Premierul francez spune ca ii doreste Romaniei sa adere cat mai rapid la Schengen deoarece este pregătită. Jean-Marc Ayrault subliniaza insa ca trebuie ca România să primească o formă de încredere din partea Europei, “pe care Franţa i-o doreşte călduros.”

“Sigur că rămân șantierele celorlalte aspecte care trebuie corectate. Fiecare stat membru al spațiului Schengen are drepturi, dar și obligații, cum spuneam mai devreme, cea mai importantă fiind obligația de a asigura securitatea la frontieră, pentru a se putea atinge astfel și obiectivul comun al acestui spațiu, respectiv asigurarea securității colective contra criminalității, corupției. Fiecare stat trebuie să primească timpul necesar pentru a se organiza, ceea ce se şi petrece, după cum am putut observa zilele acestea, însă mai rămân de parcurs câteva etape.”

Premierul francez recunoaste ca Bucurestiul mai are de lucru pentru a indeplini criteriile de aderare. “Romania, ca si Bulgaria trebuie sa prezinte garantii în privinţa asigurării depline a  frontierelor contra criminalităţii, garanţii că lupta împotriva corupţiei va continua cu mai mult aplomb. Toate acestea sunt angajamente asumate de toate statele Schengen, deci e încă de lucru.”

Interviul complet acordat de premierul francez lui Luca Niculescu:

(…)
Tocmai încheiați o vizită de 48 de ore – de 2 zile, dacă preferați – în România, dedicată discuțiilor pe teme economice, politice, de chestiuni sociale, francofonie…

Dacă ar fi să alegeți un singur moment, care ar fi cel mai important moment al acestei vizite?

Rasp : Toate sunt importante, însă cel mai emoționant moment a fost întâlnirea cu personalitățile culturii: scriitori, cineaști, oameni de teatru, profesori universitari, cercetători, academicieni. Un act care este foarte curajos, foarte îndrazneț, chiar nebunesc care rezumă calitatea şi profunzimea relațiilor bilaterale dintre Franța și România, pentru că cele două țări au un patrimoniu comun, acela al limbii, al culturii, al valorilor și cred că pentru tot ce vrem să realizăm în ţările noastre, pentru Franța, în aceeași măsură ca pentru România și pentru Europa, este o pârghie formidabilă de mobilizare. Acesta este momentul pe care îl consider cel mai emblematic şi mai emoţionant de pe parcursul acestei vizite și ceea ce mă convinge și mai mult că Franța și România trebuie să continue să acţioneze solidar şi mereu împreună.

Intreb : Aţi semnat ieri două documente foarte importante, unul este o înţelegere privind laserul de mare putere de la Măgurele, iar cealaltă deșeurile radioactive. În ce constă mai exact acest acord? Există și alte domenii de interes pentru investitorii francezi?

Rasp : Da, sigur că există colaborări și în alte domenii. Ieri s-a semnat un contract cu societatea franceză Thales, care se ocupă de unul din cele mai mari proiecte de cercetare din Europa, referitor la tehnologia laser, România fiind partenerul nostru. Acordul acesta este deosebit de important, de viitor, care va da roade pe plan economic în anii următori. Al doilea acord vizează latura de pregătire profesională, pentru ca persoanele care doresc să lucreze la acest proiect să aibă cel mai înalt nivel de pregătire posibil. A mai fost semnat un acord între Agenția –naţională Franceză pentru Gestionarea Deșeurilor Radioactive și România, pentru a diagnostica problemele existente pentru a sprijini cu expertiză deciziile pe care va trebui să le ia guvernul român. Consider că trebuie subliniată importanța cooperării economice dintre cele două state, care este foarte echilibrată și datorită căreia în România funcționează 3.000 de companii franceze. Am avut întâlniri cu reprezentanții acestor companii, și cu aceia de la firmele franco-române care activează în toate sectoarele economice. Este vorba atât de companiile mari, cât și de cele medii și mici. De asemenea, am purtat discuții și cu reprezentanții Camerei de Comerț Franco-Române privind de asemenea industria și agricultura. Am identificat, pentru anii care vin, numeroase oportunități de schimburi de experiență și dezvoltare a întreprinderilor din domeniul infrastructurii în transporturi, de exemplu.

Intreb : Premierul roman a afirmat că o intreprindere franceza care se ocupa de infrastructura ( Vinci )  ar putea primi o veste bună până la sfârșitul anului…?

Rasp : Întocmai, cred că aşa se va şi întâmpla. Există niște reguli ale jocului care trebuie obligatoriu respectate. Personal, sunt încrezător. Am dorit să transmit un mesaj cu ocazia vizitei mele în România. Am primit vizita premierului Ponta în luna februarie, am semnat un plan de măsuri pentru următorii 5 ani în aplicarea acordului strategic dintre cele două țări, apoi am răspuns imediat afirmativ la invitația premierului român, și iată-mă la doar câteva luni, acum în luna iulie, făcând această vizită la Bucureşti. Am avut o întrevedere și cu președintele României. Consider că am intrat într-o nouă eră a relațiilor dintre Franța și România. Am analizat modalitatea în care am abordat o serie de proiecte de cooperare comercială între Europa și Statele Unite, acțiuni culturale, reforma politicii agricole comune, în care cele două ţări au fost solidare. Am vorbit şi despre intervenţia Franței în Mali, despre eforturile pe care le susţine în Siria – toate aceste aspecte au fost abordate.

Intreb : Evocaţi mai devreme de o nouă eră, o nouă etapă în care au intrat relațiile franco-române. Este adevărat că aceste relații au trecut printr-o perioadă mai agitată în urmă cu trei ani. Amintirile trecutului par să fie șterse în acest moment. Se datorează acest lucru faptului că în ambele țări este la putere aceeași familie de partide politice? La Paris, ca și la București domnesc socialiștii.

Rasp : Este adevărat că politicienii se pot înțelege mai ușor dacă aparține aceleiași familii politice și că au aceleași valori privind ambițiile, obiectivele legate de viitorul Europei. Nu cred că aceasta este explicația, ci mai degrabă voința oamenilor politici, a celor aflați la putere dincolo de afilierea politică, precum și conștientizarea faptului că, începând cu alegerea lui François Hollande ca președinte al Republicii franceze, ţara noastră a intrat într-o nouă eră a relațiilor sale cu România, la fel şi cu celelalte state din Europa Centrală și de Est, de exemplu cu Polonia, cu care aveam relații mai reci. Situația este însă pe cale să se îmbunătăţească, ceea ce este esențial. Şi apoi guvernul şi premierul României au dorinţa de a face demersuri în aceeași direcție. Explicaţia merge prin urmare dincolo de sensibilităţile politice, întrucât fiecare actor înțelege că trebuie să apere interesele propriei ţări faţă de care este responsabil, iar pentru aceasta între Franța și România trebuie să existe o colaborare deosebit de strânsă. Sunt încă şi mai convins de acest fapt acum, după vizita la Bucureşti.

Intreb : Ați vorbit de aderarea României la spațiul Schengen în două etape, dar la modul concret data de aprilie 2014 vi se pare o dată realistă?

Rasp : Îmi este foarte greu să mă pronunț, să preconizez un termen. știți bine ca decizia aderării unui stat se ia în unanimitate de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene. Dar negocierile au avansat. Franța a acordat mereu o atenție sporită intenției României, a guvernului român de a adera la spațiul Schengen, însă după cum știți apartenența la acest spațiu presupune atât drepturi, cât și obligații. Prin urmare, dacă se vrea avansarea negocierilor și nu așteptarea unei etape următoare, este nevoie de pragmatism. De aceea, Franța a propus ca măsură imediată permiterea deschiderii frontierelor aeriene.

Intreb : Ce înseamnă „imediat”?

Rasp : Înseamnă în câteva luni.

Intreb : Adică până la sfârșitul anului?

Rasp : Eu așa îi doresc României, deoarece este pregătită. România s-a pregătit. Sigur că rămân șantierele celorlalte aspecte care trebuie corectate. Fiecare stat membru al spațiului Schengen are drepturi, dar și obligații, cum spuneam mai devreme, cea mai importantă fiind obligația de a asigura securitatea la frontieră, pentru a se putea atinge astfel și obiectivul comun al acestui spațiu, respectiv asigurarea securității colective contra criminalității, corupției. Fiecare stat trebuie să primească timpul necesar pentru a se organiza, ceea ce se şi petrece, după cum am putut observa zilele acestea, însă mai rămân de parcurs câteva etape.

Intreb : Care sunt criteriile clare în funcţie de care veţi decide dacă România
intră sau nu în Schengen?

Rasp : Tocmai Le-am spus…

Intreb : Da, dar vorbeaţi despre nişte etape care trebuie depăşite.

Rasp : E vorba de garanţiile cu care România şi celelalte ţări candidate, precum Bulgaria, trebuie să vină în privinţa asigurării depline a  frontierelor
contra criminalităţii, garanţii că lupta împotriva corupţiei va continua cu mai mult aplomb. Toate acestea sunt angajamente asumate de toate statele Schengen, deci e încă de lucru. Guvernul român e de acord, dar cred că dacă vrem să avansăm şi românii trebuie să primească un semn din partea Europei, primul ar fi tocmai deschiderea frontierelor aeriene pentru că, repet, aici România a făcut eforturi extraordinare, care trebuie salutate.

Intreb : Ajungem la un subiect delicat, de neocolit, cel al romilor. Acest subiect a provocat, în principal criza acum trei ani. Premierul român, Victor Ponta, spune că soluţia pe termen lung şi mediu este integrarea romilor în ţara lor de origine,  in Romania, dar care e solutia pe termen scurt?

Rasp : Această afirmaţie e deja un act politic curajos, pentru că e prima dată când un prim ministru o face şi se angajează în mod concret. Problema romilor nu este doar a României, este a Europei. Există 15 mii de romi în
Franţa în acest moment.Unii doresc să se integreze. Sunt cetăţeni români şi Franţa are datoria să îi ajute, să le faciliteze accesul la locuinţe, loc de muncă, la servicii medicale şi la educaţie. Alţii sunt în trecere, trăiesc în condiţii deplorabile la marginea oraşelor, ceea ce e inacceptabil. E şi mai grav că unii cad victime reţelelor mafiote şi guvernele noastre se angajează să intensifice lupta împotriva crimei organizate.

Intreb : Cum o veti intensifica ?

Rasp : Prin cooperare poliţienească.

Intreb : Aceasta înseamnă o suplimentare a numărului poliţiştilor români la Paris?

Rasp : Da, în această vară vor fi mai mulţi. Guvernul român face un efort considerabil, iar prezenţa poliţiştilor români în Franţa s-a dovedit foaret eficientă. Ţin să salut acest efort al Guvernului român.

Intreb : Cam câţi politisti  vor fi, ne puteţi da o cifră?

Rasp : În această vară vor fi încă 25 de poliţişti, mai ales că este o perioadă mai aglomerată. Menţionez şi cooperarea judiciară şi la acest capitol lucrurile nu se pot limita la relaţia bilaterală Franţa-România, chestiunea trebuie tratată la nivelul întregii Uniuni Europene pentru că întreaga Europă are de suferit de pe urma traficului de fiinţe umane sau a criminalităţii. Europa are valori, reguli de drept, deci e bine că  în interiorul ei cetăţenii pot circula. Problema este că circulă şi infractorii, deci trebuie să ne organizăm pentru a lupta împotriva lor. Am evocat acest lucru vorbind de Schengen. Vom trece la fapte pentru că în curând vor avea loc reuniuni precum Consiliul miniştrilor de Interne şi astfel de chestiuni vor fi abordate acolo într-un mod cât se poate de deschis. Aceasta este şi dorinţa premierului  român. România beneficiază de credite numeroase pentru integrarea romilor, pentru dotarea locuinţelor, a satelor, pentru accesul la servicii, la educatie şi pentru proiecte de înfiinţare a unor întreprinderi.

Problema este, iar autorităţile române sunt de aceeaşi părere, că aceste credite sunt prea puţin utilizate faţă de cât ar fi posibil. Am auzit bine ce a precizat primul-ministru ca răspuns la întrebările jurnaliştilor şi cred că lucrurile se vor schimba. Există de asemenea şi dimensiunea cooperării între colectivităţile locale, în special între oraşe, dar şi în cele mai îndepărtate colţuri din provincie. Pe vremea când eram primarul oraşului Nantes, am desfăşurat activ diverse acţiuni în acest sens şi am încercat să stabilesc parteneriate cu alte provincii din România în cadrul unor proiecte concrete. Ministrul francez pentru Afaceri Europene a făcut o vizită la Bucureşti pentru a vedea ce măsuri concrete sunt luate în acel proiect, tocmai pentru a demonstra că lucrurile avansează încet-încet. Spuneam şi mai devreme că am intrat într-o nouă eră a cooperării. Nu ajută la nimic să-i stigmatizăm pe ceilalţi, să-i provocăm. Responsabilitatea demnitarilor este să identifice problemele şi să le rezolve, cu atât mai bine dacă ne confruntăm cu acelaşi tip de dificultăţi. Ne întâlnim şi numim acele dificultăţi comune în mod cerebral, în spiritul respectului faţă de partenerul de discuţii tocmai pentru a crea o atmosferă pozitivă şi a găsi soluţii. Este o stare de spirit.

Intreb : Domnule prim-ministru, există voci negativistă care vorbesc  România de rău în Franţa, am observat de exemplu şi că presa franceză lansează ironii la adresa românilor. Dumneavoastră aveţi aceeaşi imagine despre românii din Franţa?

Rasp : Aţi evocat problema romilor. Este, într-adevăr o problemă reală, însă relaţiile dintre Franţa şi România nu pot fi limitate la acest aspect. Presa conservatoare mi-a reproşat că am afirmat aşa ceva, dar oamenii de stat trebuie să se preocupe de problemele grave, reale, nu să creeze o imagine frumoasă folosind cuvinte prea optimiste. Dimpotrivă, consider că trebuie să repetăm că Franţa şi România au multe lucruri în comun şi au multe de făcut împreună. Am inaugurat ieri liceul francez Anna de Noailles, care este un liceu minunat. Cooperarea dintre ţările noastre şi munca de teren au făcut posibilă această iniţiativă, numele liceului fiind ales în onoarea unei personalităţi foarte cunoscute în Franţa, Anna de Noailles, care a prilejuit şi crearea unui premiu literar, premiul Femina. Ştim toţi că era de origine română, la fel ca mulţi alţi artişti, mulţi cercetători sau alte personalităţi. Mă gândesc, desigur, la teatru, la Eugen Ionescu, la pictură, la cercetare, la literatură, prin Cioran… Şi aceste personalităţi reprezintă o parte a României. Eu doresc să-i educ pe francezi, să le explic faptul că România este o ţară mare, cu 20 de milioane de locuitori care au numeroase calităţi. Avem o şansă enormă să-i avem aproape şi ar fi mare păcat să nu contribuim împreună la dezvoltarea Europei.

Intreb : Dacă nu mă înşel, din delegaţia dumneavoastră face parte şi o tânără de etnie roma. Este mai degrabă o excepţie…

Rasp : Nu ştiu dacă este o excepţie.  Cred că acest lucru dovedeşte mai curând că această tânără arată cine este ea cu adevărat, fiind, în acelaşi timp, şi o imagine a României.
Este o persoană care a ajuns într-o stare de sărăcie lucie, de mizerie pur şi simplu, însă a avut norocul să întâlnească un profesor care i-a întins o mână. A văzut că trăia pe străzi şi i-a spus să meargă la şcoală. Tănăra a studiat la Paris, a terminat cei doi ani de master, iar în prezent învaţă pentru a susţine examenul pentru a deveni magistrat. Mi se pare un caz formidabil. Astfel de cazuri trebuie date drept exemplu de reuşită, pentru că şi asta este o faţetă a realităţii despre România.

Intreb : Domnule prim-ministru, aţi vorbit pe larg şi despre francofonie. Din delegaţia dumneavoastră fac parte şi oameni de cultură, precum George Banu, Radu Mihăileanu, Basarab Nicolesco, care v-au însoţit în această vizită. Francofonia se manifestă activ în România, datorită acţiunilor întreprinse de ambasadă, de Institutul Francez, de anumite medii de presă, cum ar fi revista Regard, RFI. În România a fost inaugurat un nou liceu francez. Cum vă propuneţi să daţi un impuls francofoniei, pentru a fi încă şi mai dinamică?

Rasp : Foarte concret: chiar am evocat acest subiect în discuţia avută cu oamenii de cultură. O iniţiativă ar fi să organizăm conferinţe cu participarea unor scriitori, unor personalităţi din lumea teatrului, sau diverse manifestări
cu ocazia cărora trupe sau companii teatrale franceze pot susţine spectacole în România, în timp ce artiştii români pot organiza manifestaţii culturale similare în Franţa, pentru a se face cunoscute. Apreciez că aceste iniţiative s-au bucurat de un mare succes de fiecare dată când au fost puse în aplicare. La fel şi în cazul cinematografiei. Ce trebuie să facem este să luăm iniţiativa. Artiştii francezi pregătesc, pentru anul viitor, anul culturii franceze în România. Se iau deja multe iniţiative, trebuie doar să le amplificăm şi să încurajăm interacţiunile, schimbul de experienţă care se bazează pe oameni. Francofonia nu trebuie să rămână un cuvânt pompos, ci trebuie fructificat prin întâlniri între culturi, inclusiv prin întâlniri ale tinerilor.

Intreb : Domnule prim-ministru, aţi avut probabil discuţii în România şi referitoare la reforma administrativă. În Franţa, procesul de regionalizare a început deja acum 30 de ani. Aveţi recomandări pentru autorităţile române în acest sens sau le puteţi atrage atenţia asupra erorilor pe care trebuie să le evite?

Rasp : Ştiţi, este foarte delicat să dai sfaturi. Şi în Franţa s-au comis erori, există lacune în acest proces. Cred că intenţia guvernului român este să înfiinţeze o serie de autorităţi regionale, pentru ca puterea în stat să fie mai puţin centralizată şi mai degrabă regionalizată. Am avut ieri o discuţie cu premierul român şi consider că aceste măsuri sunt direcţionate corect.  Regionalizarea va conferi mai ales o eficacitate sporită pentru a sprijini diverse proiecte ce pot beneficia şi de finanţare din fonduri europene. Să nu ne îndepărtăm de realitate, să recunoaştem că proiectele nu au şanse de izbândă fără finanţarea adecvată. Am discutat cu ministrul pentru fonduri europene să întreprindem măsuri în această direcţie. I-am arătat că Marylise Lebranchu, ministrul reformei de stat, descentralizării şi funcţiei publice din cabinetul meu va veni în România în luna octombrie pentru a discuta despre cum se pot pune în aplicare aceste obiective. Sprijinul Franţei a fost solicitat în vederea pregătirii funcţionarilor publici, a angajaţilor din administraţia de stat şi de la nivelul administraţiei locale, iar eu am răspuns favorabil la această solicitare.

Intreb : În încheierea interviului, dacă îmi permiteţi, aş dori să vorbim puţin despre relaţia dintre Franţa şi România în context european, deoarece anul viitor se organizează alegeri pentru Parlamentul European. Sincer, nu vă este teamă că actuala criză, care favorizează mişcările populiste, riscă să afecteze şi politica europeană, în sensul că Parlamentul european ales la anul va fi format din numeroşi eurosceptici sau chiar mai rău decât eurosceptici?

Rasp : Ba da, sigur că da, este într-adevăr un risc. Pentru a preveni această situaţie potenţială descrisă de dumneavoastră, trebuie ca Europa să se remobilizeze, să le redea speranţa cetăţenilor ei, pentru că spiritul european a ajuns în impas. Însuşi proiectul european, menit să instaureze pe continent progresul, prosperitatea, să creeze locuri de muncă a ajuns la un punct de răscruce. Este în pană. Liderii europeni trebuie neapărat să înţeleagă că trebuie să pompeze energie în motorul maşinăriei, cu alte cuvinte creştere economică. Resursele existente în prezent nu sunt suficiente. Este o adevărată problemă, pentru că în Europa există 25 de milioane de şomeri, dintre care foarte mulţi tineri. Dacă vrem să convingem Europa să progreseze, trebuie să luăm măsuri în acest sens, să le redăm cetăţenilor  speranţa. Aceasta este responsabilitatea liderilor europeni, pentru că dacă mâine Parlamentul european se blochează din cauza mişcării populiste de eurosceptici sau mai rău de care aminteaţi, atunci lucrurile vor degenera, or nu acesta este interesul nostru. Chiar dacă Europa nu este perfectă, de la prăbuşirea regimului comunist încoace, aderarea la Uniunea europeană le-a permis statelor din fostul bloc societic să pornească pe un alt drum, să se reformeze radical, să se reorganizeze, să îndeplinească un anumit rol. Europa le-a permis această evoluţie! Ţările nu trebuie să se oprească din această dezvoltare, ci să continue cu acelaşi elan. Este valabil şi pentru Franţa, unde, deşi este unul dintre statele fondatoare ale Uniunii europene, se resimte acut euroscepticismul, în special din cauza şomajului. Liderilor europeni le revine sarcina de a fi foarte ofensivi privind aceste chestiuni fundamentale.

Intreb : În ultimii 10 ani, Europa a fost condusă mai mult de dreapta. Credeţi că stânga are şanse să revină la putere, să deţină conducerea Comisiei europene, de exemplu? Ce ar schimba acest lucru?

Rasp : Ştiţi că recent a avut loc la Paris o reuniune a liderilor socialişti şi socio-democraţi şi că am început să purtăm discuţii în prezenţa lui Jacques Delors, o mare figură europeană. Am discutat despre anvergura Europei, despre ce putem face pentru a-i reda Uniunii europene statutul de altădată, adică s-o ajutăm să devină mai puternică pe plan economic, să creeze locuri de muncă, să abordeze mari teme de interes, cum este chestiunea energiei, transportului de energie, securizarea alimentării cu energie, interconectarea reţelelor. Acestea sunt problemele zilelor noastre şi trebuie abordate. Trebuie să luptăm pentru ca Europa să-şi păstreze ambiţia socială, să nu se concentreze doar asupra problemei energiei – acesta este punctul de vedere al socio-democraţilor, cred că mulţi dintre ei nutresc această speranţă. Alegerile pentru Parlamentul european de anul viitor creează o adevărată dezbatere publică privind alegerea politicienilor. Europa sau cetăţenii săi trebuie să aleagă în perfectă cunoştinţă de cauză colectivul de europarlamentari care vor conduce destinul Europei. Să ne păstrăm această speranţă!