Connect with us

Uncategorized

Gradele lui Kovesi: Curtea de Apel Bucureşti, motivare abracadabrantă pentru discriminarea pozitivă a fostei şefe a DNA – Stiri pe surse

Published

on

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) explică într-o manieră originală de ce a desfiinţat o decizie a CSM şi a stabilit că Laura Codruţa Kovesi poate obţine gradul de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fără concurs. STIRIPESURSE.RO prezintă motivarea deciziei CAB din 9 aprilie 2019. Documentul integral poate fi consulatat AICI!

Potrivit legii, procurorii care activează la DNA şi DIICOT capătă temporar grad de PÎCCJ, pe perioada desfăşurării activităţii la parchetul special. Odată întorşi la parchetul de unde provin, aceştia recapără şi gradul profesional dobândit prin examen. Această procedură a fost reglementată prin OUG 56/2009, care introduce un nou alineat în articolul 75 din legea 304/2004 şi, recent, prin modificarea articolului 54 din Legea 303/2004. Judecătoarea Raluca-Ecaterina Toma, de la Curtea de Apel Bucureşti, a ignorat însă prevederea din 2009, susţinută şi de o decizie a CCR, şi a făcut apel doar la modificarea de anul trecut a Legii 303, concluzionând că prevederile nu se aplică retroactiv.

Începând cu anul 2007, un număr mare de procurori care au activat în cadrul DIICOT și DNA, revenind la posturile ocupate anterior, au solicitat recunoașterea gradelor profesionale specifice DIICOT și DNA, fără să fi parcurs procedurile de concurs în vederea obținerii acestora. Deşi CSM a respins solicitările, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în mod constant asemenea cereri prin hotărâri irevocabile. Această discriminare a luat sfârşit odată cu adoptarea OUG 56/2009.

OUG 56/2009 a ajuns şi la CCR, la sesizarea ÎCCJ, iar Curtea a stabilit, prin decizia 16/2011, că obţinerea gradului profesional fără concurs, în virtutea ocupării temporare a unei funcţii, reprezintă o discriminare, o diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage.

Împotriva recunoaşterii gradelor profesionale fără concurs se exprima în 2009 şi Forumul Judecătorilor: „O rupere nejustificată a echilibrului în rândul magistraÅ£ilor este cauzată de crearea jurisprudenÅ£ială a unei căi lăturalnice pentru anumiÅ£i procurori pentru accedere în gradul cel mai înalt şi, posibil, omisso medio, prin eludarea concursurilor la care judecătorii şi ceilalÅ£i procurori sunt supuşi. Această situaÅ£ie contravine, totodată, şi dispoziÅ£iilor OrdonanÅ£ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancÅ£ionarea tuturor formelor de discriminare.

În ciuda argumentelor legale, Curtea de Apel Bucureşti a apelat la diverse artificii logice pentru a argumenta că gradul profesional de PÎCCJ, odată câştigat prin numirea într-o funcţie de conducere, nu mai poate fi pierdut. Judecătoarea de caz susţine chiar că, în caz contrar, actele întocmite de Kovesi în funcţiile de conducere deţinute ar putea fi lovite de nulitate. CAB contrazice Secţia pentru procurori a CSM şi în privinţa parchetelui la care trebuia să revină Kovesi după demiterea de la DNA. În opinia judecătoarei, parchetul de la care provine Kovesi este PÎCCJ, nu DIICOT, aşa cum a considerat DNA.

Extrase din motivarea Curţii de Apel Bucureşti:

Curtea constată prin urmare că prin numirea, la data de 2 octombrie 2006 prin Decretul nr. 1122 din 2 octombrie 2006 al Preşedintelui României, în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reclamanta Kovesi Laura Codruţa a dobândit gradul profesional corespunzător acestui parchet. Acest grad nu poate fi pierdut şi nici retras în urma încetării funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Curtea apreciază că prezintă relevanţă în cauză legea în vigoare la data primei numiri a reclamantei în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv la data de 2 octombrie 2006, din acel moment reclamanta dobândind gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, schimbările ulterioare de legislaţie neavând nici o incidenţă cu privire la gradul deja dobândit de reclamantă la 02.10.2006. imprejurarea că la data de 18.10.2018 au intrat în vigoare dispoziţiile Legii nr. 242/2018 prin care a fost adăugat alineatul 5 articolului 54 din Legea nr.303/2004 nu este în măsură să conducă la altă soluţie deoarece, faţă de principiul potrivit căruia legea dispune doar pentru viitor, noile prevederi legale vor fi aplicabile doar persoanelor care vor fi numite în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ulterior datei de 18.10.2018, neflind însă aplicabile situaţiei reclamantei care a fost numită în această funcţie sub imperiul altor prevederi legale.

Mai mult, Curtea reţine că prevederile legale invocate de pârât (alineatul 5 nou introdus în articolul 54 din Legea nr.303/2004) nu erau în vigoare nici la data revocării reclamantei din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (09.07.2018), deşi oricum acest aspect este relevant faţă de împrejurarea că gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie fusese dobândit de reclamantă la data de 02.10.2006 odată cu numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De altfel, chiar introducerea, începând cu 18.10.2018, prin Legea nr. 242/2018, a alineatului 5 la articolul 54 din Legea nr.303/2004 relevă faptul că anterior acestei schimbări de optică a legiuitorului cu privire la această chestiune, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaÅ£ie şi JustiÅ£ie dobândea gradul profesional corespunzător acestui parchet şi îl păstra şi ulterior încetării acestei funcÅ£ii. Astfel, potrivit alineatul 5 la articolului 54 din Legea nr.303/2004 introdus începând cu 18.10.2018, de la data încetării mandatului funcÅ£iei de conducere, procurorii prevăzuÅ£i la alin.(1) îsi redobândesc gradul profesional de execuÅ£ie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiÅ£iile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Parchetului de pe Iângă inalta Curte de CasaÅ£ie şi JustiÅ£ie, al DirecÅ£iei NaÅ£ionale AnticorupÅ£ie ori al DirecÅ£iei de Investigare a InfracÅ£iunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.”

Or, tocmai această modificare legislativă, aplicabilă de la 18.10.2018, dovedeşte că legiuitorul a inţeles să-şi schimbe optica în ceea ce priveşte persoanele care, începând cu data de 18.10.2018, (legea se aplică doar pentru viitor) urmează să ocupe funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă ICCJ. În mod evident, dacă sub imperiul vechii legi numirea în funcţia de procuror general nu ar fi condus la dobândirea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă ÎCCJ, modificarea art.54 din Legea nr.303/2004 prin introducerea alineatului 5 ar fi fost redundantă.

De altfel, chiar alin.5 al art. 54 din Legea nr.303/2004 vine să răstoarne teza pârâtului potrivit căreia procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ ar putea dobândi gradul profesional corespunzător acestui parchet doar prin concurs atâta timp cât textul vorbeşte de o redobândire a gradului ulterior încetării mandatului, rezultând că pe perioada mandatului acesta a dobândit gradul corespunzător Parchetului de pe lângă ICCJ (inclusiv procurorii generali numiţi după 18.10.2018). Cum textul de la alin.5 al articolului 54 din Legea nr.303/2004 introduce o excepţie de la regula potrivit căruia gradul profesional odată dobândit nu se pierde, respectiv introduce o restrângere a unui drept dobândit (gradul profesional), această restrângere trebuie să fie interpretată şi aplicată restrictiv şi, având în vedere şi principiul potrivit căruia legea dispune doar pentru viitor, se impune concluzia că anterior datei de 18.10.2018 persoanele ce au ocupat funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ au dobândit prin această numire gradul corespunzător acestui parchet şi, aşa cum este şi logic juridic, odată dobândit au păstrat acest grad şi ulterior încetării mandatului.

De asemenea, Curtea nu poate reÅ£ine nici argumentaÅ£ia dihotomică a pârâtului bazată pe comparaÅ£ia între normele ce reglementează promovarea magistraÅ£ilor şi cele care se referă la funcÅ£iile de conducere. În acest sens, Curtea aminteşte că, în lipsa unei definiÅ£ii legale, Plenul C.S.M., prin Hotărârea nr. 878/2007, a definit gradul profesional ca fiind „dreptul unui magistrat de a funcÅ£iona la un anumit nivel în ierarhia parchetelor, drept care poate fi câştigat prin numire promovare sau transfer, cu respectarea dispoziÅ£iilor legale ce reglementează cariera magistraÅ£ilor „. Or, reclamanta a câştigat gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaÅ£ie şi JustiÅ£ie prin numirea sa în funcÅ£ia de Procuror general al acestui parchet la data de 02.10.2006, fiind irelevant că aceasta nu a susÅ£inut un examen de promovare în funcÅ£ii de execuÅ£ie.

De altfel, Curtea reÅ£ine că scopul organizării examenelor de promovare ale magistraÅ£ilor este acela de selectare a persoanelor care au pregătirea necesară îndeplinirii actelor judiciare sau de urmărire penală ce se realizenă la un nivel superior în ierarhia instanÅ£elor şi parchetelor. Or, cu ocazia numirii sale în funcÅ£ia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaÅ£ie şi JustiÅ£ie, s-a considerat că reclamanta are competenÅ£ele profesionale necesare pentru exercitarea, la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaÅ£ie şi JustiÅ£ie (…).

De altfel, instanţa reţine şi faptul că prin noile schimbări legislative din 2018 s-a renunţat la susţinerea unui examen în sensul de test scris de verificare a cunoştinţelor pentru persoanele ce urmează să exercite funcţia de judecător la cea mai înaltă instanţă din România, astfel încât susţinerile pârâtului din întâmpinare referitoare la necesitatea susţinerii unui examen de către reclamantă pentru dobândirea gradului profesional sunt inconsistente.

Concluzia potrivit căreia prin numirea în funcÅ£ia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaÅ£ie şi JustiÅ£ie reclamanta a dobândit gradul profesional corespunzător acestui parchet nu este contrazisă de prevederile art.56 din Legea nr.303/2004 în forma existentă la data revocării reclamantei din funcÅ£ia de procuror şef al DirecÅ£iei NaÅ£ionale AnticorupÅ£ie, invocate de pârât, ce prevăd că „La încetarea mandatului pentru fimcÅ£iile de conducere prevăzute la art. 53, 54 şi 55, judecătorii sau procurorii revin la instanÅ£ele sau parchetele de unde provin sau la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcÅ£ioneze potrivit legii”.

În mod evident, din moment ce prin numirea sa prin decretul nr. 1122 din 2 octombrie 2006 al Preşedintelui României în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reclamanta a dobândit gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceasta avea dreptul să funcţioneze, la data de 09.07.2018 când i-a încetat mandatul de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceasta fiind parchetul de unde provenea la data numirii în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi la orice alt parchet din această ţară.

De altfel, prevederea referitoare la revenirea la instanţele sau parchetele de unde provin a persoanelor cărora le-a încetat mandatul pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 53, 54 şi 55 are menirea de a garanta acestor persoane că odată numite în funcţiile de conducere nu îşi pierd locul în care au funcţionat şi că se pot întoarce la acesta în momentul încetării mandatului, fiind o garanţie a stabilităţii în funcţie, art.56 din Legea nr.303/2004 nedezlegând chestiunea gradului profesional al persoanelor numite în funcţiile de conducere.

În ceea ce priveşte practica judiciară invocată de către pârât, Curtea constată că aceasta nu prezintă nici cea mai mică relevanţă în cazul de fară atâta timp cât nici una din hotărârile judecătoreşti la care pârâtul a făcut referire nu priveşte o persoană care să fi deţinut funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, situaţia reclamantei fiind singulară. Dimpotrivă, Curtea reţine că de-a lungul timpului, atât pârâtul cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au recunoscut gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unor procurori subordonaţi ierarhic reclamantei, neexistând o justificare serioasă pentru care reclamantei să i se refuze recunoaşterea acestui drept.

Raspandacul.ro

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Uncategorized

BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z: literatura română iese din manual și urcă pe scenă, în oraș

Published

on

By

București, 2026 – Cum ar arăta literatura pentru Bacalaureat dacă adolescenții n-ar mai fi nevoiți doar să o memoreze, ci ar putea să o joace, să o rescrie, să o transforme în muzică, mișcare, improvizație și conținut digital? BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z este un proiect de educație culturală inițiat de Asociația JG Victory of Art, care aduce literatura română din programa de Bacalaureat mai aproape de limbajul, întrebările și universul adolescenților de astăzi.

În perioada 15 august – 30 octombrie 2026, 100 de liceeni din 5 licee bucureștene vor participa la un program intensiv de educație culturală, coordonat de 16 profesioniști din domeniul artistic și al comunicării. Timp de 8 săptămâni, adolescenții vor lucra în ateliere interdisciplinare de actorie, muzică, scriere dramatică, improvizație, mișcare scenică și social media, transformând operele studiate pentru Bacalaureat în creații contemporane care vorbesc despre preocupările generației lor. De la comentariul învățat pe de rost la experiența trăită BAC IN MY MIND pornește de la o întrebare simplă: ce s-ar întâmpla dacă adolescenții ar avea voie să intre cu adevărat în literatura pe care o studiază?

În loc să reproducă mecanic interpretări și comentarii, participanții sunt provocați să privească textele prin propriile experiențe și să vorbească despre teme precum iubirea, libertatea, puterea și identitatea. Literatura devine astfel punct de plecare pentru improvizații, scene contemporane, soundtrack-uri literare și chiar conținut creat pentru TikTok și Instagram.

Proiectul își propune să transforme întâlnirea cu literatura română dintr-o obligație școlară într-o experiență artistică personală și colectivă. 100 de adolescenți. 5 licee. 16 profesioniști. Un oraș care devine scenă.

Echipa artistică și educațională reunește profesioniști din teatru, muzică, dramaturgie, improvizație, mișcare scenică și comunicare digitală: Radu-Florin Solcanu, Petru-Cristian Georoiu, Raluca-Ioana Robu, Ion Grigoraș, Sandra Boroghina, Lilian Cărăuș, Svetlana Gluhova, Robert-Aurelian Costin, Victor Cristian Dorian Ciutacu, Matei Lucaci-Grunberg, Alexandru Nagy, Ștefan-Andrei Huluba, Andrei-Sever Bârzan, Ioana-Alexandra Dragomir și Alexandra Luca.

Coordonarea artistică și managementul proiectului sunt asigurate de Maria-Julieta Georoiu, fondatoarea Victory of Art, cu 15 ani de experiență în dezvoltarea proiectelor de teatru și musical dedicate adolescenților. Literatura iese în oraș.

Una dintre componentele esențiale ale BAC IN MY MIND este ieșirea creației artistice din sala de curs și întâlnirea directă cu publicul. Pe 17 și 18 octombrie 2026, creațiile realizate de adolescenți vor avea primele reprezentări publice în Grădina Icoanei, transformând unul dintre spațiile cunoscute ale Bucureștiului într-o scenă deschisă. Proiectul va culmina cu un festival urban de trei zile, în perioada 23–25 octombrie 2026, la Teatrul Amzei, unde vor fi reunite creațiile celor cinci licee.

Evenimentele urmăresc să aducă împreună adolescenții, artiștii, profesorii, familiile și publicul bucureștean și să demonstreze că literatura clasică poate deveni relevantă pentru o generație crescută în mediul digital atunci când îi este oferită libertatea de a o descoperi prin propriul limbaj. Un proiect care își propune să continue BAC IN MY MIND este gândit ca prima ediție a unui festival anual, cu posibilitatea extinderii modelului în anii următori. În cadrul proiectului va fi realizat și un ghid de dramatizare, care va rămâne disponibil online și va putea fi utilizat de profesori, astfel încât metodologia dezvoltată în cadrul proiectului să poată continua și după încheierea acestei ediții.

BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z se desfășoară în perioada 15 august – 30 octombrie 2026, în București.

Organizator: Asociația JG Victory of Art – JG Victoria Artei

Website: www.victoryofart.com

Social media: https://www.facebook.com/ScoalaVictoryOfArt/?locale=ro_RO

E-mail: office@victoryofart.com

Telefon: 0757 058 310

Continue Reading

Uncategorized

De la rutine simplificate prin tehnologie la timp investit pentru ceea ce contează: Samsung deschide conversația despre SmartTime

Published

on

By

  • 52% dintre respondenții Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice;
  • 31% dintre utilizatorii de dispozitive premium ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi;
  • Peste 100.000 de utilizatori din România folosesc SmartThings zilnic;

București, 24 august 2026 – Pe măsură ce tehnologia simplifică tot mai multe dintre rutinele zilnice, discuția despre eficiență merge firesc mai departe către modul în care alegem să investim timpul pe care îl câștigăm? De aici pornește SmartTime, o conversație care vorbește despre timpul eliberat cu ajutorul tehnologiei și investit în ceea ce contează pentru fiecare, de la familie și pasiuni la odihnă, entertainment sau timp pentru sine.

De la găsirea rapidă a unei informații la gestionarea activităților din casă, inteligența artificială și dispozitivele conectate au un rol tot mai prezent în rutina de zi cu zi. Pentru utilizatori, unul dintre beneficiile concrete este timpul: 52% dintre respondenții unui studiu realizat în comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice.

Un ecosistem conectat care simplifică rutinele zilnice

Nevoia de eficiență se reflectă și în așteptările utilizatorilor de la tehnologie. Potrivit unui studiu Samsung realizat în rândul utilizatorilor de dispozitive premium, 31% dintre respondenți spun că ar investi mai mult într-un ecosistem de produse conectate dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea.

În ecosistemul Samsung, SmartThings conectează dispozitivele compatibile și permite gestionarea și automatizarea unor activități dintr-un singur loc. Astfel, diferite momente ale rutinei zilnice, de la spălarea hainelor și curățenia casei până la controlul dispozitivelor conectate, pot necesita mai puține intervenții din partea utilizatorului.

O mașină de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului, un aspirator robot care poate prelua o parte din rutina de curățenie sau posibilitatea de a controla mai multe dispozitive conectate din aceeași aplicație sunt exemple ale modului în care tehnologia poate reduce timpul și atenția acordate unor sarcini repetitive.

În România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, integrând deja dispozitivele conectate în propriile rutine.

Datele din comunitatea Samsung Members arată și cât de prezentă este deja inteligența artificială în ecosistemul personal al utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi.

Timpul câștigat devine SmartTime

Timpul eliberat prin simplificarea acestor rutine este punctul de plecare pentru SmartTime: timpul pe care îl putem investi în ceea ce contează pentru noi. Timpul pe care nu îl mai alocăm unei activități repetitive poate deveni timp petrecut cu familia, pentru sport, o pasiune, odihnă, entertainment sau pur și simplu pentru relaxare.

SmartTime nu pornește, astfel, de la ideea de a face mai multe lucruri în timpul câștigat, ci de la posibilitatea de a alege cum vrem să îl folosim. Pentru fiecare persoană, această alegere poate arăta diferit, iar tehnologia conectată poate contribui la crearea acestui spațiu în rutina de zi cu zi.

„Tehnologia devine cu adevărat relevantă atunci când se integrează firesc în rutina oamenilor și le oferă beneficii concrete. Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi. Prin SmartTime vrem să ducem conversația mai departe, către ceea ce putem face cu timpul astfel câștigat, fie că alegem să îl investim în noi, în familie sau în lucrurile care ne aduc plăcere”, a declarat Simona Panait, Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria.

Prin SmartTime, Samsung continuă conversația despre rolul pe care inteligența artificială, SmartThings și ecosistemul de dispozitive conectate îl pot avea în simplificarea activităților de zi cu zi. De la un singur dispozitiv la o casă conectată, tehnologia devine parte din rutină, cu un obiectiv care contribuie la mai puțin timp dedicat gestionării ei și mai mult timp disponibil pentru ceea ce contează.

Pentru mai multe informații despre SmartThings și ecosistemul conectat Samsung, accesați samsung.com/ro/smartthings.

Continue Reading

Uncategorized

Wawsome lanseaza campania „Cunoaste-ti drepturile” pentru a informa consumatorii despre dreptul la accesibilitate digitala

Published

on

By

  • 9 din 10 site-uri analizate de Wawsome prezinta probleme importante de accesibilitate digitala
  • Wawsome dezvolta parteneriate pentru educare si constientizare si invita organizatiile din societatea civila sa se alature demersului

Bucuresti, 18 August 2026– La un an de la intrarea in vigoare a obligatiilor privind accesibilitatea digitala pentru numeroase produse si servicii destinate consumatorilor, Wawsome lanseaza campania de informare „Cunoaste-ti drepturile”, prin care isi propune sa explice publicului ce drepturi are atunci cand intampina bariere in utilizarea site-urilor, aplicatiilor sau serviciilor digitale.

Campania se adreseaza tuturor consumatorilor, cu un accent special asupra persoanelor cu dizabilitati, si explica pe intelesul tuturor ce presupune legislatia privind accesibilitatea digitala, cum pot fi sesizate problemele intalnite si care sunt pasii pe care utilizatorii ii pot urma pentru a solicita remedierea acestora. Printre situatiile in care consumatorii pot solicita masuri din partea companiilor se numara posibilitatea de a utiliza un site doar cu tastatura, accesarea continutului de catre persoanele nevazatoare, afisarea clara a textului, precum si posibilitatea de a completa si transmite formulare online.

Utilizatorii pot transmite sesizarea direct operatorului sau furnizorului serviciului, la datele de contact indicate in declaratia ori informatiile de accesibilitate aplicabile. Mai mult, se pot adresa autoritatilor competente, in functie de tipul produsului sau serviciului si de cadrul legal aplicabil.

Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei (ADR) ofera informatii privind accesibilitatea si modalitatile de semnalare a problemelor la www.adr.gov.ro/accesibilitate-site-uri-web. Sesizarile din aria de competenta a ADR pot fi transmise la monitorizare.accesibilitateweb@adr.gov.ro.

„Accesibilitatea digitala nu este un beneficiu optional, ci un drept al consumatorilor. Prin aceasta campanie vrem ca oamenii sa stie ca pot solicita servicii digitale accesibile si ca au la dispozitie instrumente legale pentru a cere respectarea acestui drept. In acelasi timp, ne dorim sa construim, alaturi de organizatii si initiative din societatea civila, un demers de educare care sa aduca accesibilitatea mai aproape atat de utilizatori, cat si de companii. O societate incluziva incepe cu utilizatori informati”, declara George Onofrievici, CEO Wawsome.

Campania continua demersurile de educare si constientizare incepute de Wawsome prin analiza publicata anterior, potrivit careia 9 din 10 site-uri analizate prezinta probleme importante de accesibilitate digitala. Rezultatele au aratat ca, la un an de la aplicarea European Accessibility Act, exista inca un decalaj semnificativ intre cerintele de accesibilitate si experienta reala oferita utilizatorilor. Prin „Cunoaste-ti drepturile”, Wawsome muta accentul de la diagnostic catre informare si actiune, explicand consumatorilor ce pot solicita si cum pot semnala barierele intalnite.

Educatia privind accesibilitatea se construieste impreuna

In acest demers, Wawsome dezvolta actiuni comune de educare si constientizare alaturi de organizatii si initiative care cunosc direct nevoile si experientele persoanelor cu dizabilitati. Printre partenerii implicati se numara Consiliul National al Dizabilitatii din Romania si B Inclusive, primul festival de incluziune si accesibilitate din Europa de Est. Wawsome isi propune sa extinda in perioada urmatoare acest demers prin noi parteneriate cu organizatii si initiative din societatea civila.

„Intr-o societate digitala, imposibilitatea utilizarii serviciilor digitale, devine o noua forma de excluziune. Accesibilitatea digitala trebuie sa insemne acces real, nu doar conformitate formala. Pentru o persoana cu dizabilitati, imposibilitatea de a utiliza un site poate insemna imposibilitatea de a face o plata, de a completa un formular sau de a accesa un serviciu esential. Este important ca oamenii sa isi cunoasca drepturile, dar la fel de important este ca organizatiile sa inteleaga responsabilitatea pe care o au in eliminarea acestor bariere”, declara Daniela Tontsch, presedinte, Consiliul National al Dizabilitatii din Romania.

Incluziunea se vede in lucrurile simple, in momentele de zi cu zi in care o persoana poate participa, alege si decide singura. Digitalul face parte din viata noastra, iar atunci cand un site sau un serviciu online nu este accesibil, excluderea devine foarte concreta. Schimbarea incepe atunci cand ascultam experientele oamenilor si construim impreuna spatii, fizice si digitale deopotriva, in care fiecare persoana poate participa cu adevarat„, declara Marina Roxana Corneliu, fondator B-Inclusive.

Pe parcursul campaniei, compania va publica ghiduri practice si materiale video care prezinta situatii reale din viata de zi cu zi a persoanelor cu dizabilitati si modul in care accesibilitatea digitala le influenteaza accesul la servicii si activitati cotidiene. Campania va include, de asemenea, explicatii privind drepturile consumatorilor si recomandari privind modul in care pot fi formulate solicitari catre companii sau sesizari catre autoritatile competente. Prin aceasta initiativa, Wawsome isi propune sa contribuie la cresterea gradului de informare privind accesibilitatea digitala si la accelerarea adoptarii unor servicii digitale care pot fi utilizate in mod egal de toate persoanele, indiferent de abilitatile acestora.

Wawsome completeaza evaluarea automatizata a accesibilitatii prin audituri manuale, care permit testarea si analiza umana a scenariilor ce nu pot fi evaluate integral cu ajutorul instrumentelor automate. In continuarea acestui proces, Wawsome Accessibility Checker scaneaza rapid site-ul si genereaza un raport privind problemele identificate corelat cu criteriile WCAG (Web Content Accessibility Guidelines), standarde internationale care stabilesc cerinte pentru accesibilitatea continutului digital. La nivelul experientei utilizatorului, Wawsome Accessibility Widget ofera optiuni de adaptare a contrastului, dimensiunii si spatierii textului, animatiilor si navigarii, printr-o integrare simpla si personalizabila. Wawsome Accessibility Monitor urmareste periodic aparitia unor probleme noi, pentru mentinerea accesibilitatii in timp.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2025 RĂSPÂNDACUL.ro