Documentarul ”The Great Hack”, difuzat pe platforma Netflix de pe 24 iulie, reia informaţiile privind implicarea Cambridge Analytica în comunicarea politică din România.


Imaginea articolului Scandalul Cambridge Analytica, subiectul documentarului ”The Great Hack”. România, printre ţările incluse pe harta acţiunilor companiei

Scandalul Cambridge Analytica, subiectul documentarului ”The Great Hack”. România, printre ţările incluse pe harta acţiunilor companiei

Noul documentar ”The Great Hack”, difuzat pe platforma Netflix, spune povestea scandalului accesării ilegale ale datelor utilizatorilor platformei sociale Facebook de către compania de consultanţă Cambridge Analytica, pe baza interviurilor realizate cu cei care au atras atenţia asupra problemei, de la americanul David Carroll, profesorul care a încercat să obţină pe căi legale accesul la informaţiile care îl privesc de la Cambridge Analytica, până la discuţiile cu foştii angajaţi ai companiei, Julian Wheatland, Brittany Kaiser ca şi cu jurnalista Carole Cadwalladr care a investigat în Marea Britanie conexiunile poveştii.

Documentarul arată cum datele adunate folosind un test psihologic aparent inofensiv pe reţeaua socială au fost folosite în campanii electorale şi de imagine dar şi cum datele adunate de pe internet sunt folosite în continuare pentru a genera reacţii folosind ştiri false sau intensificând sentimente de frică sau de ură între diferite grupuri din societate.

Povestea este concentrată asupra implicării companiei Cambridge Analytica în campania electorală susţinută în favoarea lui Donald Trump în Statele Unite şi în definirea poziţiei celor care susţineau ieşirea din Uniunea Europeană în Marea Britanie. De mai multe ori este vorba despre experienţa pe care angajaţii companiei au căpătat-o lucrând în ţări precum Nigeria, Lituania, Kenya, Ghana şi România.

România apare şi pe harta prezentată în film atunci când este vorba despre reducerea sau mărirea participării la vot în ţările pentru care erau angajaţi să lucreze cei din Cambridge Analytica sau de la compania de comunicare şi strategie de care ţinea firma, SCL Group.

În 2018, Christopher Wylie, fost director pentru cercetare al companiei Cambridge Analytica, a sugerat că predecesorul său în cadrul firmei, românul Dan Mureşan, ar fi fost otrăvit în Kenya, după ce contractul la care lucra „nu a mers cum trebuia”. Dan Mureşan, fiul fostului ministru al Agriculturii, Ioan Avram Mureşan, a fost găsit mort într-o cameră a unui hotel din Nairobi (Kenya), în anul 2012. Acesta lucra pentru firma Cambridge Analytica la campania electorală a preşedintelui kenyan Uhuru Kenyatta.

„Oamenii suspectau că a fost otrăvit în camera lui de hotel. De asemenea, am auzit că poliţia a fost mituită să nu intre în camera de hotel pentru 24 de ore”, a declarat Wylie, în cursul audierii sale în cadrul unei comisii a Parlamentului britanic, potrivit site-ului cotidianului The Sun.

Christopher Wylie a dezvăluit pentru publicaţiile The New York Times şi Observer că firma Cambridge Analytica a folosit „thisisyourdigitallife”, o aplicaţie creată de un cercetător ruso-american născut în Republica Moldova, Aleksandr Kogan, pentru a colecta date personale a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook şi pe care le-ar fi folosit ulterior pentru a influenţa alegerile prezidenţiale din SUA, în anul 2016, şi referendumul privind apartenenţa Marii Britanii la UE.

În 2018 s-a aflat faptul că datele a 87 de milioane de utilizatori Facebook au fost la dispoziţia companiei de consultanţă. Un purtător de cuvânt al companiei Facebook a declarat în 2018 pentru agenţia de presă MEDIAFAX că, în total, probabil sunt afectate 11.421 de persoane, respectiv 78 de utilizatori care au instalat aplicaţia unui sondaj online şi 112.343 de persoane din listele de „prieteni”.

„Atunci când Mark Turnbull, unul dintre directorii SCL, compania ce deţine Cambridge Analytica, mi-a cerut să lucrez cu ei pentru alegerile din România din 2016, am devenit brusc suspicios. Cine ar putea fi clientul, am întrebat eu, şi ce ar implica o astfel de muncă? Mi-au răspuns că ar fi vorba despre PSD, cel mai dubios partid politic din România. Aceştia îşi doreau să obţină dreptul de a le «aranja» alegerile şi eu aş fi putut fi parte din echipă”, scria în 2018 consultantul Rupert Wolfe-Murray pe emerging-europe.com.

Refuzul lui Wolfe-Murray ar fi fost determinat de apariţia imaginilor înregistrate cu fostul CEO al Cambridge Analytica, Alexander Nix, surprins cu o cameră ascunsă vorbind Channel 4 despre o operaţiune sub acoperire derulată într-o ţară est europeană, un demers atât de secretizat încât nimeni nu ştia măcar că au fost implicaţi. „Am realizat atunci, stupefiat, că ţara la care se refereau ar fi putut să fie România, iar eu eram pe cale să fiu parte a unei echipe sub acoperire care urmărea subminarea democraţiei. În momentul ăla m-am simţit de parcă aş fi evitat, la limită, un glonţ. Primul meu gând a fost, apoi, să împărtăşesc această poveste, să ajungă şi la oamenii din România, pentru ca ei să ştie ce i-a pândit”, scria Wolfe-Murray.

Ulterior Turnbull a afirmat că nu au lucrat niciodată pentru un partid de la Bucureşti. Colaborarea a fost negată şi de liderul PSD din acel moment, Liviu Dragnea.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here