Ãn opinia jurnalistului Ion Cristoiu, este interesant cÄ principalele forÈe politice sunt de acord cu susÈinerea CodruÈei Kovesi pentru funcÈia de procuror european, asta în condiÈiile în care în România a devenit deja o tradiÈie boicotarea unui politician român aflat în cÄrÈi pentru a ocupa o funcÈie importantÄ Ã®n plan extern.
Sînt politicienii români, în frunte cu Ludovic Orban, amorezaÈi de CodruÈa Kovesi, de pe vremea cînd aceasta, în cuplu cu Florian Coldea, tÄia Èi spînzura în România? RÄspunsul, adevÄratul rÄspuns, îl gÄsim în datele oferite de un sondaj recent realizat, mai precis, în perioada 1-4 iulie 2019. La întrebarea Ãn ce mÄsurÄ sînteÈi de acord sau împotriva acestei afirmaÈii, âMajoritatea politicienilor au furat Èi ar trebui sÄ facÄ puÈcÄrieâ, 60% sînt Total de acord Èi 19%, Oarecum de acord. AÈadar, aproape 80% din români sînt de acord cÄ Majoritatea politicienilor au furat Èi cÄ trebuie sÄ facÄ puÈcÄrie.
Cine beneficiazÄ de aceastÄ stare de spirit?
Evident, persoana care întruchipeazÄ Ã®n România pe cea care i-a vîrît pe politicieni la puÈcÄrie: CodruÈa Kovesi.
Nu întîmplÄtor în acelaÈi sondaj la capitolul Ãncredere multÄ Èi foarte multÄ Klaus Iohannis e umÄr la umÄr cu CodruÈa Kovesi: 42% Klaus Iohannis, 41%, CodruÈa Kovesi.
Datele acestea, ca Èi altele, ca Èi intuiÈia, ne spun cÄ o candidaturÄ a CodruÈei Kovesi la prezidenÈiale s-ar putea solda cu victoria sa zdrobitoare. Inclusiv asupra lui Klaus Iohannis. E limpede cÄ fosta ÈefÄ a DNA e un pericol nu numai pentru Klaus Iohannis, dar Èi pentru Dan Barna.
O CodruÈa Kovesi preÈedinte neliniÈteste Èi PSD.
DacÄ Laura CodruÈa Kovesi e nominalizatÄ ca procuror european, posibilitatea de a candida la prezidenÈiale dispare. DacÄ nu, cine Ètie ce-i trece prin cap Slujirii!
De ce se bat toate forÈele politice pentru CodruÈa Kovesi, sÄ ajungÄ Ã®n funcÈia de procuror european?
AdevÄrul:
Ãn seara în care Ursula von der Leyen intra ca breaking news în presa mondialÄ ca urmare a nominalizÄrii ei, la Bruxelles, pentru preluarea preÅedinÅ£iei Comisiei Europene, o micÄ dramÄ se petrecea, la 400 de kilometri distanÅ£Ä, pe holurile Parlamentului European de la Strasbourg.
Manfred Weber, Spitzenkandidat-ul Partidului Popular European, anunÅ£a în faÅ£a jurnaliÅtilor prezenÅ£i cÄ trÄieÅte cea mai tristÄ zi din cariera sa politicÄ, o zi în care un principiu a fost abandonat, la fel cum propria lui familie politicÄ Ã®l abandonase pe el cu numai câteva zeci de minute înainte.
Cu nouÄ luni în urmÄ, Manfred Weber, bavarezul din fruntea grupului PPE din Parlamentul European, pleca drept favorit în câÅtigarea poziÅ£iei de viitor preÅedinte al Comisiei Europene. Ãn noiembrie, popularii, reuniÅ£i în congres la Helsinki, bÄteau în cuie ceea ce se Åtia: Weber devenea oficial Spitzenkandidat, adicÄ cel care urma sÄ preia preÅedinÅ£ia Comisiei Europene dacÄ partidul sÄu, PPE, se va situa pe prima poziÅ£ie în alegerile europene care urmau sÄ vinÄ Ã®n mai 2019. Victoria PPE s-a întâmplat, la un scor mai mic, e adevÄrat, dar nominalizarea lui Weber nu s-a mai fÄcut.
Pe de altÄ parte, liderii grupului de la ViÅegrad s-au rÄsculat Åi ei împotriva doamnei Merkel, dar din cu totul alte motive. Atât Weber, cât Åi Timmermans se remarcaserÄ prin criticile dure la adresa situaÅ£iei din Polonia Åi din Ungaria. FIDESZ-ul lui Viktor Orban tocmai fusese suspendat din Grupul PPE cu concursul lui Weber, iar împotriva Poloniei Parlamentul European declanÅase activarea articolului 7, cu aportul lui Timmermans.
contributors.ro:
De curând i-a apÄrut în româneÈte, la editura Humanitas, un nou volum, interesant Èi solid, care strabate multe dintre cele mai importante Èi sensibile încÄ teme ale istoriei României intre 1935 â 1947. Cartea se numeÈte âActivitÄÈi britanice clandestine în România în timpul celui de-al Doilea RÄzboi Mondialâ Èi relatezÄ Ã®n detaliu acÈiunile de spionaj SOE (Special Operations Executive) Èi MI6 in România acelor ani.
(…)Â Serviciile secrete britanice sÄ nu-Èi fi dat seama care va fi viitorul acestei regiuni sub ocupaÈie sovieticÄ?
Raspandacul.ro
