Connect with us

Uncategorized

Gradele lui Kovesi: Curtea de Apel Bucureşti, motivare abracadabrantă pentru discriminarea pozitivă a fostei şefe a DNA – Stiri pe surse

Published

on

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) explică într-o manieră originală de ce a desfiinţat o decizie a CSM şi a stabilit că Laura Codruţa Kovesi poate obţine gradul de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fără concurs. STIRIPESURSE.RO prezintă motivarea deciziei CAB din 9 aprilie 2019. Documentul integral poate fi consulatat AICI!

Potrivit legii, procurorii care activează la DNA şi DIICOT capătă temporar grad de PÎCCJ, pe perioada desfăşurării activităţii la parchetul special. Odată întorşi la parchetul de unde provin, aceştia recapără şi gradul profesional dobândit prin examen. Această procedură a fost reglementată prin OUG 56/2009, care introduce un nou alineat în articolul 75 din legea 304/2004 şi, recent, prin modificarea articolului 54 din Legea 303/2004. Judecătoarea Raluca-Ecaterina Toma, de la Curtea de Apel Bucureşti, a ignorat însă prevederea din 2009, susţinută şi de o decizie a CCR, şi a făcut apel doar la modificarea de anul trecut a Legii 303, concluzionând că prevederile nu se aplică retroactiv.

Începând cu anul 2007, un număr mare de procurori care au activat în cadrul DIICOT și DNA, revenind la posturile ocupate anterior, au solicitat recunoașterea gradelor profesionale specifice DIICOT și DNA, fără să fi parcurs procedurile de concurs în vederea obținerii acestora. Deşi CSM a respins solicitările, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în mod constant asemenea cereri prin hotărâri irevocabile. Această discriminare a luat sfârşit odată cu adoptarea OUG 56/2009.

OUG 56/2009 a ajuns şi la CCR, la sesizarea ÎCCJ, iar Curtea a stabilit, prin decizia 16/2011, că obţinerea gradului profesional fără concurs, în virtutea ocupării temporare a unei funcţii, reprezintă o discriminare, o diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage.

Împotriva recunoaşterii gradelor profesionale fără concurs se exprima în 2009 şi Forumul Judecătorilor: „O rupere nejustificată a echilibrului în rândul magistraÅ£ilor este cauzată de crearea jurisprudenÅ£ială a unei căi lăturalnice pentru anumiÅ£i procurori pentru accedere în gradul cel mai înalt şi, posibil, omisso medio, prin eludarea concursurilor la care judecătorii şi ceilalÅ£i procurori sunt supuşi. Această situaÅ£ie contravine, totodată, şi dispoziÅ£iilor OrdonanÅ£ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancÅ£ionarea tuturor formelor de discriminare.

În ciuda argumentelor legale, Curtea de Apel Bucureşti a apelat la diverse artificii logice pentru a argumenta că gradul profesional de PÎCCJ, odată câştigat prin numirea într-o funcţie de conducere, nu mai poate fi pierdut. Judecătoarea de caz susţine chiar că, în caz contrar, actele întocmite de Kovesi în funcţiile de conducere deţinute ar putea fi lovite de nulitate. CAB contrazice Secţia pentru procurori a CSM şi în privinţa parchetelui la care trebuia să revină Kovesi după demiterea de la DNA. În opinia judecătoarei, parchetul de la care provine Kovesi este PÎCCJ, nu DIICOT, aşa cum a considerat DNA.

Extrase din motivarea Curţii de Apel Bucureşti:

Curtea constată prin urmare că prin numirea, la data de 2 octombrie 2006 prin Decretul nr. 1122 din 2 octombrie 2006 al Preşedintelui României, în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reclamanta Kovesi Laura Codruţa a dobândit gradul profesional corespunzător acestui parchet. Acest grad nu poate fi pierdut şi nici retras în urma încetării funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Curtea apreciază că prezintă relevanţă în cauză legea în vigoare la data primei numiri a reclamantei în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv la data de 2 octombrie 2006, din acel moment reclamanta dobândind gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, schimbările ulterioare de legislaţie neavând nici o incidenţă cu privire la gradul deja dobândit de reclamantă la 02.10.2006. imprejurarea că la data de 18.10.2018 au intrat în vigoare dispoziţiile Legii nr. 242/2018 prin care a fost adăugat alineatul 5 articolului 54 din Legea nr.303/2004 nu este în măsură să conducă la altă soluţie deoarece, faţă de principiul potrivit căruia legea dispune doar pentru viitor, noile prevederi legale vor fi aplicabile doar persoanelor care vor fi numite în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ulterior datei de 18.10.2018, neflind însă aplicabile situaţiei reclamantei care a fost numită în această funcţie sub imperiul altor prevederi legale.

Mai mult, Curtea reţine că prevederile legale invocate de pârât (alineatul 5 nou introdus în articolul 54 din Legea nr.303/2004) nu erau în vigoare nici la data revocării reclamantei din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (09.07.2018), deşi oricum acest aspect este relevant faţă de împrejurarea că gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie fusese dobândit de reclamantă la data de 02.10.2006 odată cu numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De altfel, chiar introducerea, începând cu 18.10.2018, prin Legea nr. 242/2018, a alineatului 5 la articolul 54 din Legea nr.303/2004 relevă faptul că anterior acestei schimbări de optică a legiuitorului cu privire la această chestiune, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaÅ£ie şi JustiÅ£ie dobândea gradul profesional corespunzător acestui parchet şi îl păstra şi ulterior încetării acestei funcÅ£ii. Astfel, potrivit alineatul 5 la articolului 54 din Legea nr.303/2004 introdus începând cu 18.10.2018, de la data încetării mandatului funcÅ£iei de conducere, procurorii prevăzuÅ£i la alin.(1) îsi redobândesc gradul profesional de execuÅ£ie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiÅ£iile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Parchetului de pe Iângă inalta Curte de CasaÅ£ie şi JustiÅ£ie, al DirecÅ£iei NaÅ£ionale AnticorupÅ£ie ori al DirecÅ£iei de Investigare a InfracÅ£iunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.”

Or, tocmai această modificare legislativă, aplicabilă de la 18.10.2018, dovedeşte că legiuitorul a inţeles să-şi schimbe optica în ceea ce priveşte persoanele care, începând cu data de 18.10.2018, (legea se aplică doar pentru viitor) urmează să ocupe funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă ICCJ. În mod evident, dacă sub imperiul vechii legi numirea în funcţia de procuror general nu ar fi condus la dobândirea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă ÎCCJ, modificarea art.54 din Legea nr.303/2004 prin introducerea alineatului 5 ar fi fost redundantă.

De altfel, chiar alin.5 al art. 54 din Legea nr.303/2004 vine să răstoarne teza pârâtului potrivit căreia procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ ar putea dobândi gradul profesional corespunzător acestui parchet doar prin concurs atâta timp cât textul vorbeşte de o redobândire a gradului ulterior încetării mandatului, rezultând că pe perioada mandatului acesta a dobândit gradul corespunzător Parchetului de pe lângă ICCJ (inclusiv procurorii generali numiţi după 18.10.2018). Cum textul de la alin.5 al articolului 54 din Legea nr.303/2004 introduce o excepţie de la regula potrivit căruia gradul profesional odată dobândit nu se pierde, respectiv introduce o restrângere a unui drept dobândit (gradul profesional), această restrângere trebuie să fie interpretată şi aplicată restrictiv şi, având în vedere şi principiul potrivit căruia legea dispune doar pentru viitor, se impune concluzia că anterior datei de 18.10.2018 persoanele ce au ocupat funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ au dobândit prin această numire gradul corespunzător acestui parchet şi, aşa cum este şi logic juridic, odată dobândit au păstrat acest grad şi ulterior încetării mandatului.

De asemenea, Curtea nu poate reÅ£ine nici argumentaÅ£ia dihotomică a pârâtului bazată pe comparaÅ£ia între normele ce reglementează promovarea magistraÅ£ilor şi cele care se referă la funcÅ£iile de conducere. În acest sens, Curtea aminteşte că, în lipsa unei definiÅ£ii legale, Plenul C.S.M., prin Hotărârea nr. 878/2007, a definit gradul profesional ca fiind „dreptul unui magistrat de a funcÅ£iona la un anumit nivel în ierarhia parchetelor, drept care poate fi câştigat prin numire promovare sau transfer, cu respectarea dispoziÅ£iilor legale ce reglementează cariera magistraÅ£ilor „. Or, reclamanta a câştigat gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaÅ£ie şi JustiÅ£ie prin numirea sa în funcÅ£ia de Procuror general al acestui parchet la data de 02.10.2006, fiind irelevant că aceasta nu a susÅ£inut un examen de promovare în funcÅ£ii de execuÅ£ie.

De altfel, Curtea reÅ£ine că scopul organizării examenelor de promovare ale magistraÅ£ilor este acela de selectare a persoanelor care au pregătirea necesară îndeplinirii actelor judiciare sau de urmărire penală ce se realizenă la un nivel superior în ierarhia instanÅ£elor şi parchetelor. Or, cu ocazia numirii sale în funcÅ£ia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaÅ£ie şi JustiÅ£ie, s-a considerat că reclamanta are competenÅ£ele profesionale necesare pentru exercitarea, la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaÅ£ie şi JustiÅ£ie (…).

De altfel, instanţa reţine şi faptul că prin noile schimbări legislative din 2018 s-a renunţat la susţinerea unui examen în sensul de test scris de verificare a cunoştinţelor pentru persoanele ce urmează să exercite funcţia de judecător la cea mai înaltă instanţă din România, astfel încât susţinerile pârâtului din întâmpinare referitoare la necesitatea susţinerii unui examen de către reclamantă pentru dobândirea gradului profesional sunt inconsistente.

Concluzia potrivit căreia prin numirea în funcÅ£ia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaÅ£ie şi JustiÅ£ie reclamanta a dobândit gradul profesional corespunzător acestui parchet nu este contrazisă de prevederile art.56 din Legea nr.303/2004 în forma existentă la data revocării reclamantei din funcÅ£ia de procuror şef al DirecÅ£iei NaÅ£ionale AnticorupÅ£ie, invocate de pârât, ce prevăd că „La încetarea mandatului pentru fimcÅ£iile de conducere prevăzute la art. 53, 54 şi 55, judecătorii sau procurorii revin la instanÅ£ele sau parchetele de unde provin sau la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcÅ£ioneze potrivit legii”.

În mod evident, din moment ce prin numirea sa prin decretul nr. 1122 din 2 octombrie 2006 al Preşedintelui României în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reclamanta a dobândit gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceasta avea dreptul să funcţioneze, la data de 09.07.2018 când i-a încetat mandatul de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceasta fiind parchetul de unde provenea la data numirii în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi la orice alt parchet din această ţară.

De altfel, prevederea referitoare la revenirea la instanţele sau parchetele de unde provin a persoanelor cărora le-a încetat mandatul pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 53, 54 şi 55 are menirea de a garanta acestor persoane că odată numite în funcţiile de conducere nu îşi pierd locul în care au funcţionat şi că se pot întoarce la acesta în momentul încetării mandatului, fiind o garanţie a stabilităţii în funcţie, art.56 din Legea nr.303/2004 nedezlegând chestiunea gradului profesional al persoanelor numite în funcţiile de conducere.

În ceea ce priveşte practica judiciară invocată de către pârât, Curtea constată că aceasta nu prezintă nici cea mai mică relevanţă în cazul de fară atâta timp cât nici una din hotărârile judecătoreşti la care pârâtul a făcut referire nu priveşte o persoană care să fi deţinut funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, situaţia reclamantei fiind singulară. Dimpotrivă, Curtea reţine că de-a lungul timpului, atât pârâtul cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au recunoscut gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unor procurori subordonaţi ierarhic reclamantei, neexistând o justificare serioasă pentru care reclamantei să i se refuze recunoaşterea acestui drept.

Raspandacul.ro

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Uncategorized

SUMMER WELL implineste 15 ani. Festivalul care a transformat muzica intr-un univers cultural revine in august

Published

on

By

Exista festivaluri la care mergi pentru un concert. Si exista Summer Well – locul in care muzica este doar inceputul.

In al doilea weekend din august (7-9 august), Domeniul Stirbey Voda din Buftea devine din nou punctul de intalnire al celor care cauta mai mult decat un line-up. La 15 ani de la prima editie, Summer Well continua sa defineasca un mod diferit de a experimenta cultura contemporana, reunind muzica, arta, design, arhitectura temporara, gastronomie si comunitati creative intr-un festival care si-a construit propriul univers.

Anul acesta, peste 20 de artisti, trei scene si o serie de experiente curatoriate transforma fiecare colt al domeniului intr-un spatiu cu identitate proprie. Nu este doar despre cine urca pe scena, ci despre atmosfera dintre concerte, descoperirile intamplatoare si energia colectiva care face ca fiecare editie sa fie diferita.

Trei scene. Trei universuri. Un singur soundtrack al verii.

Orange Main Stage aduce numele care definesc editia aniversara. De la intensitatea inconfundabila a lui Nick Cave & The Bad Seeds la energia exploziva a Palaye Royale, sensibilitatea lui Charlotte Cardin si vibe-ul cinematic al lui Two Feet, scena principala propune un line-up construit pentru momente care raman cu tine mult dupa ultimul encore. Lor li se alatura si nume precum DE’WAYNE, Noga Erez sau Jalen Ngonda, trei dintre cele mai interesante voci ale muzicii contemporane, acoperind o paleta larga de genuri muzicale.

Sunset Stage by ING x VISA este spatiul dedicat celor care urmaresc scena muzicala inainte ca aceasta sa ajunga in mainstream. Indie, electronic, alternative si proiecte experimentale coexista intr-un line-up care pune reflectorul pe noua generatie de artisti si pe directiile in care se indreapta muzica internationala. Pe aceasta scena va urca si 2hollis, fenomenul alternativ al noii generatii, dar si proiecte muzicale precum ZEP, Chalk sau duo-ul napolitan Nu Genea.

Electro Punk Club revine pentru al doilea an si continua sa fie una dintre cele mai spectaculoase experiente ale festivalului. Creat impreuna cu colectivul Space Objekt, spatiul functioneaza ca un club imersiv inspirat de estetica underground a Los Angeles-ului anilor ’70. Fatade neon, instalatii vizuale, electronica, punk si o energie care transforma fiecare noapte intr-un performance colectiv, cu referinte la locuri legendare precum Madam Wong’s si Hong Kong Cafe. Aici ii veti gasi pe britanicii The Molotovs, punkistele coreene Sailor Honeymoon, precum si reprezentanti ai scenei alternative locale, Getchoo si Armand Popa.

Dupa concerte incepe o alta poveste

La Summer Well, experienta nu se opreste cand se sting luminile scenei principale.

Pe parcursul festivalului, activarile de brand se transforma in spatii culturale si sociale, iar petrecerile curatoriate special pentru editia aniversara extind experienta pana tarziu in noapte — precum seria de afterparty-uri gazduite de glo™.

Muzica, instalatii vizuale, performance-uri si interventii artistice creeaza in fiecare seara un nou context de intalnire si explorare, intr-un playground urban in care granitele dintre club, galerie si festival devin tot mai greu de definit.

15 ani de Summer Well

Intr-un peisaj in care festivalurile se schimba constant, Summer Well si-a pastrat identitatea: un eveniment construit in jurul curiozitatii, al comunitatilor creative si al experientelor care merg dincolo de muzica.

Editia aniversara marcheaza 15 ani in care festivalul a devenit unul dintre cele mai importante repere ale verii, un loc unde cultura pop, estetica contemporana si muzica se intalnesc firesc.

In luna august, Domeniul Stirbey Voda devine din nou locul in care soundtrack-ul verii se asculta, dar mai ales se traieste.

Programul complet si detaliile logistice sunt disponibile pe site-ul oficial www.summerwell.ro si pe pagina de Instagram a festivalului @summerwellfest.

Summer Well 2026 este un festival Orange, sustinut de o serie de parteneri care dau forma si vibe universului festivalului: glo™, ING, Peroni Nastro Azzurro, Ursus, Bacardi, Martini, Hendrick’s Gin, Jack Daniel’s, Mega Image, Pepsi, Fashion Days, alpro, Transalpina, vitamin aqua, Lay’s, e-on, FABIZ, Bucharest Business School, biciclop, syoss, Persil, Sensodyne, InterContinental Athénée Palace, alka, Secom.

Abonamentele pot fi achizitionate de pe summerwell.ro, la pretul de 513 lei + taxe. De asemenea, sunt disponibile si bilete de o zi la pretul de 351 lei + taxe pentru vineri si sambata, iar pentru duminica costul biletului este de 426 lei + taxe.

Continue Reading

Uncategorized

Zyxel Networks îmbunătățește guvernanța în materie de securitate a produselor pentru a proteja IMM-urile și furnizorii de servicii de gestionare (MSP)

Published

on

By

Pe măsură ce amenințările cibernetice bazate pe inteligența artificială (AI) iau amploare și reglementările privind securitatea cibernetică devin tot mai stricte, securitatea integrată încă din faza de proiectare nu mai este o alegere.

Zyxel Networks, lider în furnizarea de soluții de rețea în cloud sigure și bazate pe IA, a anunțat astăzi framework-ul său îmbunătățit de guvernanță a securității produselor, consolidându-și angajamentul pe termen lung de a ajuta întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și furnizorii de servicii gestionate (MSP – Managed Service Provider) să navigheze într-un peisaj din ce în ce mai complex al securității cibernetice și al conformității.

Legea UE privind reziliența cibernetică (Cyber Resilience Act – CRA), care va intra în vigoare în luna septembrie, a redefinit responsabilitatea privind produsele, impunând o guvernanță a securității transparentă și verificabilă pe întreaga durată a ciclului de viață al produsului. Această schimbare în legile de reglementare survine în contextul în care un studiu realizat de Mandiant evidențiază vulnerabilitățile software ca fiind principala cale de atac inițial, subliniind că actorii rău intenționați utilizează acum inteligența artificială pentru a accelera aceste atacuri. Pentru IMM-urile și furnizorii de servicii de gestionare (MSP) cu resurse limitate, alegerea unor furnizori de încredere, cu capacități mature de guvernanță a securității, a devenit mai importantă ca niciodată.

În urma unei serii de îmbunătățiri recente aduse portofoliului său, Zyxel Networks își reunește capacitățile de securitate într-o abordare mai unificată a guvernanței securității produselor, oferind protecție integrată pentru clienții IMM-urilor și partenerii MSP.

„În prezent, securitatea cibernetică nu se mai poate baza doar pe promisiuni”, a declarat Edward Yu, directorul pentru securitatea informațiilor al Grupului Zyxel. „Pe măsură ce amenințările cibernetice se intensifică și reglementările globale, precum CRA în cadrul UE, ridică așteptările privind responsabilitatea produselor și a firmelor producătoare, încrederea trebuie câștigată printr-o guvernanță a securității verificabilă și aplicată zilnic. Transparența pe tot parcursul ciclului de viață al produsului ajută organizațiile să reducă punctele oarbe, să ia decizii mai informate și să-și consolideze reziliența cibernetică generală.”

„IMM-urile și MSP-urile se confruntă cu o presiune tot mai mare de a-și consolida reziliența cibernetică, gestionând în același timp medii IT din ce în ce mai complexe”, a declarat Ken Tsai, președinte al Zyxel Networks. „Integrarea securității produselor out-of-the-box în întreaga infrastructură de rețea minimizează necesitatea unor configurări manuale de securizare ulterioare, costisitoare și consumatoare de timp. Acest lucru le permite partenerilor noștri să implementeze soluțiile mai rapid, să simplifice auditurile de conformitate și să ofere o bază de rețea rezilientă care câștigă încrederea clienților.”

Transformarea principiului „sigure prin proiectare” într-un angajament operațional

În loc să trateze securitatea cibernetică ca pe un aspect secundar, Zyxel Networks integrează principiile „sigure prin proiectare” în dezvoltarea produselor, gestionarea vulnerabilităților și guvernanța ciclului de viață prin trei angajamente fundamentale:

  • Implementarea principiului „Secure by Design” în toate produsele și serviciile

Fiind prima companie din Taiwan și primul furnizor global de soluții de rețea pentru IMM-uri care a semnat angajamentul „Secure by Design” al CISA, Zyxel Networks continuă să introducă inițiative de securitate axate pe IMM-uri, concepute pentru a reduce riscul operațional și a simplifica implementarea securizată.

Aceste eforturi includ suportul pentru autentificarea fără parolă pentru conturile Zyxel și autentificarea multi-factor (MFA) în întregul portofoliu de produse al companiei și în serviciile conexe, inclusiv accesul wireless, autentificările administratorilor și accesul VPN la distanță. De asemenea, compania se aliniază principiilor fundamentale ale CISA prin eliminarea parolelor stabilite implicit și reducerea activă a unor întregi clase de vulnerabilități în timpul dezvoltării produselor.

  • Guvernanță de securitate de vârf în industrie

Înființată de aproape un deceniu, Echipa Product Security Incident Response Team  (PSIRT) a Grupului Zyxel colaborează îndeaproape cu cercetătorii globali în domeniul securității prin intermediul unei politici transparente de semnalare a vulnerabilităților și al unui proces coordonat de remediere.

Recunoscut pentru standardele sale riguroase de guvernanță în materie de securitate, Grupul Zyxel se regăsește într-un grup select de autorități de numerotare CVE (CVE Numbering Authorities – CNA) din industria rețelelor care au obținut două niveluri de acceptare ca furnizor, alături de companii de top precum Cisco, Juniper și F5. De asemenea, Grupul Zyxel a fost recent aprobat ca membru cu drepturi depline al Forumului echipelor de răspuns la incidente și securitate (Forum of Incident Response and Security Teams – FIRST), consolidându-și capacitatea de a colabora la nivel global în ceea ce privește răspunsul coordonat la vulnerabilități și gestionarea incidentelor de securitate cibernetică.

  • Gestionarea transparentă a ciclului de viață al produselor

Pentru a ajuta clienții să reducă expunerea la riscuri de securitate pe termen lung, Zyxel Networks menține o politică transparentă de gestionare a ciclului de viață al produselor, asigurându-se că produsele primesc actualizări de securitate și asistență în timp util, pe baza unor termene de mentenanță clar definite.

Prin transparența fazelor de asistență și a calendarelor de retragere din uz, Zyxel Networks le permite clienților să-și planifice investițiile tehnologice pe termen lung cu mai multă încredere, să renunțe la produsele învechite și la protocoalele de rețea nesigure înainte ca acestea să genereze riscuri care pot fi evitate și să mențină reziliența cibernetică în conformitate cu viitoarele cerințe prevăzute de CRA al UE.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați https://www.zyxel.com/global/en

Continue Reading

Uncategorized

Cum recunoști un brand coreean

Published

on

By

Piața e plină de branduri care „arată” coreean: ambalaj minimalist, ingrediente la modă, estetica dewy, promisiunea de glass skin. Dar, așa cum am văzut și în cazul unor branduri europene confundate constant cu K-Beauty, aspectul nu spune nimic despre origine.

Așa că hai să lămurim, practic, două întrebări diferite pe care mulți le amestecă:

  1. Cum îți dai seama că un brand este cu adevărat coreean(origine)
  2. Cum îți dai seama că un produs coreean este autentic, nu un fals

Sunt lucruri diferite — și vei ști să le deosebești până la final.

Partea 1: Este brandul cu adevărat coreean?

  1. Caută „Made in Korea” pe ambalaj

Cel mai direct indiciu. Un produs fabricat în Coreea de Sud va menționa țara de origine — „Made in Korea” sau „Fabricat în Coreea” — undeva pe ambalaj sau pe eticheta importatorului.

Atenție însă: locul de fabricație nu e totuna cu locul unde e „acasă” brandul. Unele branduri coreene produc și în alte țări, iar unele branduri non-coreene produc în Coreea (așa-numitul ODM/OEM). „Made in Korea” e un semn puternic, dar se citește împreună cu restul.

  1. Verifică unde e sediul brandului

Aici se lămuresc cele mai multe confuzii. Intră pe site-ul oficial al brandului, la secțiunea „About” / „Our story”, și caută unde a fost fondat și unde își are sediul compania.

Un brand coreean autentic va avea rădăcinile în Coreea de Sud — fondatori coreeni, sediu în Seul sau alt oraș coreean, o poveste ancorată acolo. Dacă „povestea” te duce în Budapesta, Paris sau California, ai răspunsul, indiferent cât de „coreean” arată produsul.

  1. Uită-te la numele brandului și la scrierea coreeană (Hangul)

Multe branduri coreene autentice poartă și numele în alfabet coreean (Hangul) pe ambalaj, alături de cel latin. Nu e o regulă absolută — unele branduri orientate spre export folosesc doar engleza — dar prezența Hangul-ului e un semn în plus de origine reală.

  1. Caută marca KC (Korea Certification)

Produsele conforme cu reglementările coreene poartă adesea logo-ul KC (Korea Certification) sau referințe la MFDS (autoritatea coreeană a medicamentelor și cosmeticelor). E un indiciu că produsul a trecut prin sistemul de reglementare coreean — deci că are o legătură reală cu piața de acolo.

  1. Verifică cine e „importatorul / distribuitorul” pentru piața ta

Pe eticheta din România/UE vei găsi datele importatorului sau ale „persoanei responsabile”. Asta nu-ți spune direct originea, dar un brand coreean serios ajunge la tine printr-un importator oficial. Poți verifica pe site-ul brandului dacă distribuitorul respectiv e recunoscut oficial — un semn de lanț de aprovizionare curat.

De reținut

Estetica nu e dovadă. Un nume în engleză, ingredientele „virale” (mucină, centella, orez) și ambalajul minimalist au fost normalizate de K-Beauty — și copiate de branduri din toată lumea. Originea se verifică din fapte: țara de fabricație, sediul brandului, povestea reală a fondatorilor. Nu din „vibe”.

Partea 2: Este produsul coreean autentic sau fals?

Odată ce știi că brandul e chiar coreean, rămâne a doua întrebare — mai ales dacă ai cumpărat de la un vânzător necunoscut. Popularitatea K-Beauty a atras și un val de contrafaceri, în special la branduri-vedetă precum COSRX, Beauty of Joseon, Anua sau Missha.

Iată la ce te uiți:

Codul de lot (batch code) și datele. Produsele autentice au un cod de lot alfanumeric, dată de fabricație și expirare, imprimate direct pe flacon sau cutie — nu doar lipite ca sticker adăugat ulterior. Formatul diferă de la brand la brand, așa că un plasament neobișnuit nu e automat un semn rău; important e ca imprimarea să pară făcută în fabrică, coerentă.

QR code / hologramă / sticker de verificare. Multe branduri coreene (Missha, Dr.Jart+ și altele) includ holograme, QR-uri sau stickere de autentificare care se pot verifica pe site-ul oficial sau printr-o aplicație. Un fals fie nu le are, fie pică la verificare.

Calitatea ambalajului. Logo centrat și simetric, fonturi și culori consecvente, fără greșeli de ortografie, materiale premium, print clar. Contrafacerile au adesea logo-uri descentrate, texturi ieftine, typos.

Textura și mirosul. Un produs autentic are un profil senzorial predictibil — textura pe care brandul e cunoscut că o are (esență apoasă, cremă „cushiony”, SPF gel ușor) și un parfum subtil, nu agresiv. Dacă textura sau mirosul „nu se potrivesc”, e un semnal.

Prețul. Poate cel mai bun detector. K-Beauty e competitiv la preț, dar tot respectă costuri de producție, export și retail. Dacă un ser viral e listat la o fracțiune din prețul normal, în afara unei promoții oficiale, explicația rareori e generoasă: fals, expirat, stoc deturnat sau produs cu ambalaj schimbat. Nu orice reducere e suspectă — dar un preț „de mister” pentru un produs foarte căutat, da.

Vânzătorul. Cel mai important pas preventiv. Cumpără de la magazine oficiale, distribuitori autorizați sau retaileri de încredere. Caută mențiuni de tip „Authorized Seller” / „Official Store” și transparență privind sursa. Când ai dubii, verifică pe site-ul oficial al brandului lista de distribuitori.

Atenție la un mit: un produs nu e fals doar pentru că are stickere de import în limba locală sau pentru că ambalajul diferă de ce ai văzut într-o postare. Brandurile coreene își actualizează frecvent designul, iar stickerele de conformitate locală sunt normale la export. Verifică versiunea produsului pe canalele oficiale înainte să tragi concluzia.

Pe scurt

Ca să recunoști un brand coreean, nu te uita la cât de „coreean” arată — verifică originea reală: „Made in Korea”, sediul companiei, povestea fondatorilor, marca KC, Hangul-ul pe ambalaj.

Ca să te asiguri că produsul e autentic, verifică batch code-ul și datele, QR/holograma, calitatea ambalajului, textura, prețul plauzibil comercial și, mai ales, cumpără de la surse oficiale.

Iar cea mai simplă protecție rămâne aceeași: cumpără de la un distribuitor de încredere. Când lanțul de aprovizionare e curat, ambele întrebări de mai sus au deja răspuns.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2025 RĂSPÂNDACUL.ro