Uncategorized

Blonda de la CEDO isi face selfiuri de piti

Published

6 ani ago

octombrie 7, 2019

JUSTITIE CU TARNACOPUL – Avocata Ioana Prajescu a fost amendata cu 5.000 lei de judecatorul Dragos Bogdan Achitei de la Judecatoria Campina fiindca n-a fost prezenta la sedinta de judecata pe masuri preventive pentru o inculpata pe care o asistase din oficiu la parchet. Legea lasa barourile sa stabileasca daca avocatul din oficiu de la parchet trebuie sa mearga cu inculpatul si la judecatorul de drepturi si libertati. Achitei a trecut ultimul examenul de capacitate dezvaluie cei de la Lumea Justitiei.

Un caz revoltator este cel al unei avocate amendate de catre un judecator cu maximul prevazut de lege. Este vorba despre avocata Ioana Prajescu (foto 1), din Baroul Prahova, cea care se lupta in instanta sa-i fie anulata amenda judiciara de 5.000 de lei primita de la judecatorul Dragos Bogdan Achitei, de la Judecatoria Campina, dintr-un motiv cat se poate de uluitor.

Pentru inceput, trebuie sa precizam ca Dragos Achitei si-a facut cei doi ani de stagiu la Parchetul de pe langa Judecatoria Galati, obtinand cea mai mica medie la examenul de capacitate organizat in 2019, respectiv 8,634 (dovada aici). Achitei a optat sa fie numit judecator la Judecatoria Campina (detalii aici), ceea ce s-a si intamplat, presedintele Klaus Iohannis semnand in acest sens pe 16 aprilie decretul nr. 286/2019 (pe care il gasiti aici).

Revenind la cazul de fata: totul a inceput pe 10 august 2019, cand o femeie retinuta de Parchetul de pe langa Judecatoria Campina pentru presupuse fapte de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului a fost prezentata in fata instantei pentru arestarea preventiva. Judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amanat cauza pentru ziua urmatoare, din pricina ca avocata Ioana Prajescu – care o asistase pe inculpata la audierile de la parchet – nu s-a prezentat la instanta. Totodata, judecatorul i-a aplicat avocatei amenda maxima prevazuta de Codul de procedura penala in acest caz: 5.000 de lei.

Iata ce spune art. 283 alin. (3) CPP invocat de magistrat:

„Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii, sau refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale, se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei. Baroul de avocati este informat cu privire la amendarea unui membru al baroului”.

Inainte sa va prezentam delicatul context legislativ, mentionam ca avocata Ioana Prajescu a contestat in instanta amenda primita. In dosarul nr. 6423/204/2019*/a1, judecatorul George Octavian Nicolae de la Judecatoria Campina a amanat pronuntarea pentru data de 14 octombrie 2019.

Problema este ca textul de Cod de procedura penala citat mai sus nu specifica in ce cazuri putem vorbi despre „lipsa nejustificata a avocatului” sau „refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea”. De altfel (asa cum puteti citi mai jos), acesta este unul dintre argumentele folosite de catre avocata Prajescu in cererea de anulare a amenzii judiciare, adresata judecatorului Nicolae: faptul ca judecatorul Achitei nu a specificat teza din art. 283 alin. 3 CPP in baza careia i-a aplicat amenda.

Cautand mai departe in Codul de procedura penala, dam de articolul 91, dedicat avocatului din oficiu:

„(1) In cazurile prevazute in art. 90 (n.r. privind asistenta juridica obligatorie), daca suspectul sau inculpatul nu si-a ales un avocat, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

(2) In tot cursul procesului penal, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat, nu asigura substituirea sau refuza nejustificat sa exercite apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i acestuia un termen rezonabil si inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective, facandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal ori, dupa caz, in incheierea de sedinta. In cursul judecatii, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat la termenul de judecata, nu asigura substituirea sau refuza sa efectueze apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanta ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.

(3) Avocatul din oficiu desemnat este obligat sa se prezinte ori de cate ori este solicitat de organul judiciar, asigurand o aparare concreta si efectiva in cauza.

(4) Delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.

(5) Daca la judecarea cauzei avocatul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile alin. (2), cauza se amana”.

Pentru maxima claritate, prezentam definitia extensionala a organelor judiciare, asa cum apare ea in art. 30 CPP:

„Organele specializate ale statului care realizeaza activitatea judiciara sunt:

a) organele de cercetare penala;
b) procurorul;
c) judecatorul de drepturi si libertati;
d) judecatorul de camera preliminara;
e) instantele judecatoresti”.

Dupa cum vedeti, Codul de procedura penala il obliga pe avocatul din oficiu sa se prezinte de fiecare data cand i-o cere organul judiciar, dar nu precizeaza ce se intampla cand se schimba organul judiciar. Mai exact, cand dosarul trece de la procuror la judecatorul de drepturi si libertati.

Ultimul cuvant il au barourile

Alt act relevant in acest sens este Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Abia aici gasim dezlegarea problemei si compensatia pentru textul ambiguu al Codului de procedura penala: avocatul din oficiu actioneaza in functie de ceea ce-i spune baroul.

Iata in acest sens prevederile articolelor 39 (alineatul 1), 40 si 70 (alineatul 1, litera a) din Legea nr. 51/1995:

„Art. 39 alin. 1

(1) Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.

Art. 40

Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.

Art. 70 alin. 1 lit. a

(1) In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele forme:

a) in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala”.

Trecand din registrul legal in cel infralegal, avem doua acte normative relevante:

– Statutul profesiei de avocat (adoptat prin Hotararea nr. 64/2011 a Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si modificat ultima oara prin Hotararea nr. 431/2019 a Consiliului UNBR);

– Regulamentul – Cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile serviciilor de asistenta judiciara ale barourilor (Hotararea nr. 180/2016 a Consiliului UNBR).

Si acestea le confera barourilor puterea de a clarifica procedura reprezentarii din oficiu. In plus, Regulamentul prevede ca avocatul din oficiu de la parchet este obligat sa-l apere pe inculpat si in fata judecatorului de drepturi si libertati doar daca inculpatul cere expres acest lucru.

Cititi ce spune art. 168 alin. 1 din Statut:

„Acordarea asistentei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitarii motivate din partea instantei, a organului de urmarire penala, a organului de cercetare penala sau a organului administratiei publice locale, adresata baroului. Acordarea asistentei judiciare se realizeaza exclusiv in baza delegatiei de avocat eliberate de serviciul de asistenta judiciara, conform modelului prevazut in anexa nr. III”.

Vedeti si textul articolelor 35 si 43 din Regulament:

„Art. 35

In situatia in care fata de inculpat, se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului.

Art. 43

Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului”.

Decana baroului ia atitudine

Dupa cum puteti citi in documentele atasate integral la sfarsit, decana Baroului Prahova, Emanuela Antonescu (foto 2), ii ia apararea avocatei Ioana Prajescu, sustinandu-i in totalitate argumentele si adaugand ca judecatorul de drepturi si libertati ar fi trebuit sa cunoasca Regulamentul-cadru:

„Necunoasterea acestui Regulament nu absolva de o eventuala vina a abuzului partea care il incalca.

Avand in vedere atitudinea instantei fata de Hotararile organelor de conducere, respectiv UNBR, ne vedem nevoiti sa sesizam organele abilitate in rezolvarea acestei situatii create exclusiv de dumneavoastra (fiind un caz singular)”.

Iata mai intai incheierea prin care judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amendat-o pe avocata Ioana Prajescu:

„Judecatorul de drepturi si libertati,

avand in vedere ca inculpata nu este asistata de un avocat, precum si Procesul-verbal incheiat de grefierul de sedinta in data de 10.08.2019, ora 15:50, fila nr. 10 din dosar, in care se arata ca a fost contactata telefonic dna avocat Dobre Cristina (coordonator SAJ pe judetul Prahova) si i s-a adus la cunostinta continutul Rezolutiei de la fila nr. 9 din dosar si necesitatea de a lua legatura cu dna avocat Prajescu Ioana pentru a se prezenta la termenul acordat la data de 10.08.2019, ora 15:45, aceasta precizand ca a inteles si ca vom primi raspunsul Baroului, dispune ca grefierul de sedinta sa mearga sa o contacteze din nou telefonic pe dna avocat Dobre Cristina pentru a preciza daca a luat legatura cu dna avocat Prajescu Ioana, in vederea prezentarii si asigurarii asistentei juridice obligatorii a inculpatei.

Grefierul de sedinta, in data de 10.08.2019, ora 16:07, in timpul sedintei, din dispozitia judecatorului de drepturi si libertati, procedeaza la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, punandu-i in vedere necesitatea prezentarii dnei avocat Prajescu Ioana, in calitatea sa de aparator ales din oficiu. Dna avocat Dobre Cristina precizeaza ca este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru dna avocat Prajescu Ioana este valabila numai la politie si la parchet.

Judecatorul de drepturi si libertati pune in discutie incidentul procedural ivit.

Reprezentantul Ministerului Public considera ca acelasi avocat care a fost desemnat in faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive, deoarece acesta face parte din urmarirea penala. A mai precizat ca avocatul trebuie sa participe la orice procedura care are loc la urmarirea penala, conform protocolui incheiat intre Ministerul Justitiei si UNBR.

Inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica lasa la aprecierea instantei.

Judecatorul de drepturi si libertati

Fata de mentiunile din Procesul-verbal din data de 10.08.2019, incheiat de grefierul de sedinta, si de cele din prezenta Incheiere de sedinta cu privire la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, constata lipsa nejustificata, fara asigurarea substituirii, a dnei avocat Prajescu Ioana, desemnata aparator din oficiu pentru inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica, conform delegatiei pentru asistenta judiciara obligatorie nr. 0011011.

Potrivit art. 3 alin. 1, 4, 5 Cod procedura penala, art. 53 lit. C Cod procedura penala, art. 5 alin. 1 lit. a din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocatilor, inregistrat la nivelul Ministerului Justitiei cu nr. 14511/14.02.2019, art. 91 Cod procedura penala, art. 40 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, art. 168, art. 169 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotararea Consiliului UNBR nr. 64/2011 si art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, dna avocat Prajescu Ioana are calitatea de avocat desemnat din oficiu in faza de urmarire penala, respectiv pentru toate procedurile desfasurate de organele de urmarire penala si de judecatorul de drepturi si libertati, si are obligatia de a se prezenta ori de cate ori este chemata.

Fata de cele mentionate mai sus, in temeiul art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, o va sanctiona pe dna avocat Prajescu Ioana cu amenda judiciara in cuantum de 5.000 lei, pentru lipsa nejustificata si neasigurarea substituirii.

Va dispune efectuarea de verificari in sistemul DEPABD pentru a fi obtinute datele de identitate ale dnei avocat Prajescu Ioana, in vederea punerii in executare a amenzii judiciare aplicate.

Totodata, se va emite adresa catre Baroul Prahova pentru desemnarea unui alt aparator. In adresa se vor mentiona obiectul procedurii, numele si prenumele inculpatei, incadrarea juridica a faptei pentru care este cercetata si termenul de judecata care va fi acordat la 11.08.2019, ora 09:00, astfel incat sa-i permita avocatului care va fi desemnat pregatirea apararii.

De asemenea, se va emite o adresa catre Baroul Prahova prin care se va comunica un extras din considerentele si dispozitivul prezentei incheieri de sedinta cu privire la incidentul procedural al neprezentarii dnei avocat Prajescu Ioana.

In vederea prezentarii inculpatei la termenul urmator, va dispune emiterea unui mandat de aducere cu executare efectiva”.

Prezentam pasajele esentiale din cererea avocatei Prajescu de anulare a amenzii judiciare primite de la judecatorul Achitei:

„In faza de urmarire penala, am asigurat si asigur asistenta judiciara obligatorie justitiabilei Dumitru Loredana-Fanica (…), cercetata in dosarul penal nr. 1689/P/2019 pentru savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 Cod penal, si favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal.

Cercetarile au avut loc in prezenta mea in ziua de vineri, 09.08.2019, dar au continuat si a doua zi, sambata, 10.08.2019, fiind contactata telefonic de catre organele de cercetare penala din cadrul Politiei Campina, aducandu-mi-se la cunostinta ca trebuie sa ma prezint din nou la sediul Politiei mun. Campina in vederea indeplinirii altor proceduri, ceea ce am si facut, aceasta activitate incetand in jurul orelor 15:00 ale zilei de sambata.

Am aflat ulterior ca tot in data de 10.08.2019, Parchetul de pe langa Judecatoria Campina a propus si masura arestarii preventive a numitei Dumitru Loredana Fanica, totodata ca am fost sanctionata cu 5.000 lei, prin incheierea sedintei camerei de consiliu din acea zi.

Din lecturarea acelei incheieri, am constatat ca intre judecatorul de drepturi si libertati Achitei Dragos Bogdan si avocat Dobre Cristina – coordonatorul SAJ pe judetul Prahova – au existat opinii diferite referitoare la prezenta mea in instanta in vederea asigurarii asistentei juridice obligatorii a numitei Dumitru Loredana Fanica.

Astfel ca, in insasi incheierea sedintei camerei de consiliu din data de 10.08.2019, este mentionata pozitia Baroului Prahova, aceea ca: este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru subsemnata este valabila numai la Politie si Parchet.

In practicaua incheierii de sedinta a camerei de consiliu, se arata ca si procurorul de sedinta – Teodorescu Valentin, reprezentant al Ministerului Public – considera ca ‘acelasi avocat care a fost desemnat la faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive (…) si ca se impun aplicarea unei amenzi judiciare’.

Astfel fiind, in lipsa mea, fara ca eu sa fiu instiintata in vreun mod (nota telefonica sau adresa) ca trebuie sa fiu prezenta la Judecatoria Campina in data de 10.08.2019, la ora 15:45, judecatorul de drepturi si libertati a considerat ca lipsesc nejustificat si nu mi-as fi asigurat substituirea, dispunand sanctionarea cu amenda.

Consider ca am fost sanctionata abuziv, eu fiind delegata sa reprezint interesele justitiabilei doar in dosarul nr. 1689/P/2019 al Parchetului de pe langa Judecatoria Campina, si NU in dosarul nr. 6423/204/2019 al Judecatoriei Campina, mandatul meu privind asistenta judiciara obligatorie incetand, conform si prevederilor Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hot. 180 din 17.12.2016 a UNBR.

Totodata, am contactat si reprezentantii Baroului Prahova in vederea emiterii unui punct de vedere. Baroul mi-a comunicat faptul ca, prin raportare la disp. art. 35 si 43 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hotararea 180 din 17.12.2016 a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, ‘instanta de judecata trebui sa emita o noua adresa si este obligatoriu a se prezenta un nou aparator, iar pentru a putea asigura asistenta suspectei ar fi trebuit ca, in prealabil, sa-si exprime expres acordul in acest sens’, acord ce nu exista la dosarul cauzei.

Art. 35 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor prevede ca ‘in situatia in care fata de inculpat se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.

De asemenea, art. 43 arata: ‘Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei, inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.

Or, asa cum am mai aratat, nu am obtinut acordul expres al inculpatei si nici presedintele completului de judecata nu a formulat o adresa catre Baroul Prahova, in vederea desemnarii unui aparator din oficiu.

Mai mult, in incheierea de sedinta a camerei de consiliu se arata ca am fost sanctionata cu suma de 5.000 lei conform art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, dar fara a se arata, in mod expres, teza in baza careia am fost sanctionata.

Acest text de lege arata doua situatii distincte privind sanctionarea – si anume:

– Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii,

sau

– Refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale.

Or, subsemnata, nu am lipsit nejustificat si nici nu am refuzat asistenta judiciara obligatorie. Din cate am inteles, in cca. 15 min. dupa terminarea sedintei de judecata, cand ‘s-a constatat lipsa mea nejustificata’, grefierul de sedinta a contactat coordonatorul de oficii – av. Ursuleanu Miralena – si i-a inmanat o adresa din partea instantei, pentru asigurarea asistentei obligatorii pentru termenul din data de 11.08.2019, solicitand prin aceasta in mod expres ‘un alt avocat’, in conditiile in care in dosarul nr. 6423/204/2019 nu exista vreo delegatie pentru asigurarea asistentei juridice obligatorii pe numele meu.

In situatia in care, prin absurd, s-ar mentine o astfel de sanctiune, pe principiile evocate de acest complet de judecata (singular, de altfel), se poate invoca, cu lejeritate, nulitatea masurilor luate fata de inculpati (masurile arestarii preventive, in cursul urmaririi penale), intrucat acelasi aparator nu poate, conform regulamentului, sa asigure asistenta obligatorie, atat in faza cercetarii penale, cat si la masura arestarii, masura luata de judecatorul de drepturi si libertati, nu de procurorul de caz.

Consider ca masura sanctionarii subsemnatei este nelegala, prin raportare la dispozitiile Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, sens in care solicit admiterea prezentei cereri si anularea sanctiunii aplicate.

Totodata, invederez instantei ca acest Regulament-cadru nu trebuie publicat in Monitorul Oficial pentru a fi cunoscut si aplicat de instanta de judecata.

In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal a pronuntat Decizia nr. 1262 din 19 martie 2015 (n.r. pe care o gasiti dand click aici), sens in care Regulamentul mai sus indicat este opozabil tuturor, prin simpla publicare pe site-ul UNBR (…), neaplicandu-se disp. art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, deoarece UNBR este, potrivit art. 78 din Statutul profesiei de avocat, ‘persoana juridica de interes public, infiintata prin lege, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare’, si nu autoritate publica.

Consiliul UNBR este, potrivit art. 66 alin. 1 lit. a din Legea nr. 51/1995, ‘organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania, asigura activitatea permanenta a UNBR si adopta hotarari in interesul profesiei’.

Astfel, Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor este opozabil si instantelor de judecata, fiind un Regulament de functionare a Serviciului de asistenta judiciara obligatorie.

Conform art. 9 din Regulamentul-cadru,

‘(1) Avocatul acorda asistenta judiciara numai in baza delegatiei emise de SAJ, din dispozitia decanului, la solicitarea scrisa motivata a organului judiciar sau a organului administratiei publice din circumscriptia baroului.

(2) Avocatul desemnat sa acorde asistenta judiciara are toate drepturile si obligatiile prevazute de Lege, Statut si Regulament-cadru’.

De asemenea:

art. 3 alin. (1) lit. a, b, c, d din noul Cod de procedura penala prevede separarea functiilor judiciare in mod distinctiv:

– lit. a) functia de urmarire penala;

– lit. b) functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmarire penala;

– lit. c) functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata;

– lit. d) functia de judecata.

art. 5 alin. (1) lit. k din Protocol prevede suma de 313 lei pentru asistenta judiciara acordata in alte cazuri (altele decat cele mentionate anterior), la solicitarea instantelor, a organelor de urmarire penala sau a locurilor de detentie, in conditiile legii penale.
art. 5 alin. (2) din Protocol prevede:

‘Onorariile cuvenite avocatilor pentru asistenta judiciara acordata, potrivit prevederilor alin. 1, in cursul urmaririi penale, se acorda o singura data:

a) prin ordonanta sau rechizitoriul procurorului, pentru intreaga durata a urmaririi penale;
b) prin hotarare, in cursul judecatii, separat pentru fiecare grad de jurisdictie”.

* Cititi aici incheierea prin care judecatorul Achitei a amendat-o pe avocata Prajescu

* Cititi aici cererea de anulare a amenzii

* Cititi aici adresa Baroului Prahova catre judecatorul Achitei

Uncategorized

Vestiare metalice pentru piscine și centre SPA – Soluția ideală pentru medii umede

Published

o săptămână ago

februarie 28, 2026

b2bseo

În amenajarea piscinelor publice, a centrelor SPA sau a bazelor de agrement, alegerea de vestiare metalice reprezintă un element esențial, atât din punct de vedere funcțional, cât și din perspectiva siguranței și durabilității. Aceste spații sunt supuse zilnic unor condiții dificile: umiditate ridicată, variații de temperatură, aburi constanți și expunere la substanțe chimice precum clorul. Din acest motiv, alegerea materialelor potrivite nu este doar o chestiune de estetică, ci una de necesitate.

Referitor la vestiare metalice, acestea s-au impus în mod clar ca soluția optimă pentru astfel de medii solicitante. Datorită rezistenței lor, ușurinței în întreținere și adaptabilității la cerințele moderne, acestea oferă un raport excelent între durabilitate și funcționalitate. În special, utilizarea metalului galvanizat face diferența în spațiile unde umiditatea este constantă și agresivă.

De ce metalul galvanizat este esențial pentru vestiare metalice în medii umede

Metalul galvanizat este rezultatul unui proces prin care oțelul este acoperit cu un strat protector de zinc. Acest strat are rolul de a preveni oxidarea și apariția ruginii, chiar și în condiții extreme. În vestiarele pentru piscine și centre SPA, unde contactul cu apa este inevitabil, acest tip de protecție devine esențial.

Spre deosebire de alte materiale, metalul galvanizat își păstrează proprietățile structurale pe termen lung. Vestiarele realizate din acest material nu se umflă, nu se deformează și nu se deteriorează sub influența umezelii, așa cum se întâmplă adesea în cazul mobilierului din lemn sau PAL. Astfel, investiția inițială este amortizată rapid prin durata mare de viață și costurile reduse de întreținere.

În plus, suprafața metalului galvanizat este ușor de curățat și dezinfectat, un aspect extrem de important în spațiile cu trafic intens și standarde ridicate de igienă. Acest lucru contribuie la menținerea unui mediu sigur și curat pentru utilizatori.

Sisteme de drenaj și ventilație forțată

Un alt avantaj major pentru vestiare metalice moderne este integrarea sistemelor eficiente de drenaj și ventilație. Într-un mediu umed, acumularea apei și a condensului poate duce la apariția mucegaiului, mirosurilor neplăcute și degradării accelerate a materialelor. Aceste vestiare metalice sunt proiectate tocmai pentru a preveni problemele de acest fel.

Sistemele de drenaj permit scurgerea rapidă a apei care ajunge accidental în interiorul vestiarului, fie de pe echipamentele utilizatorilor, fie din mediul înconjurător. În paralel, ventilația forțată sau grilele de aerisire integrate asigură circulația constantă a aerului, reducând semnificativ nivelul de umiditate din interior.

Această combinație între drenaj și ventilație contribuie nu doar la protejarea structurii vestiarului, ci și la confortul utilizatorilor. Hainele și obiectele personale se usucă mai rapid, iar riscul apariției mirosurilor neplăcute este minimizat. În centrele SPA și piscinele moderne, astfel de detalii fac diferența în experiența oferită clienților.

Rezistența la coroziune cauzată de clor și aburi

Clorul și aburii fierbinți sunt printre cei mai agresivi factori pentru orice tip de mobilier. În vestiarele piscinelor, aceste elemente sunt omniprezente și pot accelera rapid procesul de coroziune dacă materialele nu sunt alese corect. Vestiarele metalice galvanizate sunt special concepute pentru a face față acestor provocări.

Stratul protector de zinc acționează ca o barieră eficientă împotriva substanțelor chimice, prevenind reacțiile care duc la rugină și degradare. Chiar și în condiții de utilizare intensă, vestiarele metalice își păstrează aspectul și funcționalitatea, fără a necesita tratamente speciale sau reparații frecvente.

Această rezistență sporită este esențială în spațiile comerciale, unde întreruperile pentru mentenanță pot afecta activitatea și satisfacția clienților. Vestiarele metalice oferă siguranță, stabilitate și un aspect profesional pe termen lung, indiferent de gradul de expunere la clor și aburi.

Vestiarele metalice reprezintă o alegere logică și eficientă pentru piscine și centre SPA, unde condițiile de mediu sunt deosebit de solicitante. Utilizarea metalului galvanizat, integrarea sistemelor de drenaj și ventilație, precum și rezistența excelentă la coroziunea cauzată de clor și aburi transformă aceste vestiare metalice într-o soluție durabilă și practică.

Pe lângă beneficiile tehnice, vestiarele metalice contribuie la crearea unui spațiu ordonat, igienic și modern, adaptat așteptărilor utilizatorilor contemporani. Prin fiabilitatea și ușurința în exploatare, acestea devin un element-cheie în orice proiect de amenajare destinat mediilor umede, confirmând că metalul este, fără îndoială, un aliat de încredere în astfel de spații.

Uncategorized

Riflaje PVC vs. Riflaje din lemn – O comparație onestă

Published

o săptămână ago

februarie 28, 2026

b2bseo

Amenajarea spațiilor interioare sau exterioare implică deseori alegerea materialelor potrivite pentru elemente decorative și funcționale, iar riflajele reprezintă un exemplu excelent. Acestea nu doar că definesc estetica unui perete sau a unui spațiu, ci contribuie și la protecția și întreținerea suprafețelor. În ultimii ani, alegerea a fost de riflaje PVC, care au câștigat teren în fața celor tradiționale din lemn, oferind soluții practice și durabile pentru designul interior și exterior. Alegerea între PVC și lemn nu se reduce doar la aspectul vizual, ci implică și criterii de cost, întreținere și manipulare. O comparație atentă arată clar avantajele riflajelor PVC pentru majoritatea aplicațiilor.

Diferențele de preț între Riflaje PVC vs. Riflaje din lemn și costurile de instalare

Unul dintre primii factori pe care consumatorii îi iau în considerare este costul. Riflajele din lemn, în special cele realizate din esențe de calitate, implică un preț inițial ridicat. Pe lângă materialul propriu-zis, instalarea necesită adesea echipamente speciale, șlefuit, lăcuire și ajustări pentru a se potrivi perfect pe pereți sau în spațiile dorite.

În schimb, varianta de riflaje PVC este semnificativ mai accesibilă. Materialul este ușor de produs și de prelucrat, iar instalarea nu necesită echipamente complexe sau tratamente speciale. Montajul este rapid și eficient, iar costul total – material plus manoperă – este considerabil mai mic decât în cazul riflajelor din lemn masiv.

Acest avantaj economic face ca riflajele PVC să fie o alegere potrivită pentru proiectele mari sau pentru renovările unde bugetul trebuie gestionat cu atenție, fără a compromite estetica sau funcționalitatea.

Durabilitatea în timp și necesitatea întreținerii (lăcuire vs. ștergere)

Un alt criteriu esențial în comparația între riflaje PVC și lemn este durabilitatea și întreținerea pe termen lung. Riflajele din lemn necesită întreținere regulată: lăcuire, tratamente împotriva umezelii sau a insectelor și eventual retușuri în cazul zgârieturilor sau decolorării. Aceasta presupune timp, efort și costuri suplimentare pe întreaga durată de viață a produsului.

Riflajele PVC, în schimb, sunt aproape complet întreținere-free. Materialul nu se decolorează rapid, nu putrezește și nu necesită aplicarea de lacuri sau tratamente speciale. Curățarea este extrem de simplă: o ștergere cu o cârpă umedă este suficientă pentru a îndepărta praful sau murdăria. Această caracteristică face din riflaje PVC o alegere ideală pentru spațiile cu trafic intens sau pentru zonele cu umiditate ridicată, cum sunt băile sau bucătăriile.

Pe termen lung, durabilitatea superioară și lipsa întreținerii fac ca riflajele PVC să fie mai economice și mai convenabile decât variantele din lemn, oferind liniște și siguranță pentru ani de zile.

Greutatea materialului și ușurința manevrării

Greutatea riflajelor este un alt factor care influențează instalarea și utilizarea lor. Riflajele din lemn sunt grele și pot fi dificil de manipulat, mai ales în cazul panourilor mari sau al proiectelor care necesită montaj la înălțime. Aceasta crește timpul de instalare și necesită mai multe persoane pentru montaj.

Riflajele PVC, fiind mult mai ușoare, sunt ușor de manevrat chiar și de o singură persoană. Montajul este mai rapid, iar riscul de deteriorare a materialului în timpul instalării este redus. Această caracteristică le face potrivite pentru aplicații complexe sau pentru renovări rapide, unde eficiența și ușurința manipulării contează.

În plus, ușurința transportului și depozitării le conferă un avantaj suplimentar față de lemn, mai ales în proiectele de amenajare pe scară largă sau în locațiile unde accesul este dificil.

Comparația între riflaje decorative PVC și cele din lemn evidențiază clar avantajele primului material. Costurile mai mici, instalarea rapidă și eficientă, întreținerea aproape zero, durabilitatea pe termen lung și greutatea redusă fac din riflajele PVC o alegere practică, economică și fiabilă pentru orice proiect de amenajare.

Tâmplăria PVC combinată cu riflajele din același material creează soluții estetice, durabile și ușor de întreținut, care se integrează perfect în designul modern. Pentru cei care caută eficiență, confort și investiții inteligente, riflajele PVC se impun ca alegerea logică și avantajoasă, oferind beneficii clare pe termen lung, fără compromisuri.

Uncategorized

Rolul testarii audiologice in selectarea dispozitivului potrivit

Published

3 săptămâni ago

februarie 20, 2026

LTSSEO

Selectarea unui dispozitiv de asistare auditiva nu este un proces comercial de tip „one size fits all”, ci o interventie medicala si tehnica de inalta precizie. Succesul reabilitarii depinde in totalitate de acuratetea evaluarii initiale. Rolul testarii audiologice este de a cartografia cu exactitate deficitul senzorial, oferind datele necesare pentru a configura un sistem care sa compenseze nu doar pierderea de volum, ci si degradarea calitatii sunetului. Fara o testare riguroasa, orice dispozitiv, indiferent cat de avansat tehnologic ar fi, ramane un simplu amplificator ineficient.

Protocolul de Evaluare Audiologica: Dincolo de Pragul de Auz

O testare completa depaseste simpla identificare a celui mai slab sunet perceput. Ea investigheaza intregul lant de procesare, de la urechea externa pana la cortexul auditiv.

Audiometria tonala liminala si aeriana

Aceasta este fundatia oricarei evaluari. Prin determinarea pragurilor pe frecvente cuprinse intre 125 Hz si 8000 Hz, audiologul stabileste configuratia pierderii (ex. panta descendenta, specifica hipoacuziei de varsta). Totusi, testarea prin conducere osoasa este cea care face diferenta intre o problema mecanica (conductiva) si una senzorineurala, dictand tipul de tehnologie necesar: proteza clasica sau sistem cu ancorare osoasa.

Audiometria vocala (Vocal Audiometry)

Acesta este cel mai critic test pentru succesul protezarii. Capacitatea de a auzi sunete nu este echivalenta cu capacitatea de a intelege cuvinte (discriminarea verbala). Audiometria vocala masoara procentul de cuvinte intelese corect la diferite intensitati. Daca scorul de discriminare este scazut, dispozitivul selectat trebuie sa aiba algoritmi de procesare a vorbirii mult mai agresivi si tehnologii de reducere a zgomotului de fond de ultima generatie.

Selectarea Dispozitivului in Functie de Diagnosticul Clinic

Odata ce datele sunt colectate, urmeaza etapa de corelare a profilului audiologic cu specificatiile tehnice ale hardware-ului.

Gestionarea Campului Dinamic si a Recrutarii

In hipoacuzia neurosenzoriala, apare frecvent fenomenul de recrutare (sunetele slabe nu se aud, dar cele puternice devin rapid dureroase). Testarea audiologica defineste acest „camp dinamic” ingust. Dispozitivul selectat trebuie sa posede un sistem de compresie WDRC (Wide Dynamic Range Compression) capabil sa „inghesuie” sunetele lumii reale in spatiul auditiv limitat al pacientului, fara a cauza distorsiuni sau disconfort.

Rezolutia de Frecventa si Numarul de Canale

Daca audiometria releva o pierdere brusca pe frecventele inalte, este nevoie de un dispozitiv cu un numar mare de canale de procesare independente. Acest lucru permite reglarea fina a castigului pe frecventele problematice, fara a afecta frecventele joase unde auzul poate fi normal, evitand astfel efectul de „sunet infundat”.

Monitorizarea si Validarea Performantei pe Termen Lung

Hipoacuzia este, in multe cazuri, o afectiune progresiva. Prin urmare, testarea nu este un eveniment singular, ci o componenta a unui proces de mentenanta continua a sanatatii auditive.

Realizarea unei proceduri de audiograma comparativa pentru monitorizarea evolutiei auzului la intervale regulate (6-12 luni) permite audiologului sa observe tendintele de degradare . Daca pragurile auditive se schimba, programarea software a dispozitivului trebuie ajustata imediat. Exista situatii in care o scadere brusca a pragurilor poate indica o patologie retrocohleara, necesitand investigatii imagistice suplimentare. Fara aceasta monitorizare comparativa, pacientul ar putea ramane cu un dispozitiv sub-calibrat, ceea ce accelereaza privarea auditiva si declinul cognitiv.

Tehnologii de Validare: Masuratorile in Urechea Libera (REM)

Dupa selectarea si programarea initiala a dispozitivului, testarea continua cu validarea „in situ”.

Real Ear Measurement (REM)

Aceasta este „proba de aur” in audiologia moderna. Un microfon minuscul este plasat in canalul auditiv al pacientului, langa timpan, in timp ce acesta poarta dispozitivul. Testul masoara exact cat sunet ajunge la timpan, eliminand variabilele legate de acustica individuala a canalului auditiv. Fara REM, setarile bazate doar pe software-ul producatorului pot avea erori de pana la 15-20 decibeli (dB), compromitand complet rezultatul final.

Testarea in Zgomot (Speech-in-Noise)

Validarea trebuie sa includa teste care simuleaza viata reala. Utilizarea unor seturi de date de tip QuickSIN sau HINT verifica daca dispozitivul reuseste sa extraga vocea partenerului de discutie dintr-un fundal de zgomot (babbel noise). Aceasta testare dicteaza daca pacientul are nevoie de accesorii suplimentare, cum ar fi microfoanele de la distanta sau sistemele FM.

Tabel Comparativ: Tipuri de Teste si Influenta lor in Selectie

Test Audiologic	Ce Masoara	Impact asupra Selectiei Dispozitivului
Audiometria Tonala	Pragurile de auz (dB)	Puterea (Gain) si numarul de canale
Audiometria Vocala	Inteligibilitatea (%)	Complexitatea algoritmilor de procesare
Impedansmetria	Functionalitatea urechii medii	Tipul de oliva (deschisa/inchisa) sau ventilatie
Testul REM	Presiunea acustica reala	Calibrarea finala si siguranta auditiva
Testul in Zgomot	Raportul Semnal-Zgomot	Necesitatea microfoanelor directionale

FAQ – Intrebari Frecvente

De ce nu sunt suficiente testele de auz online pentru a cumpara un aparat?

Testele online masoara doar pragul tonal intr-un mediu necontrolat, fara sa tina cont de acustica urechii medii sau de discriminarea vocala. Ele nu pot diferentia intre o hipoacuzie care necesita interventie chirurgicala si una care necesita protezare. O selectie bazata pe un test online risca sa fie ineficienta sau chiar periculoasa.

Ce rol are impedansmetria in alegerea carcasei dispozitivului?

Impedansmetria (Timpanometria) ne spune daca exista lichid in spatele timpanului sau daca acesta are o mobilitate redusa. Daca urechea medie nu este ventilata corect, alegerea unui dispozitiv care blocheaza complet canalul auditiv poate duce la infectii sau la un disconfort acustic major (autofonie).

Poate testarea sa previna oboseala auditiva?

Da. Prin identificarea corecta a pragului de disconfort (UCL – Uncomfortable Loudness Level), audiologul programeaza limitatoarele de iesire ale dispozitivului. Astfel, sunetele puternice sunt comprimate instantaneu, prevenind stresul neurologic si oboseala care apare atunci cand creierul este bombardat cu stimuli agresivi.

Auditia ca Proces, nu ca Produs

Rolul testarii audiologice in selectarea dispozitivului potrivit este de a transforma o presupunere intr-o certitudine stiintifica. O pereche de dispozitive auditive este o investitie in sanatatea cognitiva si in conexiunea sociala, iar validarea acestei investitii se face doar prin cifre, grafice si masuratori clinice riguroase.

Prin utilizarea unei strategii bazate pe dovezi, incluzand utilizarea unei audiograme comparative pentru monitorizarea evolutiei auzului, specialistul se asigura ca tehnologia evolueaza odata cu pacientul. Intr-o lume digitala, unde procesarea sunetului devine tot mai complexa, testarea ramane singura busola care garanteaza ca sunetul redat este nu doar mai tare, ci mai clar, mai natural si perfect adaptat nevoilor neurologice ale individului.