Curtea de Apel BucureÅti (CAB) explicÄ Ã®ntr-o manierÄ originalÄ de ce a desfiinÅ£at o decizie a CSM Åi a stabilit cÄ Laura CodruÅ£a Kovesi poate obÅ£ine gradul de Parchet de pe lângÄ Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie fÄrÄ concurs. STIRIPESURSE.RO prezintÄ motivarea deciziei CAB din 9 aprilie 2019. Documentul integral poate fi consulatat AICI!
Potrivit legii, procurorii care activeazÄ la DNA Åi DIICOT capÄtÄ temporar grad de PÃCCJ, pe perioada desfÄÅurÄrii activitÄÅ£ii la parchetul special. OdatÄ Ã®ntorÅi la parchetul de unde provin, aceÅtia recapÄrÄ Åi gradul profesional dobândit prin examen. AceastÄ procedurÄ a fost reglementatÄ prin OUG 56/2009, care introduce un nou alineat în articolul 75 din legea 304/2004 Åi, recent, prin modificarea articolului 54 din Legea 303/2004. JudecÄtoarea Raluca-Ecaterina Toma, de la Curtea de Apel BucureÅti, a ignorat însÄ prevederea din 2009, susÅ£inutÄ Åi de o decizie a CCR, Åi a fÄcut apel doar la modificarea de anul trecut a Legii 303, concluzionând cÄ prevederile nu se aplicÄ retroactiv.
Ãncepând cu anul 2007, un numÄr mare de procurori care au activat în cadrul DIICOT Èi DNA, revenind la posturile ocupate anterior, au solicitat recunoaÈterea gradelor profesionale specifice DIICOT Èi DNA, fÄrÄ sÄ fi parcurs procedurile de concurs în vederea obÈinerii acestora. DeÅi CSM a respins solicitÄrile, Ãnalta Curte de CasaÈie Èi JustiÈie a admis în mod constant asemenea cereri prin hotÄrâri irevocabile. AceastÄ discriminare a luat sfârÅit odatÄ cu adoptarea OUG 56/2009.
OUG 56/2009 a ajuns Åi la CCR, la sesizarea ÃCCJ, iar Curtea a stabilit, prin decizia 16/2011, cÄ obÅ£inerea gradului profesional fÄrÄ concurs, în virtutea ocupÄrii temporare a unei funcÅ£ii, reprezintÄ o discriminare, o diferenÅ£Ä de tratament sÄvârÅitÄ de stat între indivizi aflaÅ£i în situaÅ£ii analoage.
Ãmpotriva recunoaÅterii gradelor profesionale fÄrÄ concurs se exprima în 2009 Åi Forumul JudecÄtorilor: „O rupere nejustificatÄ a echilibrului în rândul magistraÅ£ilor este cauzatÄ de crearea jurisprudenÅ£ialÄ a unei cÄi lÄturalnice pentru anumiÅ£i procurori pentru accedere în gradul cel mai înalt Åi, posibil, omisso medio, prin eludarea concursurilor la care judecÄtorii Åi ceilalÅ£i procurori sunt supuÅi. AceastÄ situaÅ£ie contravine, totodatÄ, Åi dispoziÅ£iilor OrdonanÅ£ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea Åi sancÅ£ionarea tuturor formelor de discriminare.„
Ãn ciuda argumentelor legale, Curtea de Apel BucureÅti a apelat la diverse artificii logice pentru a argumenta cÄ gradul profesional de PÃCCJ, odatÄ câÅtigat prin numirea într-o funcÅ£ie de conducere, nu mai poate fi pierdut. JudecÄtoarea de caz susÅ£ine chiar cÄ, în caz contrar, actele întocmite de Kovesi în funcÅ£iile de conducere deÅ£inute ar putea fi lovite de nulitate. CAB contrazice SecÅ£ia pentru procurori a CSM Åi în privinÅ£a parchetelui la care trebuia sÄ revinÄ Kovesi dupÄ demiterea de la DNA. Ãn opinia judecÄtoarei, parchetul de la care provine Kovesi este PÃCCJ, nu DIICOT, aÅa cum a considerat DNA.
Extrase din motivarea CurÅ£ii de Apel BucureÅti:
Curtea constatÄ prin urmare cÄ prin numirea, la data de 2 octombrie 2006 prin Decretul nr. 1122 din 2 octombrie 2006 al PreÅedintelui României, în funcÅ£ia de procuror general al Parchetului de pe lângÄ Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie reclamanta Kovesi Laura CodruÅ£a a dobândit gradul profesional corespunzÄtor acestui parchet. Acest grad nu poate fi pierdut Åi nici retras în urma încetÄrii funcÅ£iei de procuror general al Parchetului de pe lângÄ inalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie.
Curtea apreciazÄ cÄ prezintÄ relevanÅ£Ä Ã®n cauzÄ legea în vigoare la data primei numiri a reclamantei în funcÅ£ia de procuror general al Parchetului de pe lângÄ inalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie, respectiv la data de 2 octombrie 2006, din acel moment reclamanta dobândind gradul profesional corespunzÄtor Parchetului de pe lângÄ Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie, schimbÄrile ulterioare de legislaÅ£ie neavând nici o incidenÅ£Ä cu privire la gradul deja dobândit de reclamantÄ la 02.10.2006. imprejurarea cÄ la data de 18.10.2018 au intrat în vigoare dispoziÅ£iile Legii nr. 242/2018 prin care a fost adÄugat alineatul 5 articolului 54 din Legea nr.303/2004 nu este în mÄsurÄ sÄ conducÄ la altÄ soluÅ£ie deoarece, faÅ£Ä de principiul potrivit cÄruia legea dispune doar pentru viitor, noile prevederi legale vor fi aplicabile doar persoanelor care vor fi numite în funcÅ£ia de procuror general al Parchetului de pe lângÄ Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie ulterior datei de 18.10.2018, neflind însÄ aplicabile situaÅ£iei reclamantei care a fost numitÄ Ã®n aceastÄ funcÅ£ie sub imperiul altor prevederi legale.
Mai mult, Curtea reÅ£ine cÄ prevederile legale invocate de pârât (alineatul 5 nou introdus în articolul 54 din Legea nr.303/2004) nu erau în vigoare nici la data revocÄrii reclamantei din funcÅ£ia de procuror Åef al DirecÅ£iei NaÅ£ionale AnticorupÅ£ie (09.07.2018), deÅi oricum acest aspect este relevant faÅ£Ä de împrejurarea cÄ gradul profesional corespunzÄtor Parchetului de pe lângÄ Inalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie fusese dobândit de reclamantÄ la data de 02.10.2006 odatÄ cu numirea în funcÅ£ia de procuror general al Parchetului de pe lângÄ Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie.
De altfel, chiar introducerea, începând cu 18.10.2018, prin Legea nr. 242/2018, a alineatului 5 la articolul 54 din Legea nr.303/2004 relevÄ faptul cÄ anterior acestei schimbÄri de opticÄ a legiuitorului cu privire la aceastÄ chestiune, procurorul general al Parchetului de pe lângÄ Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie dobândea gradul profesional corespunzÄtor acestui parchet Åi îl pÄstra Åi ulterior încetÄrii acestei funcÅ£ii. Astfel, potrivit alineatul 5 la articolului 54 din Legea nr.303/2004 introdus începând cu 18.10.2018, de la data încetÄrii mandatului funcÅ£iei de conducere, procurorii prevÄzuÅ£i la alin.(1) îsi redobândesc gradul profesional de execuÅ£ie Åi salarizarea corespunzÄtoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovÄrii, în condiÅ£iile legii, în timpul desfÄÅurÄrii activitÄÅ£ii în cadrul Parchetului de pe IângÄ inalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie, al DirecÅ£iei NaÅ£ionale AnticorupÅ£ie ori al DirecÅ£iei de Investigare a InfracÅ£iunilor de Criminalitate OrganizatÄ Åi Terorism.”
Or, tocmai aceastÄ modificare legislativÄ, aplicabilÄ de la 18.10.2018, dovedeÅte cÄ legiuitorul a inÅ£eles sÄ-Åi schimbe optica în ceea ce priveÅte persoanele care, începând cu data de 18.10.2018, (legea se aplicÄ doar pentru viitor) urmeazÄ sÄ ocupe funcÅ£ia de procuror general al Parchetului de pe lângÄ ICCJ. Ãn mod evident, dacÄ sub imperiul vechii legi numirea în funcÅ£ia de procuror general nu ar fi condus la dobândirea gradului profesional corespunzÄtor Parchetului de pe lângÄ ÃCCJ, modificarea art.54 din Legea nr.303/2004 prin introducerea alineatului 5 ar fi fost redundantÄ.
De altfel, chiar alin.5 al art. 54 din Legea nr.303/2004 vine sÄ rÄstoarne teza pârâtului potrivit cÄreia procurorul general al Parchetului de pe lângÄ ÃCCJ ar putea dobândi gradul profesional corespunzÄtor acestui parchet doar prin concurs atâta timp cât textul vorbeÅte de o redobândire a gradului ulterior încetÄrii mandatului, rezultând cÄ pe perioada mandatului acesta a dobândit gradul corespunzÄtor Parchetului de pe lângÄ ICCJ (inclusiv procurorii generali numiÅ£i dupÄ 18.10.2018). Cum textul de la alin.5 al articolului 54 din Legea nr.303/2004 introduce o excepÅ£ie de la regula potrivit cÄruia gradul profesional odatÄ dobândit nu se pierde, respectiv introduce o restrângere a unui drept dobândit (gradul profesional), aceastÄ restrângere trebuie sÄ fie interpretatÄ Åi aplicatÄ restrictiv Åi, având în vedere Åi principiul potrivit cÄruia legea dispune doar pentru viitor, se impune concluzia cÄ anterior datei de 18.10.2018 persoanele ce au ocupat funcÅ£ia de procuror general al Parchetului de pe lângÄ ÃCCJ au dobândit prin aceastÄ numire gradul corespunzÄtor acestui parchet Åi, aÅa cum este Åi logic juridic, odatÄ dobândit au pÄstrat acest grad Åi ulterior încetÄrii mandatului.
De asemenea, Curtea nu poate reÅ£ine nici argumentaÅ£ia dihotomicÄ a pârâtului bazatÄ pe comparaÅ£ia între normele ce reglementeazÄ promovarea magistraÅ£ilor Åi cele care se referÄ la funcÅ£iile de conducere. Ãn acest sens, Curtea aminteÅte cÄ, în lipsa unei definiÅ£ii legale, Plenul C.S.M., prin HotÄrârea nr. 878/2007, a definit gradul profesional ca fiind âdreptul unui magistrat de a funcÅ£iona la un anumit nivel în ierarhia parchetelor, drept care poate fi câÅtigat prin numire promovare sau transfer, cu respectarea dispoziÅ£iilor legale ce reglementeazÄ cariera magistraÅ£ilor „. Or, reclamanta a câÅtigat gradul profesional corespunzÄtor Parchetului de pe lângÄ Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie prin numirea sa în funcÅ£ia de Procuror general al acestui parchet la data de 02.10.2006, fiind irelevant cÄ aceasta nu a susÅ£inut un examen de promovare în funcÅ£ii de execuÅ£ie.
De altfel, Curtea reÅ£ine cÄ scopul organizÄrii examenelor de promovare ale magistraÅ£ilor este acela de selectare a persoanelor care au pregÄtirea necesarÄ Ã®ndeplinirii actelor judiciare sau de urmÄrire penalÄ ce se realizenÄ la un nivel superior în ierarhia instanÅ£elor Åi parchetelor. Or, cu ocazia numirii sale în funcÅ£ia de Procuror General al Parchetului de pe lângÄ Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie, s-a considerat cÄ reclamanta are competenÅ£ele profesionale necesare pentru exercitarea, la nivelul Parchetului de pe lângÄ Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie (…).
De altfel, instanÅ£a reÅ£ine Åi faptul cÄ prin noile schimbÄri legislative din 2018 s-a renunÅ£at la susÅ£inerea unui examen în sensul de test scris de verificare a cunoÅtinÅ£elor pentru persoanele ce urmeazÄ sÄ exercite funcÅ£ia de judecÄtor la cea mai înaltÄ instanÅ£Ä din România, astfel încât susÅ£inerile pârâtului din întâmpinare referitoare la necesitatea susÅ£inerii unui examen de cÄtre reclamantÄ pentru dobândirea gradului profesional sunt inconsistente.
Concluzia potrivit cÄreia prin numirea în funcÅ£ia de procuror general al Parchetului de pe lângÄ Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie reclamanta a dobândit gradul profesional corespunzÄtor acestui parchet nu este contrazisÄ de prevederile art.56 din Legea nr.303/2004 în forma existentÄ la data revocÄrii reclamantei din funcÅ£ia de procuror Åef al DirecÅ£iei NaÅ£ionale AnticorupÅ£ie, invocate de pârât, ce prevÄd cÄ âLa încetarea mandatului pentru fimcÅ£iile de conducere prevÄzute la art. 53, 54 Åi 55, judecÄtorii sau procurorii revin la instanÅ£ele sau parchetele de unde provin sau la o instanÅ£Ä sau parchet unde au dreptul sÄ funcÅ£ioneze potrivit legii”.
Ãn mod evident, din moment ce prin numirea sa prin decretul nr. 1122 din 2 octombrie 2006 al PreÅedintelui României în funcÅ£ia de procuror general al Parchetului de pe lângÄ Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie reclamanta a dobândit gradul profesional corespunzÄtor Parchetului de pe lângÄ Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie, aceasta avea dreptul sÄ funcÅ£ioneze, la data de 09.07.2018 când i-a încetat mandatul de procuror Åef al DirecÅ£iei NaÅ£ionale AnticorupÅ£ie, la Parchetul de pe lângÄ Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie, aceasta fiind parchetul de unde provenea la data numirii în funcÅ£ia de procuror Åef al DirecÅ£iei NaÅ£ionale AnticorupÅ£ie, precum Åi la orice alt parchet din aceastÄ Å£arÄ.
De altfel, prevederea referitoare la revenirea la instanÅ£ele sau parchetele de unde provin a persoanelor cÄrora le-a încetat mandatul pentru funcÅ£iile de conducere prevÄzute la art. 53, 54 Åi 55 are menirea de a garanta acestor persoane cÄ odatÄ numite în funcÅ£iile de conducere nu îÅi pierd locul în care au funcÅ£ionat Åi cÄ se pot întoarce la acesta în momentul încetÄrii mandatului, fiind o garanÅ£ie a stabilitÄÅ£ii în funcÅ£ie, art.56 din Legea nr.303/2004 nedezlegând chestiunea gradului profesional al persoanelor numite în funcÅ£iile de conducere.
Ãn ceea ce priveÅte practica judiciarÄ invocatÄ de cÄtre pârât, Curtea constatÄ cÄ aceasta nu prezintÄ nici cea mai micÄ relevanÅ£Ä Ã®n cazul de farÄ atâta timp cât nici una din hotÄrârile judecÄtoreÅti la care pârâtul a fÄcut referire nu priveÅte o persoanÄ care sÄ fi deÅ£inut funcÅ£ia de procuror general al Parchetului de pe lângÄ Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie, situaÅ£ia reclamantei fiind singularÄ. DimpotrivÄ, Curtea reÅ£ine cÄ de-a lungul timpului, atât pârâtul cât Åi Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie au recunoscut gradul profesional corespunzÄtor Parchetului de pe lângÄ Ãnalta Curte de CasaÅ£ie Åi JustiÅ£ie unor procurori subordonaÅ£i ierarhic reclamantei, neexistând o justificare serioasÄ pentru care reclamantei sÄ i se refuze recunoaÅterea acestui drept.
Raspandacul.ro