Guvernul îÈi va angaja rÄspunderea în faÈa Parlamentului pe Legea bugetului. Proiectul publicat de Ministerul FinanÈelor ne lasÄ sÄ Ã®nÈelegem câteva dintre direcÈiile majore ale anului economic 2020, iar situaÈia pare una sumbrÄ.
CiteÈte Èi: Guvernul provoacÄ CUTREMUR în rândul bugetarilor: 9 mÄsuri care vor afecta angajaÈii la stat
IatÄ câteva dintre direcÈiile majore:
Supraestimarea veniturilor
PIB-ul pentru 2020 este majorat artificial cu 20 de miliarde lei în plus Èi nu pare sÄ existe fundamente economice pentru acest plus de 20 de miliarde lei.
Pe cale de consecinÈÄ Èi veniturile raportate la acest PIB umflat sunt supraestimate cu circa 6,3 miliarde în plus.
De altfel, Consiliul Fiscal remarcÄ Ã®n Raportul asupra Strategiei fiscal-bugetare cÄ Guvernul PNL a supra estimat veniturile pe mai multe paliere:
1. O supra-estimare a veniturilor din TVA pentru anul 2020
2. Nu s-a luat în considerare scÄderea veniturilor ca urmare a eliminÄrii supraaccizei la carburanÈi, care reprezintÄ 0,4% din PIB la nivelul anului 2020.
3. Nu s-a luat în considerare abrogarea impozitÄrii contractelor part-time la nivelul salariului minim.
Ãn aceste condiÈii, dând la o parte surplusul de 6,3 miliarde lei rezultat din supraestimarea veniturilor, rezultÄ cÄ bugetul propus de Guvern nu va ajunge decât în primele 9 luni ale anului.
IatÄ Èi douÄ contradicÈii:
1. CreÈterea veniturilor pentru anul 2020 faÈÄ de anul 2019 ar fi de doar 9% (incluzând aici Èi supraestimarea arÄtatÄ mai sus). Spre comparaÈie, doar în primele 10 luni ale anului 2019 veniturile crescuserÄ cu 12% mai mult faÈÄ de 2018.
2. DeÈi au criticat PSD cÄ ponderea în PIB a veniturilor colectate este mult prea scÄzutÄ, se observÄ cÄ PNL îÈi propune un grad de colectare aproape identic: în 2020, veniturile ar reprezenta 31,8% din PIB, în timp ce în 2019 acestea au reprezentat 31,4% din PIB.
Deficitul bugetar
CreÈterea deficitului bugetar este enormÄ Ã®n raport cu deficitele realizate în timpul guvernÄrii anterioare:
Pentru anul 2019 deficitul bugetar va fi 46 miliarde lei â bani care vor trebui împrumutaÈi pentru a susÈine cheltuielile prevÄzute de guvern.
Spre comparaÈie, în anul 2018 (ultimul an complet din guvernarea PSD) deficitul a fost de 27 miliarde lei.
Este deci o creÈtere uriaÈÄ cu peste 80% a deficitului în comparaÈie cu guvernarea PSD
Nici în anul 2020 situaÈia nu pare sÄ se îmbunÄtÄÈeascÄ semnificativ. Pentru acest an deficitul va fi de 40 de miliarde lei, cu mult peste nivelul deficitelor din guvernarea anterioarÄ.
CreÈterea uriaÈÄ a deficitului bugetar va avea un impact negativ puternic. Vor creÈte dobânzile, cursul valutar va fi influenÈat negativ, iar ratingul de ÈarÄ va fi probabil depreciat mai mult decât a fost deja retrogradat de cÄtre Standard&Poorâs.
Mai mult, prin proiectul de Lege privind plafoanele, Guvernul a propus derogare de la articolele 6 Èi 7 din Legea 69/2010 privind responsabilitatea fiscalÄ, ceea ce echivaleazÄ cu desconsiderarea tuturor regulilor fiscale pe care ar trebui sÄ le respecte un guvern, inclusiv cele asumate de România prin Tratatul UE:
ART. 6 IÌn vederea respectaÌrii valorilor de referinţaÌ pentru deficitul bugetar şi datoria publicaÌ, astfel cum sunt acestea menţionate iÌn Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilaÌ deficitelor excesive, anexaÌ la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, poziţia bugetaraÌ a administraţiei publice este echilibrataÌ sau iÌn excedent.
ART. 7 Regula prevaÌzutaÌ la art. 6 se consideraÌ respectataÌ dacaÌ este iÌndeplinitaÌ una dintre urmaÌtoarele condiţii:
a) obiectivul bugetar pe termen mediu nu depaÌşeşte o limitaÌ inferioaraÌ a soldului structural anual al administraţiei publice de -0,5% din produsul intern brut la preţurile pieţei;
b) atunci caÌnd raportul dintre datoria publicaÌ calculataÌ conform metodologiei Uniunii Europene şi produsul intern brut, la preţurile pieţei, este semnificativ sub nivelul de 60% şi caÌnd riscurile iÌn ceea ce priveşte sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice sunt scaÌzute, limita inferioaraÌ a obiectivului bugetar pe termen mediu nu poate depaÌşi un sold structural anual al administraţiei publice de cel mult -1,0% din produsul intern brut, la preţurile pieţei;
c) deficitul structural anual al administraţiei publice converge caÌtre obiectivul bugetar pe termen mediu, conform unui calendar de ajustare agreat cu instituţiile Uniunii Europene, iÌn conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.466/1997, cu modificaÌrile şi completaÌrile ulterioare.
Ãmprumuturi
Ãn Bugetul pe 2020, Guvernul prevede o creÈtere a cheltuielilor cu dobânzile ceea ce reprezintÄ o confirmare oficialÄ cÄ se va împrumuta mai mult Èi la dobânzi mai mari.
Ãn ce priveÈte datoria publicÄ, aceasta va creÈte cu 56 miliarde lei , respectiv 12 miliarde euro, faÈÄ de nivelul lÄsat de PSD. De la 360 miliarde lei în momentul plecÄrii PSD de la Guvernare, datoria va ajunge la 417 miliarde lei în cursul anului 2020.
Practic, într-un singur an, va avea loc o creÈtere cu 15% a întregii datorii publice acumulatÄ Ã®n ultimii 30 de ani!
Acest lucru este valabil dacÄ Guvernul va respecta proiecÈia unei datorii de 37,1% din PIB.
Trebuie însÄ Èinut cont de faptul cÄ premierul Orban a declarat cÄ va fi dificil ca Guvernul sÄ se încadreze cu datoria în plafonul de 40% din PIB stabilit în Legea plafoanelor.
Raspandacul.ro