alaturi-de-republica-moldova

Un interviu cu Adrian Zuckerman: https://www.youtube.com/watch?v=V9HClmHiddI

Înregistrarea părții publice: https://www.youtube.com/watch?v=1tp_mRmAUlY&t=2726s