Uncategorized
”Rusofilul” Geoana la virful NATO – o numire care zguduie regimul Basescu
Adică toate măgăriile cu numărarea voturilor prin soft au fost de pomană? Pe românește, CCR a decis, în unanimitate, că domnul Costică Iohannis a pus o întrebare de ratat, având ca rezultat un referendum validat, dar ratat încă din start. Scriam în 1 mai 2019, pentru psnews: Sunteți de acord ca faptele de corupție să fie imprescriptibile, sugerandu-i lui Costică Iohannis o întrebare care într-adevăr să aibă relevanță. Constituțională. Și mai scriam, așa, cu un spirit de previziune: ,,Subiectul a fost ratat de Klaus Iohannis, prin două întrebări formulate ratat, pentru un referendum pe care îl vrea ratat astfel încât domnul Iohannis să încerce să compromită pe viitor ideea de un referendum pe probleme de justiție, al cărui rezultat să întărească Constituția și Statul Român. Iohannis vrea un stat mai slab în care lupta anti-corupție se referă la persoane și nu la rețele de corupți”. În opinia mea, decizia de azi a CCR – arată QED. Merită să recitiți integral articolul meu din urmă cu 2 luni și jumătate de pe PS News, pentru a vedea argumentele concluziilor exprimate mai sus, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani.
“Sunteți de acord ca faptele de corupție să fie imprescriptibile? #30yearschallange”
Din 2013, Mexicul a devenit prima țară din lume care a stabilit că accesul la Internet este un drept constituțional. Includerea acestui drept fundamental în Constituție a fost făcută în urma studiilor care au arătat că accesul la Internet și reducerea sărăciei merg mână în mână. România la 100 de ani de la Marea Unire ar fi putut și poate încă să fie prima țară din lume care să stabilească, prin Constituție, dreptul unei națiuni de a nu fi prăduită prin corupție prin includerea în legea fundamentală a imprescriptibilității faptelor de corupție.
Subiectul a fost însă ratat de Klaus Iohannis, prin două întrebări formulate ratat, pentru un referendum pe care îl vrea ratat, astfel încât tocmai Iohannis să încerce să compromită pe viitor ideea unui referendum pe probleme de justiție, al cărui rezultat să întărească Constituția și Statul Român. Iohannis vrea un stat mai slab, în care lupta anti-corupție se referă la persoane și nu la rețele de corupți.
Discursul de lansare al Referendumului ar trebui în opinia mea inclus ca studiu de caz în orice cercetare privind noile frontiere în înțelegerea și combaterea corupției. Discursul, la nivel de școală primară, dovedește prin el însuși că domnul Klaus Iohannis face un ,,abuz de încredere publică, folosind capacitatea sa oficială’’ de Președinte dar și administrația Prezidențială ,,pentru obținerea de câștiguri private’’. În opinia mea aceasta este cea mai bună definiție a corupției și ea aparține fostului subsecretar de stat SUA pentru siguranță civilă, democrație și drepturile omului – Sarah Sewall.
Iohannis pur și simplu admite în discurs ce vrea el de la referendum: ,,vreau să știu cine este împreună cu mine pentru o Românie europeană, vreau să știu cine este împreună cu mine pentru o guvernare europeană, cine este împreună cu mine pentru o justiție dreaptă și pentru o societatea românească performantă. Asta îmi doresc și asta vreau să știu de la voi’’, declară Klaus Iohannis.
Cu alte cuvinte, domnul Iohannis admite că vrea rezultatele unui sondaj la nivel național, făcut pe bani publici, pentru a afla cine e ,,împreună cu el’’. România europeană nu este cea în care un șef de stat apărat de un infiltrat al securității lasă nerevocat un fost bici al Securității pentru a ieși la pensie din postura de procuror general, protejați de un serviciu de informații amnezic.
O justiție dreaptă nu este cea în care obții case printr-un testament falsificat și nu dai banii încasați pe chirii înapoi, iar societatea românească nu poate performa atâta timp cât o bună parte din populație (Iohannis inclus din motivele exprimate mai sus) nu dă doi bani pe lege, iar o parte și mai mare dintre judecători și procurori (raportată la ponderea populației care nu dă doi bani pe lege), la rândul ei, nu dă doi bani pe lege. Am prezentat recent și rezultatele preliminare ale unui celui mai recent studiu econometric propriu care estimează preliminar la 67% proporția judecătorilor din fazele procesuale definitive care nu dau doi bani pe lege. Rezultatele studiului, aici.
Cine ar trebui să stârpească corupția în România? Clasa politică? Sau procurorii și judecătorii, cei care într-o proporție excesivă nu dau doi bani pe lege favorizând prescrieri și clasări pentru amici de lungă durată? Cine în realitate și-a subordonat, prin protocoale ticăloase, secrete, Justiția? Clasa politică sau cei ale căror informări Iohannis le citește, și se consideră informat?
Pentru că primul efect ticălos al subordonării Justiției prin protocoale este faptul că unii infractori sau neinfractori au fost judecați fără să aibă acces la probe (șoaptele SRI-ului în urechile judecătorilor de protocol) pe rechizitorii făcute pe șoaptele SRI-ului transpuse în rechizitorii semnate de procurorii de protocol. Subordonându-se SRI, atât judecătorii cât și procurorii de protocol au făcut deja abuz de încredere publică, și au devenit, la rândul lor corupți, sperând în protecția SRI.
Cine să îi lustreze din sistem pe ei? Inspecția Judiciară, care spune că după doi ani abaterile disciplinare se prescriu (când ele ar trebui să fie imprescriptibile) sau Parchetul, fie el DNA, DIICOT ori oricare altul, care tergiversează dosarele până la prescriere?
De ce îi este teamă lui Klaus Iohannis de imprescriptibilitatea faptelor de corupție? Pentru că, aici se devoalează al doilea mare efect ticălos al protocoalelor: protecția instituțională acordată corupților, fie ei procurori, judecători, politicieni sau funcționari, verigi în rețelele care bagă mâna până la cot în bugetul României.
Această protecție instituțională a fost reprezentată de clasarea, sub protocol, a faptelor de corupție ale marilor rețele, poate chiar mai ticăloasă decât condamnarea pe protocol, întrucât a sudat regimuri autoritare, a denaturat caracterul celor care conduc și i-a favorizat pe amicii de lungă durată și le-au creat senzația de impunitate, încurajându-i.
În situații în care protejează, procurorii de protocol clasează prin încălcarea esențială a legii, mizând pe faptul că sunt la rândul lor protejați de protocol. Ei refuză să cerceteze temeinic plângerile, mimează cercetarea penală, dau clasări absurde sau disjung absurd, mizând pe faptul că dacă cel care face plângerea va contesta în instanță soluția de clasare, va nimeri, pe culoare, unde altundeva decât tot la un judecător de protocol. Care va menține, după ani și ani, clasările, pe protocol, eventual până intervine prescrierea.
În cazul în care probele aflate deja de la dosar sunt imbatabile procurorii de protocol au și planul B: tergiversarea până la prescriere de procurorii unor alde Kovesi. Ce s-a întâmplat cu dosarele Microsoft, EADS, ALRO, SIDEX, Banca Agricolă, cu faptele beneficiarilor reali ai devalizării Bancorex de după 14 martie 1997 și cu fructul infracțiunilor lor? Ce a încercat DIICOT-ul unor alde Hordniceanu cu dosarul Rompetrol? Ce s-a întâmplat cu dosarul Teldrum care inițial a fost clasat de DNA și redeschis abia după ce OLAF a sesizat DNA-ul privind posibilul furt din bani europeni, OLAF pe care doamna Kovesi, în cazul improbabil în care va fi aleasă procuror șef european, nu îl mai vrea să se așeze, ca instituție de investigație, la masa procurorilor?
Cum este posibil ca, cel mai mare singur furt din bani europeni din România și din bugetul național (contractul de un miliard de Euro de la CFR) să fie omis a fi cercetat de DNA timp de 13 ani, până în aprilie 2018? Pentru că și aici, s-a dorit, sub protocol, prescrierea faptelor. Cine a amputează prin tergiversarea până la prescriere a împărțirii prosperității și creșterii economice, cu populația? Politicienii sau procurorii și judecătorii de protocol, în primul rând?
În primul rând ei. Procurorii și judecătorii de protocol. Pentru năpârlirea lor, Constituția ar trebui să prevadă imprescriptibilitatea faptelor de abuz de încredere publică (de corupție). Pentru toți oficialii sau pentru toate administrațiile apare obligatorie această imprescriptibilitate. Pentru toți funcționarii public sau nepublici, care mizează pe protecție instituțională atunci când fac abuz de încredere publică, din bani publici, în achiziții publice, ar trebui să fie imprescriptibile faptele de corupție. Iar pentru ca România sa dea un semnal clar că este dispusă să lupte în mod real împotriva corupției endemice, ar trebui să se regăsească în Constituție, imprescriptibilitatea faptelor de corupție.
Grațierea și amnistia este despre fapte și persoane. Imprescriptibilitatea este însă despre rețele mafiote, care includ persoane. Imprescriptibilitatea faptelor de corupție ar deșira rețelele în banale lanțuri individuale, a căror tărie poate fi măsurată prin tăria celei mai slabe verigi din fiecare lanț. Cum credeți că ar supraviețui imprescriptibilității lanțurile și rețelele, știind fiecare verigă din lanțul corupției că va putea fi ținută răspunzătoare, pentru tot restul vieții de la prima faptă de corupție? Cum credeți că ar mai putea face cercetare penală ,,pe protocol’’ procurorii sau ar judeca ,,pe protocol’’ judecătorii, știind că pot fi răspunzători oricând în tot restul vieții pentru faptul că nu dau doi bani pe lege?
Klaus Iohannis a ales voluntar mimarea consultării ,,pe justiție’’ cu mușații lui, cu lazării lui și cu dănileții lui tocmai pentru a pune în derizoriu problema corupției endemice din România și a reduce problema corupției la câteva persoane, dispensabile și substituibile de către rețele.
Și da, Klaus Iohannis este un ,,președinte European’’ în principal pentru că România pe care prescriptibil o conduce, se află în Europa. Un adevărat președinte European al României ar fi ales consultarea populației în privința imprescriptibilității faptelor de corupție, oricând, nu tocmai în ziua ocazia alegerilor europene. Un astfel de președinte european nu și-ar fi folosit propria capacitate oficială și a administrației prezidențiale(pentru că poate) doar pentru obținerea de câștiguri private.
Klaus Iohannis, te provoc: lustrează-ți mușații, lazării și dănileții și schimbă întrebarea, cu riscul de a te lustra pe tine însuți. Cheamă populația la referendum și votează DA pentru ca România să devină prima țară din Uniunea Europeană în care faptele de corupție sunt imprescriptibile. #30yearschallange. (Cerasela N.).
Uncategorized
Peste 14 milioane de oaspeți, 9,5 milioane de camere vândute și o campanie aniversară care pune în prim-plan oamenii, comunitățile și experiențele construite în timp
București, 21 aprilie 2026 – Continental Hotels, unul dintre principalele lanțuri hoteliere din România, marchează 35 de ani de activitate prin lansarea unei campanii de imagine construită în jurul performanței și experienței acumulate în timp.
Sub conceptul „Experiența Continental în cifre”, compania aduce în prim-plan indicatori relevanți ai activității sale: peste 9,5 milioane de camere vândute, peste 14 milioane de oaspeți și peste 21 de milioane de clienți în zona de restaurante și evenimente.
Campania are ca obiectiv consolidarea poziționării Continental Hotels ca operator hotelier matur, cu experiență în segmentul corporate și MICE(întâlniri, conferințe, evenimente și expoziții), și susținerea activității comerciale printr-o comunicare bazată pe rezultate concrete.
„După 35 de ani de activitate, considerăm că diferențierea într-un sector competitiv nu mai ține de promisiuni, ci de consistență și de capacitatea de a livra servicii la scară, în mod predictibil. În cazul nostru, vorbim despre milioane de interacțiuni cu oaspeții, despre procese operaționale consolidate și despre echipe care au crescut împreună cu compania.În același timp, aniversarea de 35 de ani nu este doar un moment de bilanț, ci și un punct de referință pentru următoarea etapă de dezvoltare, în care ne concentrăm pe consolidarea poziției în segmentul corporate și MICE, eficiență operațională și adaptarea continuă la așteptările în schimbare ale clienților”, este de părere Radu Enache, Director General Continental Hotels.
Vizualurile dezvoltate în cadrul campaniei vor fi integrate atât în comunicarea digitală și de PR, cât și în spațiile hotelurilor din rețea, unde vor înlocui elementele vizuale existente pe parcursul anului 2026.
Meniul aniversar completează campania de 35 de ani
Campania aniversară este susținută de lansarea unui meniu aniversar, disponibil în toate hotelurile din rețea. Acesta a fost dezvoltat printr-un proces intern de selecție, cu implicarea echipelor din locații, și reflectă direcția companiei de a combina preparatele tradiționale cu abordări actuale.
Meniul disponibil în toate hotelurile din rețea, a fost dezvoltat printr-un proces intern de selecție, care a implicat echipele din locații, și reflectă direcția companiei de a combina preparatele tradiționale cu abordări actuale.
„Meniul aniversar este o extensie firească a campaniei de 35 de ani și reflectă experiența acumulată în timp în zona de ospitalitate. Am pornit de la preparate familiare, pe care le-am reinterpretat într-o manieră actuală, păstrând însă simplitatea și accesibilitatea care definesc experiența Continental. «Gustul celor 35 de ani» nu este doar despre mâncare, ci despre acele momente care îi fac pe oaspeți să revină”, a completat Radu Enache.
Acesta a fost gândit pentru a putea fi implementat ușor în toate hotelurile din rețea, cu un bun echilibru între costuri și eficiență operațională. Prin poziționarea accesibilă și conceptul unitar, acesta susține atât activitatea restaurantelor, cât și zona de evenimente.
În paralel, compania va derula o activare de comunicare la nivel național, care presupune deplasarea unui pat realizat ca element scenografic între principalele orașe în care Continental Hotels este prezent. Acesta va fi integrat în conținutul digital și în activări locale, cu rolul de a crește vizibilitatea brandului și de a susține interacțiunea cu publicul.
Inițiative în zona de responsabilitate socială și employer branding
Compania integrează aniversarea de 35 de ani într-un program de inițiative în zona de mediu, educație și sprijin comunitar, derulate la nivel național, cu implicarea echipelor din hoteluri. Acestea includ acțiuni de ecologizare și colectare selectivă, donații de bunuri și produse către organizații sociale, precum și proiecte dedicate educației și dezvoltării profesionale.
Programul este gândit ca o componentă integrată a campaniei aniversare, cu implementare la nivel local în orașele în care compania operează, și urmărește consolidarea relației cu comunitățile și partenerii locali.
Despre Continental Hotels
Continental Hotels SA are o tradiție de 35 de ani pe piața turistică din România. Încă de la început, viziunea companiei a fost să fie un brand hotelier de referință pentru români. Continental Hotels este cel mai mare lanț hotelier românesc ce acoperă piața de lux, business și economy, oferind, în același timp, o gamă completă de servicii și pentru segmentul MICE.
Portofoliul Continental Hotels cuprinde următoarele branduri hoteliere proprii: Grand Hotel Continental (5 stele), Continental Forum (4 stele), MyContinental (3 stele), Continental (3 stele), Hello Hotels (2 stele) precum și cele de food & beverage: Concerto Restaurant, Balkan Bistro, Bistro Continental, Mondo Restaurant,MyBistro, Victoria Club, Tekaffe, Cofetăria Continental.
Orașele în care Continental Hotels este prezent sunt: București, Arad, Constanța, Drobeta Turnu Severin, Oradea, Sibiu, Suceava și Tîrgu Mureș totalizând 1754 de camere în 12 unități hoteliere.
Pentru mai multe informații, vizitați: www.continentalhotels.ro.
Uncategorized
Scrisoare deschisă privind accesul pacienților oncologici la servicii de radioterapie și utilizarea capacităților disponibile
Către:
Ministerul Sanatatii
Casa Națională de Asigurări de Sănătate
Stimate Domnule Ministru / Secretar De Stat, Dr. Stela Firu
Stimate Domnule Președinte CNAS, Conf. Univ. Dr. Horațiu Moldovan
Situația pacienților cu afecțiuni cronice continuă sa se degradeze în haosul politic creat nu mai devreme de ziua de ieri!
Așa cum, atât organizațiile de pacienți cronici, cat si organizațiile profesionale din sănătate au sesizat în perioada recentă probleme legate de diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea pacienților, se amplifică.
Masurile legislative și administrative adoptate îngreunează și limitează accesul pacienților la servicii medicale. Peste toate acestea, se suprapune problema suportării costurilor primei zile de concediu medical pentru cronici, problema nerezolvată de peste patru luni de zile, in ciuda promisiunilor si angajamentelor asumate de autorități.
În cazul pacienților oncologici, dorim să vă sesizăm problema accesului la servicii de radioterapie, exemplificând-va un caz concret, generat de motive pe care nu le putem înțelege.

Condițiile generale în care a apărut și se derulează cazul pe care urmăm să îl expunem sunt următoarele:
- conform tuturor analizelor și prognozelor instituțiilor de profil ale Organizației Mondiale a Sănătății, Uniunii Europene și Romaniei, cazuistica oncologică este în continuă creștere, la nivel mondial, al Uniunii Europene și al României;
- un procent important (50-60%) dintre pacienții diagnosticați au indicație de radioterapie;
- în România, distribuția resurselor de radioterapie este inegală, regiunile SUD-MUNTENIA și SUD-EST înregistrând un deficit major de infrastructură de radioterapie, in ciuda concentrării din zona București-Ilfov.
- resursele din zona Bucuresti-Ilfov sunt suprasolicitate, deoarece deservesc o parte importanata a tarii, asa cum am mentionat mai sus.
- București și Ilfov funcționează ca centru oncologic regional și național, diagnosticând și tratând pacienți din Ilfov, județele limitrofe și alte județe din zona sudică a României lipsite de infrastructura de radioterapie și specialiști.
Pe baza incidenței afecțiunilor deja diagnosticate și a proporției de 55% pacienți cu indicație de radioterapie, necesarul anual de tratament doar în aria București–Ilfov și județe limitrofe este de minim 10.000 pacienți/an.
Spunem minim, deoarece doar în primele trei trimestre din anul 2025, centrele de radioterapie din această zona au tratat peste 9.000 de pacienți in cadrul programului național de radioterapie.
Așadar, nevoia de tratament prin radioterapie este mare și va fi și mai mare. Capacitatea de tratament, indiferent daca este in centre publice sau în centre private, nu poate fi considerată suficientă din niciun punct de vedere.
Autorităţile susțin că serviciile de radioterapie in București-Ilfov sunt furnizate prin aproximativ 25 de acceleratoare, dintre care 13 sunt în centre publice. Adică mai mult de jumătate din servicii ar trebui sa fie acordate pacienților in centre publice, în condiții de celeritate și calitate crescută a actului medical.

Realitatea ne arata însă că această capacitate este doar pe hârtie și centrele publice din zona București-Ilfov acoperă la ora actuală doar puțin peste 10% din necesarul de servicii de radioterapie, raportat la valoarea decontărilor din programul național. Acest procent a fost în continuă scădere în ultimii ani, cu 15% in 2023 si 12% in 2024.
In plus, baza teritorială și demografică deservită de centrele din București-Ilfov este mult mai extinsă. In județele Călărași, Ialomița, Giurgiu și Dâmbovița, care cumulat au o populație de peste 1.300.000 de persoane (peste 50% din populația Municipiului București), nu există centre de radioterapie.
În aceste condiții, orice resursă suplimentară care poate să fie folosită în cadrul Programului național de oncologie este vitală pentru pacienţii care au indicație de radioterapie, indiferent dacă aceasta vine din sectorul public sau cel privat.
Facem apel pe această cale să luați act de situația reală a necesarului de radioterapie și să cooptați în cadrul programului toate resursele disponibile în sistemul de sănătate, fără a ține cont de proveniența acestora – publică sau privată.
Renunțați la judecata conform căreia serviciile sunt furnizate de numărul de aparate pe hârtie.
Capacitatea tehnică a unor centre publice este discutabilă. De ce au o proporție așa de redusă a numărului și valorii serviciilor acordate? De ce au activitate raportată în spitalizare continuă pe secții de radioterapie dar servicii efective la un nivel minimal?
În tot acest timp, un centru oncologic modern din Sectorul 3 al Municipiului București, cu servicii de radioterapie, rămâne în afara Programului Național de Oncologie – Subprogramul de radioterapie. Situația este justificată administrativ prin ideea că sectorul public nu și-a depășit capacitatea, deși, în realitate, acesta acoperă doar aproximativ 10% din necesarul de servicii, evidențiind un deficit major.
Urgentați accesul la serviciile de care pacienţii au nevoie, și nu condiționați pe criterii pur administrative accesul acestora la tratament. Nu ne interesează de și unde îl primim, în sectorul public sau in sectorul privat, atât timp cât îl primim când avem nevoie, în condiții de siguranță și de calitate a actului medical.
Cu toata considerația,
Cezar Irimia,
0723240223
Uncategorized
HONOR MagicPad 4 nu mai este doar o tabletă, ci o punte între hardware-ul și capabilitățile avansate ale AI
Cea mai nouă tabletă flagship de la HONOR, MagicPad 4 devine prima tabletă Android cu suport pentru OpenClaw Agent, parte din noua generație de agenți AI capabili să execute acțiuni.
Această integrare extinde modul de interacțiune cu tableta, deschizând scenarii noi de utilizare și ducând multitasking-ul la un nivel superior.
Susținută de capabilități AI la nivel de PC, MagicPad 4 reflectă direcția HONOR de a aduce AI avansat în experiența de zi cu zi, capabil să simplifice sarcinile și să optimizeze fluxurile de lucru.
Elemente cheie:
• Prima tabletă Android cu AI Agent integrat
Prin mediul Linux Lab integrat, HONOR MagicPad 4 devine un veritabil laborator AI portabil. Utilizatorii pot instala și rula OpenClaw Agent direct pe dispozitiv, deschizând noi posibilități de folosire.
• Flexibilitate extinsă pentru dezvoltatori
Tableta oferă acces complet la linia de comandă, permițând configurarea propriilor agenți AI, gestionarea cheilor API și rularea de sarcini complexe.
• Ecosistem deschis și personalizabil
Spre deosebire de sistemele închise, HONOR permite alegerea furnizorilor de modele lingvistice (LLM) și personalizarea capabilităților AI în funcție de nevoi, oferind un nivel ridicat de control și adaptabilitate.
HONOR MagicPad 4 nu mai este doar o tabletă, ci o punte între hardware-ul și capabilitățile avansate ale AI.
-
Sport5 ani agoMasajul Lingam – Ghid pentru un orgasm intens
-
Oameni4 ani agoSoluții de iluminare Logic Light pentru un apartament
-
Uncategorized7 ani agoAvantajele si dezavantajele de a lucra intr-un coafor
-
Politichie6 ani agoMinistrul justitiei Catalin Predoiu – promotor de fakenews, manipulari si dezinformari cu privire la SIIJ
-
Politichie6 ani agoMESAJE SFÂNTUL ION 2020. Cele mai frumoase urări şi felicitări pentru rudele şi prietenii care poartă numele Sfântului Ioan
-
Politichie3 ani agoVine Ceaușescu !?
-
Politichie6 ani agoVERGIL CHITAC, VICTIMA A CORONAVIRUSULUI DAR SI A FAPTULUI CA ESTE CANDIDAT LA PRIMARIA CONSTANTA
-
Politichie6 ani agoFrați masoni, reuniți în SRL si ultimul mare șpăgar de suflete, nejudecat încă



