Activitatea mea principală, timp de 20 de ani, jurnalist, perioadă în care mi-am exprimat adeseori părerile proprii, care nu au corespuns întotdeauna liniei oficiale ale aleșilor locali, județeni, regionali și chiar naționali, indiferent de doctrina partidului, ceea ce a provocat proteste și nemulțumiri din partea unor politicieni, instituții, și chiar repercusiuni ce mi-au pus viața în pericol. Datorită implicării mele, afectiv în evenimentele politice și datorită conștiinciozității mele în îndeplinirea obligațiilor de redactor, reporter de teren, moderator și corespondent, am deranjat foarte tare, cam toate taberele.
Oboseala și dezamăgirile acumulate în cei 20 ani nu ar avea nicio influență asupra mea dacă cititorii ar conștientiza că ,,rolul,, meu a fost acela de a demasca tot ce au făcut ei și să fac pe OMUL RĂU pentru ai speria pe cei ce își bat joc de oameni. Credeți-mă că îmi era mai ușor și mai simplu să scriu conferințe de presă.
Nu îmi este ușor să îi simt pe toți cum mă ocolesc și cum se feresc și chiar zic că sunt nebun…VĂ ROG SĂ PRELUAȚI VOI ROLUL MEU ȘI PROMIT, MĂ RETRAG IMEDIAT … POATE AR FI MAI SIMPLU SĂ DEVIN NEPĂSĂTOR…
Deși am ajuns jurnalist printr-un concurs de împrejurări, nu am practicat jurnalismul ca pe o meserie oarecare din care să-mi câștig pur și simplu existența. Articolele pe care le scriu au constituit o ocazie de a face cititorilor atenți la ce se întâmplă în jurul lor, sub mantia nepăsări, în foarte multe cazuri am reușit ce îmi propusesem.
Părerea mea individuală, expusă, scris ori video, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica și dedesubturile ei, ce a cuprins azi România și dintr-o parte și dintr-alta este posibilă pentru că avem o generație necoaptă, naivă, credulă și visătoare, după caii ăia verzi pe pereți, ce umblă cu topurile de euro în loc de hamuri, pe străzile occidentului, în timp ce acasă moare țara încet dar sigur. Treziți-vă tineri, pentru adevărata și deplina înțelegere a instituțiilor noastre și a nevoilor poporului de azi, ne trebuie o generație ambițioasă și iubitoare de neam, pe care trebuie să o creștem de-acu-nainte. Însă, cine sunt eu să dau sfaturi, o să las lumea să meargă cum îi place și o să mă retrag din misiune, oamenii ce vor, aia să facă de acum încolo. Nu caut adepți la ideea cea întâi, dar țara se prăpădește și sufletul meu odată cu ea.
De la începutul școlii, liceului, studenției m-a preocupat să înțeleag societatea românească și să caut soluții la problemele ei. În timpul studiilor, atât în facultate de jurnalist, cât și în ceea de profesor de sport și chinetoterapie, plus alte specializări, ma preocupat arta filosofică a vieții și am hotărât să mai implic mai mult în filozofia dreptului, a statului și a istoriei, unde sistemul STATULUI DE DREPT ROMÂN mi se părea prea puțin elaborat. Mai mult chiar, crede că a voi găsi soluția acestor probleme, soluție care avea și utilitate practică. Fapt pentru care sunt din nou student la DREPT…
Practic, cred că pentru țara noastră, este nevoie urgentă, de înlăturarea teoretică a oricărei îndreptățiri pentru importul acelor instituții străine, (care pleacă cu bogăția românilor), care nu sunt altceva decât organizații specifice ale societății omenești în lupta pentru existență și nu îi interesează de Români și de România, asupra acestui subiect, cuget și o să mă implic prin următoarele experiențe studiate, însă nu este corect și nici normal ca noi să nu mai producem nimic și să cumpărăm tot din afara țării și banii romanilor să ajungă în paradisuri fiscale.
Scopul meu să acționez ca un „chirurg” care elimină „puroiul bubei noastre, locale, județene și naționale” astfel încât societatea să poată să se însănătoșească, lovind în nulitățile politice, pentru că, se amestecă nepedepsite în lucruri ce nici sunt în stare să le priceapă.
De aceea, cei loviți în interes, încearcă să mă elimine și să îmi creeze o lumină proastă și să îi convingă pe cei din jurul meu că, folosesc un limbaj exagerat, chiar injurios. Însă cei ce ne distrug merită? Ori nu?
Sunt eu de vină că ADEVĂRUL curat, spus fără ocolișuri, e deja o injurie?
Adevărul simplu, descoperă simplu neștiința și a mărginirii multora din partidele la putere, și ei, ce susțin, „Este deja o atingere la imaginea de ales modul de a face presă a lui Ghiciulescu „…Hai sictir!
Cauza e simplă. Nu sunt oamenii la locul lor, nu sunteți ceea ce reprezentați .Sunteți niște neisprăviți, care într-adevăr, voi, marea majoritate a politicienilor sunteți în viața privată o nimica toată, dar reprezentați, demnități înalte ale statului…ABSURD!
Este o datorie a mea să le spun ticăloșilor că sunt ticăloși.
P.S.- Cu toate acestea, cei ce beneficiază de roadele muncii mele, mai tot timpul mă ocolesc și chiar dacă astăzi, de exemplu, în loc în nămol, pășesc pe asfalt…GHICIULESCU, este ziaristul ăla care ne filmează, fugiți de el, ocoliți-l , și lege, cine umblă cu el, nu mai are ce căuta cu noi!!! (Alin GHICIULESCU).
Articolul Editorial/Adevărul, o formă prea crudă a vieții în România apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.
