Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, leadershipul nu este doar o chestiune de amploare, ci și una de claritate. Din această perspectivă, președintele României, Nicușor Dan, se conturează ca o figură de prim-plan.

Summitul București 9, desfășurat pe 13 mai la București, a oferit o imagine revelatoare asupra stilului de conducere al președintelui Nicușor Dan. Ceea ce odinioară ar fi putut fi considerat o reuniune a unor aliați periferici a devenit, în schimb, un teren de testare pentru modul în care flancul estic al NATO înțelege momentul actual și intenționează să răspundă la acesta. La București, sub copreședinția președintelui Dan, mesajul a fost de neconfundat: descurajarea trebuie reconstruită nu ca retorică, ci drept capacitate.

Președintele Dan, matematician de profesie, a intrat în viața publică nu prin ierarhiile de partid, ci prin combaterea corupției, apărarea normelor instituționale și promovarea transparenței. Leadershipul său este definit de disciplină și de insistența asupra rezultatelor.

De la preluarea mandatului în 2025, președintele Dan a ancorat ferm România în curentul principal euro-atlantic, reafirmând angajamentele față de NATO și Uniunea Europeană într-un moment în care ambele au nevoie de consolidare. Însă comportamentul său pe scena internațională sugerează ceva și mai important: capacitatea de a transforma consensul în direcție strategică.

Semnificația summitului de la București rezidă tocmai aici. Convocat înaintea următoarei reuniuni a liderilor NATO, acesta a reunit aliați est-europeni, parteneri nordici, Statele Unite și Ucraina într-un format extins care reflectă noua geometrie strategică a Europei. Nu a fost un exercițiu de simbolism. A fost pregătire.

Argumentul președintelui Dan a fost simplu și remarcabil de lipsit de sentimentalism. Angajamentele de apărare trebuie măsurate prin ceea ce produc. Cheltuielile trebuie să genereze capacitate. Coordonarea trebuie să genereze pregătire operațională. Astfel de afirmații pot părea evidente, însă în politica alianțelor ele sunt adesea evitate. Preferința este pentru unitate în cuvinte, nu pentru responsabilitate în execuție. Abordarea președintelui Dan contravine acestei tendințe.

El a fost, de asemenea, clar în privința unei realități pe care unele capitale occidentale încă se străduiesc să o internalizeze: războiul din Ucraina nu este o criză periferică, ci un test definitoriu pentru ordinea de securitate europeană. Stabilitatea Ucrainei și a statelor vecine nu este separată de securitatea NATO. Este inseparabilă de aceasta. Pe flancul estic, aceasta nu este o teorie. Este geografie.

Concluziile summitului au reflectat această perspectivă mai fermă. Liderii au susținut un cadru mai ambițios pentru apărarea colectivă, accentuând creșterea cheltuielilor, consolidarea capabilităților europene și revitalizarea parteneriatului transatlantic. Ei au reafirmat, de asemenea, ceea ce devine din ce în ce mai greu de contestat: Rusia reprezintă cea mai semnificativă amenințare pe termen lung la adresa securității aliaților.

Nimic din toate acestea nu este revoluționar. Ceea ce contează este gradul de convergență – și disponibilitatea de a acționa pe baza acesteia.

Rolul României în acest proces nu este întâmplător. Ca putere la Marea Neagră, poziționată pe frontiera estică a NATO, ea se află la intersecția mai multor dintre cele mai presante provocări de securitate ale Europei. Președintele Dan a tratat acest lucru nu ca pe o vulnerabilitate, ci ca pe o platformă. Prin reunirea aliaților la București și prin modelarea agendei în jurul capabilităților, nu al posturii, el a mutat România într-un rol mai afirmativ în cadrul alianței.

Aceasta reflectă o schimbare mai amplă în interiorul NATO. Centrul de greutate nu mai este limitat la Europa Occidentală. El este definit tot mai mult de statele care resimt cel mai imediat consecințele unui eșec strategic. Perspectiva lor este mai puțin abstractă și adesea mai instructivă.

Leadershipul președintelui Dan subliniază și o altă schimbare: importanța tot mai mare a competenței tehnocratice într-un mediu definit de complexitate. Descurajarea modernă nu ține doar de numărul de trupe sau de declarațiile alianței. Ea implică capacitate industrială, reziliența infrastructurii, apărare cibernetică și lanțuri de aprovizionare. Acestea sunt probleme de sistem la fel de mult cât sunt geopolitice. Ele recompensează gândirea analitică și penalizează ambiguitatea.

Aici, pregătirea președintelui Dan s-ar putea dovedi mai puțin neobișnuită decât vizionară. Accentul său pe rezultate măsurabile, pe alinierea resurselor cu obiectivele și pe integrarea politicii economice cu cea de securitate indică un model de guvernare mai coerent, mai bine adaptat provocărilor actuale.

Nimic din toate acestea nu sugerează că România sau formatul B9 vor înlocui marile puteri din NATO. Nici nu ar trebui. Însă sugerează că influența în cadrul alianței devine mai distribuită și că statele capabile să convoace, să alinieze și să execute pot exercita un impact disproporționat.

Summitul de la București nu a rezolvat tensiunile fundamentale ale NATO. Întrebările privind împărțirea responsabilităților, capacitatea industrială și strategia pe termen lung rămân. Totuși, el a demonstrat că leadershipul, atunci când este fundamentat pe realism și claritate, poate încă să modeleze direcția.

În această perioadă de incertitudine, aceasta reprezintă o contribuție semnificativă.

Amb. Adrian Zuckerman (ret.)
Președinte, Alianța

Președintele american Donald Trump a transmis un mesaj special cu ocazia Zilei Naționale a României, într-o scrisoare adresată omologului său român Nicușor Dan, afirmând că Statele Unite ale Americii au un parteneriat „puternic, în creștere” cu România.

Președintele Donald Trump i-a transmis omologului său din România, președintele Nicușor Dan, un mesaj cu ocazia zilei de 1 decembrie, când țara noastră marchează 107 ani de la Marea Unire din 1918.

Liderul american a lăudat România pentru că reprezintă un „pilon de stabilitate regională”. Donald Trump și-a exprimat așteptarea că între SUA și România vor fi extinse oportunitățile de comerț, investiții și inovație, a comunicat Administrația Prezidențială de la București la solicitarea Antena3.ro.

Mesajul lui Donald Trump

Redăm mesajul președintelui american Donald Trump:

„Stimate Domnule Președinte,

Am onoarea să transmit cele mai bune urări în numele poporului Statelor Unite cu ocazia celebrării a 107 ani de la Ziua Națională, la 1 decembrie.

Statele Unite și România împărtășesc un parteneriat solid și în continuă dezvoltare, fundamentat pe interese strategice axate pe securitate, cooperare energetică și comerț. Apreciez leadershipul României ca aliat NATO și pilon al securității regionale și încurajez rolul său constant în promovarea stabilității în regiunea Mării Negre.

Pe baza acestei fundații, ne așteptăm să extindem oportunitățile de comerț, investiții și inovare, care vor stimula economiile noastre. Diplomația activă dintre cetățenii noștri rămâne piatra de temelie a acestei alianțe dinamice.

Pe măsură ce administrația mea lucrează pentru a face America mai sigură, mai puternică și mai prosperă, îmi propun să consolidăm relația noastră strânsă și istoria pe care o împărtășim”, a transmis Donald Trump.

Nicușor Dan, vizită la Casa Albă

Ministrul de Externe Oana Țoiu a declarat vineri, 21 noiembrie, că Nicușor Dan va merge în SUA, în prima parte a anului 2026.

„Vizita președintelui Nicușor Dan în Statele Unite este planificată pentur prima parte a anului 2026 și o informație oficială o să vină de la administratia prezidentială când o să fie cazul. Noi avem un parteneriat strategic consolidat. Ambasadorul SUA la NATO care a venit de curând în România a reiterat faptul că SUA se bazează pe România”, a declarat Oana Țoiu la vremea respectivă.

Anunțul a fost făcut după ce Trump a declarat că „relaţia cu România este foarte bună”.

„Relaţia cu România este foarte bună. Mie îmi plac mult românii, cred că sunt un popor grozav” , a spus Trump, în cadrul unei conferinţe cu Viktor Orbán.

Ciprian Ciucu, candidatul PNL la alegerile pentru Primăria București din 7 decembrie 2025, susținut și de REPER, a răspuns celor 55 de întrebări pentru candidații la postul de primar general – powered by Libertatea, un proiect editorial demarat de redacția Libertatea, care îi aduce în fața românilor pe principalii candidați la șefia Capitalei.

1. Primul dumneavoastră job a fost în Administrația Prezidențială pe vremea când președinte era Emil Constantinescu. Ați prins și trei ani din mandatul al doilea al lui Ion Iliescu. Cum ați ajuns în această poziție, ca un sfat pentru absolvenții SNSPA?

Este vorba despre trei luni, pentru că am lucrat la Cotroceni din anul 2000 pe mandatul președintelui Constantinescu și am prins doar trei luni din mandatul președintelui Iliescu, care m-a dat afară, practic. Am dat un concurs. A fost un concurs cu 16 candidați, iar eu eram unul dintre ei. Am aflat de această poziție, eram încă student și m-am angajat ca referent de la cea mai mică poziție în Administrația Publică atunci. Și așa am ajuns prin concurs. Era doamna Zoe Petre, îmi aduc aminte cu plăcere de domnia-sa. Am prins mineriada și pacea de la Cozia, îmi aduc aminte.

2. Cum ați cunoscut-o pe doamna Monica Macovei?

Pe doamna Monica Macovei o știam de mai mult timp ca ministru al Justiției și din societatea civilă, de unde venea și dânsa. Mi-a propus în anul 2016 să candidez independent susținut de către partidul M10 la Primăria Capitalei, un proiect care nu s-a mai concretizat.

3. Cine și cum v-a convins să intrați în Partidul Național Liberal?

Pentru că nu s-a concretizat candidatura cu M10 în acel moment, pentru că nu s-au strâns semnături și eram singurul candidat, nu erau și candidați la sectoare, nu erau consilieri generali sau locali și a fost imposibil să am acea candidatură. Atunci, domnul Predoiu m-a invitat să mă alătur PNL. Eu am mai fost membru PNL în facultate, dar am revenit în 2016 atunci.

Pentru că nu s-a concretizat candidatura cu M10 în acel moment, pentru că nu s-au strâns semnături și eram singurul candidat, nu erau și candidați la sectoare, nu erau consilieri generali sau locali și a fost imposibil să am acea candidatură. Atunci, domnul Predoiu m-a invitat să mă alătur PNL. Eu am mai fost membru PNL în facultate, dar am revenit în 2016 atunci.

4. În sectorul 6, lângă blocuri, primăria de sector a montat pubele ecologice în urmă cu aproape 2 ani. Aceste pubele nu sunt funcționale nici acum. Cât au costat și de ce nu pot fi folosite?

Pentru că este un proces foarte birocratic. Practic, a trebuit ca pe parcurs să avem unde să ducem gunoiul. Dacă n-aveai unde să duci gunoiul, nu puteai să ai contrat de tratare. Pentru că trebuie să spui unde îl duci. Ca să ai contract de tratare, trebuia ca să ai contract de sortare. Pentru că trebuie să spui la sortare unde duci la tratare. Ca să ai contract de sortare, trebuia ca să ai contract de ridicare de la populație. Și nu puteam să avem contract de colectare dacă nu aveam contract de sortare. Și cum durează foarte mult procedurile de achiziții în țara aceasta, trebuie să o luăm din aval, ca să spun așa, de la depozitare, tratare, sortare și acum vom delega serviciul de colectare către populație, către un operator care va câștiga o licitație pe baze transparente și competitive și în acel moment îl vom putea da în folosință.

5. Cartierele Militari și Crângași. Sunteți mulțumit de curățenia de pe străzile lor?

Da, este din ce în ce mai curat și în Militari, și în Crângași. În Militari am intrat și am resistematizat și reabilitat zeci de străzi, undeva poate chiar spre o sută de străzi pe mai multe microzone și lucrurile arată din ce în ce mai bine și vom continua.

6. Spuneți-ne trei lucruri pe care le-ați face mai bine decât Nicușor Dan.

În primul rând, în ceea ce privește cultura mentenanței. În momentul de față știm că orașul nu are o foarte bună întreținere și de aceea arată degradat. Deci, cu siguranță, mă voi ocupa prioritar și de ceea ce înseamnă întreținere. Ai un stâlp care este ruginit, ai o bancă ruptă, ai pavajul care nu este înlocuit și vedeți că Centrul Vechi în special este degradat. Doi la mână, parcurile. Parcurile din sectorul 6 arată mult mai bine decât parcurile Primăriei Municipiului București și, în al treilea rând, voi încerca să colaborez mult mai mult și mai de aproape cu primarii de sector.

7. Majoritate în Consiliul General al Municipiului București, cu PSD sau cu USR? Cu USR și cu PSD, conform algoritmului coaliției.

Cu USR și cu PSD, conform algoritmului coaliției.

8. Ce preferați? Copacii sau străzile?

Străzile cu copaci. Dar și dacă ar fi să aleg, prefer copacii.

9. Cine vă finanțează campania?

Partidul Național Liberal, colegii mei din Partidul Național Liberal, avem o hotărâre în acest sens. Deci, din cotizațiile membrilor și din împrumuturile pe care mi le vor acorda colegii mei.

10. Ce buget aveți pentru campania de la Primăria Generală?

Bugetul legal pentru campanie nu poate să sară de 180.000 de euro.

Citeşte ştirea întreagă pe Libertatea.ro