Guvernul își va angaja răspunderea în fața Parlamentului pe Legea bugetului. Proiectul publicat de Ministerul Finanțelor ne lasă să înțelegem câteva dintre direcțiile majore ale anului economic 2020, iar situația pare una sumbră.

Citește și: Guvernul provoacă CUTREMUR în rândul bugetarilor: 9 măsuri care vor afecta angajații la stat

Iată câteva dintre direcțiile majore:

Supraestimarea veniturilor

PIB-ul pentru 2020 este majorat artificial cu 20 de miliarde lei în plus și nu pare să existe fundamente economice pentru acest plus de 20 de miliarde lei.

Pe cale de consecință și veniturile raportate la acest PIB umflat sunt supraestimate cu circa 6,3 miliarde în plus.

De altfel, Consiliul Fiscal remarcă în Raportul asupra Strategiei fiscal-bugetare că Guvernul PNL a supra estimat veniturile pe mai multe paliere:

1. O supra-estimare a veniturilor din TVA pentru anul 2020

2. Nu s-a luat în considerare scăderea veniturilor ca urmare a eliminării supraaccizei la carburanți, care reprezintă 0,4% din PIB la nivelul anului 2020.

3. Nu s-a luat în considerare abrogarea impozitării contractelor part-time la nivelul salariului minim.

În aceste condiții, dând la o parte surplusul de 6,3 miliarde lei rezultat din supraestimarea veniturilor, rezultă că bugetul propus de Guvern nu va ajunge decât în primele 9 luni ale anului.

Iată și două contradicții:

1. Creșterea veniturilor pentru anul 2020 față de anul 2019 ar fi de doar 9% (incluzând aici și supraestimarea arătată mai sus). Spre comparație, doar în primele 10 luni ale anului 2019 veniturile crescuseră cu 12% mai mult față de 2018.

2. Deși au criticat PSD că ponderea în PIB a veniturilor colectate este mult prea scăzută, se observă că PNL își propune un grad de colectare aproape identic: în 2020, veniturile ar reprezenta 31,8% din PIB, în timp ce în 2019 acestea au reprezentat 31,4% din PIB.

Deficitul bugetar

Creșterea deficitului bugetar este enormă în raport cu deficitele realizate în timpul guvernării anterioare:

Pentru anul 2019 deficitul bugetar va fi 46 miliarde lei – bani care vor trebui împrumutați pentru a susține cheltuielile prevăzute de guvern.

Spre comparație, în anul 2018 (ultimul an complet din guvernarea PSD) deficitul a fost de 27 miliarde lei.

Este deci o creștere uriașă cu peste 80% a deficitului în comparație cu guvernarea PSD

Nici în anul 2020 situația nu pare să se îmbunătățească semnificativ. Pentru acest an deficitul va fi de 40 de miliarde lei, cu mult peste nivelul deficitelor din guvernarea anterioară.

Creșterea uriașă a deficitului bugetar va avea un impact negativ puternic. Vor crește dobânzile, cursul valutar va fi influențat negativ, iar ratingul de țară va fi probabil depreciat mai mult decât a fost deja retrogradat de către Standard&Poor’s.

Mai mult, prin proiectul de Lege privind plafoanele, Guvernul a propus derogare de la articolele 6 și 7 din Legea 69/2010 privind responsabilitatea fiscală, ceea ce echivalează cu desconsiderarea tuturor regulilor fiscale pe care ar trebui să le respecte un guvern, inclusiv cele asumate de România prin Tratatul UE:

ART. 6 În vederea respectării valorilor de referinţă pentru deficitul bugetar şi datoria publică, astfel cum sunt acestea menţionate în Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexă la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, poziţia bugetară a administraţiei publice este echilibrată sau în excedent.

ART. 7 Regula prevăzută la art. 6 se consideră respectată dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:

a) obiectivul bugetar pe termen mediu nu depăşeşte o limită inferioară a soldului structural anual al administraţiei publice de -0,5% din produsul intern brut la preţurile pieţei;

b) atunci când raportul dintre datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene şi produsul intern brut, la preţurile pieţei, este semnificativ sub nivelul de 60% şi când riscurile în ceea ce priveşte sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice sunt scăzute, limita inferioară a obiectivului bugetar pe termen mediu nu poate depăşi un sold structural anual al administraţiei publice de cel mult -1,0% din produsul intern brut, la preţurile pieţei;

c) deficitul structural anual al administraţiei publice converge către obiectivul bugetar pe termen mediu, conform unui calendar de ajustare agreat cu instituţiile Uniunii Europene, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Împrumuturi

În Bugetul pe 2020, Guvernul prevede o creștere a cheltuielilor cu dobânzile ceea ce reprezintă o confirmare oficială că se va împrumuta mai mult și la dobânzi mai mari.

În ce privește datoria publică, aceasta va crește cu 56 miliarde lei , respectiv 12 miliarde euro, față de nivelul lăsat de PSD. De la 360 miliarde lei în momentul plecării PSD de la Guvernare, datoria va ajunge la 417 miliarde lei în cursul anului 2020.

Practic, într-un singur an, va avea loc o creștere cu 15% a întregii datorii publice acumulată în ultimii 30 de ani!

Acest lucru este valabil dacă Guvernul va respecta proiecția unei datorii de 37,1% din PIB.

Trebuie însă ținut cont de faptul că premierul Orban a declarat că va fi dificil ca Guvernul să se încadreze cu datoria în plafonul de 40% din PIB stabilit în Legea plafoanelor.

Raspandacul.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here