Uncategorized
Scandalul tÄierilor de pÄduri – DIICOT a cerut raportul Inventarului Forestier NaÅ£ional – Stiri pe surse

Cifra care se vehiculeazÄ Ã®n prezent în spaÅ£iul public privind volumul de 38 de milioane de metri cubi de lemn tÄiat anual din pÄdurile din România este produsÄ de Inventarul Forestier NaÅ£ional (IFN) din România cu metodologie certificatÄ internaÅ£ional, iar DIICOT a cerut acum câteva luni raportul IFN care include aceastÄ cifrÄ, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Åeful IFN, Gheorghe Marin.
El a avut un schimb de replici în contradictoriu cu directorul Romsilva, Gheorghe MihÄilescu, dupÄ ce acesta din urmÄ a ironizat posibilitatea ca un volum de 38 de milioane de metri cubi de lemn sÄ fie tÄiat în fiecare an în pÄdurile din România, dupÄ cum reiese din raportul realizat de Inventarul Forestier NaÅ£ional.
De asemenea, în dezbaterea la care erau prezenÅ£i membrii industriei forestiere, directorul Romsilva a ironizat Åi acuzaÅ£iile prezentate în spaÅ£iul public de mai mulÅ£i ani privind ilegalitÄÅ£ile comise de companiile care exploateazÄ lemn din pÄdurile româneÅti Åi care sunt suspectate de realizarea de transporturi duble cu un singur set de acte.
„Este acea percepÅ£ie diferitÄ, ’38 de milioane de metri cubi tÄiaÅ£i’. Pentru cÄ suntem aici cu niÅte firme care mie mi-a plÄcut ce au prezentat, vÄ invit pe toÅ£i la Romsilva, în special pentru firma de IT: ÅtiÅ£i cÄ noi marcÄm doi arbori Åi nu Åtim? ÅtiÅ£i cÄ dumneavoastrÄ (cÄtre companiile de exploatare a pÄdurii, n.r.) tÄiaÅ£i doi arbori Åi nu ÅtiÅ£i? ÅtiÅ£i cÄ firmele de exploatare transportÄ de douÄ ori Åi nu Åtiu? ÅtiÅ£i dumneavoastrÄ firmele de prelucrare cÄ prelucraÅ£i doi metri cubi Åi nu ÅtiÅ£i? ÅtiÅ£i cÄ mobila face douÄ bucÄÅ£i Åi nu Åtie? Poate cÄ Ã®i învÄÅ£aÅ£i pe oamenii aceia care au fÄcut softul cu IFN de ce le-a dat acea sumÄ dublÄ, pentru cÄ prea mult este acel dublu rostogolit, fÄrÄ argumente, în spaÅ£iul public. Eu i-am rugat sÄ se uite la formula de calcul, deoarece calculatorul îţi dÄ formula pe care i-o bagi”, a susÅ£inut directorul Romsilva.
Ãn replicÄ, Åeful Inventarului Forestier NaÅ£ional, Gheorghe Marin, a susÅ£inut cÄ metodologia dupÄ care IFN a calculat cifra de 38 de milioane de metri cubi de lemn tÄiat anual în România a fost confirmatÄ de specialiÅti din Germania, FranÅ£a Åi ElveÅ£ia.
„Referitor la ce a spus domnul director general despre cifra de 38 de milioane de metri cubi tÄiaÅ£i care se vehiculeazÄ Ã®n spaÅ£iul public, este o cifrÄ pe care noi am produs-o, Inventarul Forestier NaÅ£ional din România, Åi trebuie sÄ Ã®i spun domnului director Romsilva cÄ apreciez cÄ a spus cÄ adevÄrul este unul singur Åi minciunile sunt mai multe. Vreau sÄ-i spun cÄ de cifra volumului lemnului pe picior, de 2,35 de miliarde de metri cubi, suntem mândri (Romsilva e mândrÄ, n.r.), dar aceeaÅi formulÄ s-a folosit Åi la calculul volumului de lemn tÄiat. Nu am folosit altÄ formulÄ. SÄ fie clar cÄ nu a fÄcut Marin de capul lui, dupÄ cum se tot vehiculeazÄ Ã®n spaÅ£iul public românesc: am discutat aceastÄ formulÄ cu specialiÅti inclusiv din Austria, iar noi, Inventarul Forestier NaÅ£ional din România, am publicat împreunÄ cu statisticienii Inventarelor Forestiere NaÅ£ionale din FranÅ£a, Germania Åi ElveÅ£ia o metodologie despre cum am prelucrat datele în IFN, care a fost publicatÄ, nu a primit nicio observaÅ£ie din afara Å£Ärii, iar noi ne trezim din România cÄ facem afirmaÅ£ii neadevÄrate”, a rÄspuns Åeful IFN.
Directorul Romsilva i-a reproÅat ulterior Åefului IFN cÄ nu i-a transmis inventarul forestier.
„Nu mie trebuie sÄ-mi daÅ£i rÄspunsul. E simplu, este o piaÅ£Ä Åi o societate civilÄ care cer rÄspunsul la acest lucru. Eu am fÄcut cerere cÄtre dumneavoastrÄ Åi nu mi-aÅ£i dat inventarul forestier. Despre ce vorbim? Nu mi l-aÅ£i furnizat mie, ci autoritÄÅ£ii. De ce mÄ certaÅ£i pe mine? Eu sunt un actor mic, la fel ca ceilalÅ£i, nu eu am pus întrebarea în spaÅ£iul public, dumneavoastrÄ aveÅ£i obligaÅ£ia sÄ o lÄmuriÅ£i”, a susÅ£inut Gheorghe MihÄilescu.
Åeful Inventarului Forestier NaÅ£ional, Gheorghe Marin, a precizat ulterior, pentru AGERPRES, cÄ a transmis anul trecut conducerii Ministerului Apelor Åi PÄdurilor Åi conducerii Romsilva raportul care includea cifra de 38 de milioane de metri cubi de lemn tÄiat anual din pÄdurile româneÅti.
Gheorghe Marin a explicat cÄ Institutul NaÅ£ional de Cercetare-Dezvoltare în SilviculturÄ Marin DrÄcea, sub care funcÅ£ioneazÄ Inventarul Forestier NaÅ£ional, a îndepÄrtat din raport cifra de 38 de milioane de metri cubi de lemn tÄiat anual din România.
„Fiecare departament din Institut elaboreazÄ cercetÄri Åi sunt supuse avizÄrii în interiorul Institutului, înainte de a pleca din Institut. La avizarea din Institut eu am prezentat Åi aceastÄ cifrÄ (de 38 de milioane de metri cubi care dispar anual din pÄdurile României, n.r.) a proiectului. Nu a fost avizatÄ de comisia din Institut, deci la Minister (al Apelor Åi PÄdurilor, n.r.) a plecat fÄrÄ aceastÄ cifrÄ de 38 de milioane de metri cubi. Dar la o sÄptÄmânÄ dupÄ ce am fÄcut Åi avizarea la Minister fÄrÄ aceastÄ cifrÄ, domnul MuscÄ, aici de faÅ£Ä, care era consilierul ministrului (Ciprian MuscÄ, fost consilier al ministrului Apelor Åi PÄdurilor, în prezent preÅedintele AsociaÅ£iei Forestierilor din România, n.r.) la data respectivÄ (noiembrie 2018, n.r.) m-a invitat sÄ fac o prezentare la minister cu toate rezultatele, inclusiv cu aceastÄ cifrÄ. Le-am prezentat la Ministerul Apelor Åi PÄdurilor Åi mi-a cerut sÄ Ã®i las Åi prezentÄrile, deci dânsul are toate prezentÄrile, am fÄcut toate prezentÄrile. Erau acolo inclusiv doi-trei directori din minister – trei persoane de la Romsilva, domnul Tobescu a fost acolo, (CÄtÄlin Tobescu, fost consilier al ministrului Apelor Åi PÄdurilor Ioan DeneÅ, în prezent director al Fordaq România, bursÄ online de lemn din România, n.r.) Åi încÄ câteva persoane care nu s-au prezentat. Am prezentat aceastÄ cifrÄ acolo (la Ministerul Apelor Åi PÄdurilor, n.r.) în power point. Oficialii de la minister Åi de la Romsilva au fost cei care mi-au solicitat sÄ prezint toate rezultatele, inclusiv aceastÄ temÄ, deci domnul consilier MuscÄ Ciprian personal mi-a cerut”, a precizat Gheorghe Marin.
Åeful IFN a menÅ£ionat cÄ DIICOT a adresat acum câteva luni o adresÄ oficialÄ Institutului NaÅ£ional de Cercetare-Dezvoltare în SilviculturÄ prin care a cerut raportul complet realizat de Inventarul Forestier NaÅ£ional.
„DIICOT a cerut Institutului, prin adresÄ oficialÄ, acum câteva luni, sÄ i se transmitÄ toate informaÅ£iile, toate studiile, toate prezentÄrile, tot ce avem despre Inventarul Forestier NaÅ£ional. Au fÄcut adresÄ oficialÄ cÄtre directorul general al Institutului. DIICOT a cerut sÄ le dÄm fizic tot studiul. Au cerut prin adresÄ oficialÄ sÄ transmitem studiul prezentat de mine, aÅa cum a fost realizat iniÅ£ial, supus avizÄrii de la Institut, adicÄ cel care conÅ£inea Åi date despre tÄieri, studiul care a fost transmis la minister, tot Inventarul Forestier NaÅ£ional”, a declarat Gheorghe Marin.
Ãntrebat cum îÅi explicÄ faptul cÄ directorul Romsilva contestÄ calculele realizate de IFN, Åeful Inventarului Forestier NaÅ£ional a apreciat cÄ Gheorghe MihÄilescu nu Åtie despre ce e vorba.
„Domnul preÅedinte al Romsilva nu Åtie despre ce este vorba. DacÄ avea curiozitatea sÄ se intereseze cum lucrÄm, nu mai spunea prostia asta. Asta e o tâmpenie. AceeaÅi formulÄ am folosit-o Åi la calculul lemnului pe picior, Åi acolo e bine, acolo suntem mândri cÄ avem mult lemn pe picior în pÄdure, dar cu aceeaÅi formulÄ am calculat Åi volumul de lemn tÄiat. DacÄ aveam o discuÅ£ie de 5 minute îl lÄmuream Åi nu mai spunea prostia asta, dar din pÄcate ne denigreazÄ. Din poziÅ£ia pe care o are, el ar trebui sÄ fie foarte atent ce vorbeÅte, din pÄcate aruncÄ cu vorbele în vânt. (…) Ãn nicio Å£arÄ autoritatea responsabilÄ de pÄduri nu-Åi realizeazÄ propriul inventar. Trebuie sÄ o facÄ o instituÅ£ie independentÄ, un institut de cercetare cum suntem noi, sau o universitate, ca în Suedia, în nici un caz Ministerul (Apelor Åi PÄdurilor, n.r.), pentru cÄ asta ar însemna cÄ eu mÄ controlez pe mine. Noi la Institut am avut un contract cu Ministerul Apelor Åi PÄdurilor, sÄ realizeze Inventarul Forestier NaÅ£ional, conform legii, la fiecare 5 ani”, a încheiat Gheorghe Marin.
Raspandacul.ro
Uncategorized
BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z: literatura română iese din manual și urcă pe scenă, în oraș
București, 2026 – Cum ar arăta literatura pentru Bacalaureat dacă adolescenții n-ar mai fi nevoiți doar să o memoreze, ci ar putea să o joace, să o rescrie, să o transforme în muzică, mișcare, improvizație și conținut digital? BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z este un proiect de educație culturală inițiat de Asociația JG Victory of Art, care aduce literatura română din programa de Bacalaureat mai aproape de limbajul, întrebările și universul adolescenților de astăzi.
În perioada 15 august – 30 octombrie 2026, 100 de liceeni din 5 licee bucureștene vor participa la un program intensiv de educație culturală, coordonat de 16 profesioniști din domeniul artistic și al comunicării. Timp de 8 săptămâni, adolescenții vor lucra în ateliere interdisciplinare de actorie, muzică, scriere dramatică, improvizație, mișcare scenică și social media, transformând operele studiate pentru Bacalaureat în creații contemporane care vorbesc despre preocupările generației lor. De la comentariul învățat pe de rost la experiența trăită BAC IN MY MIND pornește de la o întrebare simplă: ce s-ar întâmpla dacă adolescenții ar avea voie să intre cu adevărat în literatura pe care o studiază?
În loc să reproducă mecanic interpretări și comentarii, participanții sunt provocați să privească textele prin propriile experiențe și să vorbească despre teme precum iubirea, libertatea, puterea și identitatea. Literatura devine astfel punct de plecare pentru improvizații, scene contemporane, soundtrack-uri literare și chiar conținut creat pentru TikTok și Instagram.
Proiectul își propune să transforme întâlnirea cu literatura română dintr-o obligație școlară într-o experiență artistică personală și colectivă. 100 de adolescenți. 5 licee. 16 profesioniști. Un oraș care devine scenă.
Echipa artistică și educațională reunește profesioniști din teatru, muzică, dramaturgie, improvizație, mișcare scenică și comunicare digitală: Radu-Florin Solcanu, Petru-Cristian Georoiu, Raluca-Ioana Robu, Ion Grigoraș, Sandra Boroghina, Lilian Cărăuș, Svetlana Gluhova, Robert-Aurelian Costin, Victor Cristian Dorian Ciutacu, Matei Lucaci-Grunberg, Alexandru Nagy, Ștefan-Andrei Huluba, Andrei-Sever Bârzan, Ioana-Alexandra Dragomir și Alexandra Luca.
Coordonarea artistică și managementul proiectului sunt asigurate de Maria-Julieta Georoiu, fondatoarea Victory of Art, cu 15 ani de experiență în dezvoltarea proiectelor de teatru și musical dedicate adolescenților. Literatura iese în oraș.
Una dintre componentele esențiale ale BAC IN MY MIND este ieșirea creației artistice din sala de curs și întâlnirea directă cu publicul. Pe 17 și 18 octombrie 2026, creațiile realizate de adolescenți vor avea primele reprezentări publice în Grădina Icoanei, transformând unul dintre spațiile cunoscute ale Bucureștiului într-o scenă deschisă. Proiectul va culmina cu un festival urban de trei zile, în perioada 23–25 octombrie 2026, la Teatrul Amzei, unde vor fi reunite creațiile celor cinci licee.
Evenimentele urmăresc să aducă împreună adolescenții, artiștii, profesorii, familiile și publicul bucureștean și să demonstreze că literatura clasică poate deveni relevantă pentru o generație crescută în mediul digital atunci când îi este oferită libertatea de a o descoperi prin propriul limbaj. Un proiect care își propune să continue BAC IN MY MIND este gândit ca prima ediție a unui festival anual, cu posibilitatea extinderii modelului în anii următori. În cadrul proiectului va fi realizat și un ghid de dramatizare, care va rămâne disponibil online și va putea fi utilizat de profesori, astfel încât metodologia dezvoltată în cadrul proiectului să poată continua și după încheierea acestei ediții.
BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z se desfășoară în perioada 15 august – 30 octombrie 2026, în București.
Organizator: Asociația JG Victory of Art – JG Victoria Artei
Website: www.victoryofart.com
Social media: https://www.facebook.com/ScoalaVictoryOfArt/?locale=ro_RO
E-mail: office@victoryofart.com
Telefon: 0757 058 310
Uncategorized
De la rutine simplificate prin tehnologie la timp investit pentru ceea ce contează: Samsung deschide conversația despre SmartTime
- 52% dintre respondenții Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice;
- 31% dintre utilizatorii de dispozitive premium ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi;
- Peste 100.000 de utilizatori din România folosesc SmartThings zilnic;
București, 24 august 2026 – Pe măsură ce tehnologia simplifică tot mai multe dintre rutinele zilnice, discuția despre eficiență merge firesc mai departe către modul în care alegem să investim timpul pe care îl câștigăm? De aici pornește SmartTime, o conversație care vorbește despre timpul eliberat cu ajutorul tehnologiei și investit în ceea ce contează pentru fiecare, de la familie și pasiuni la odihnă, entertainment sau timp pentru sine.
De la găsirea rapidă a unei informații la gestionarea activităților din casă, inteligența artificială și dispozitivele conectate au un rol tot mai prezent în rutina de zi cu zi. Pentru utilizatori, unul dintre beneficiile concrete este timpul: 52% dintre respondenții unui studiu realizat în comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice.
Un ecosistem conectat care simplifică rutinele zilnice

Nevoia de eficiență se reflectă și în așteptările utilizatorilor de la tehnologie. Potrivit unui studiu Samsung realizat în rândul utilizatorilor de dispozitive premium, 31% dintre respondenți spun că ar investi mai mult într-un ecosistem de produse conectate dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea.
În ecosistemul Samsung, SmartThings conectează dispozitivele compatibile și permite gestionarea și automatizarea unor activități dintr-un singur loc. Astfel, diferite momente ale rutinei zilnice, de la spălarea hainelor și curățenia casei până la controlul dispozitivelor conectate, pot necesita mai puține intervenții din partea utilizatorului.
O mașină de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului, un aspirator robot care poate prelua o parte din rutina de curățenie sau posibilitatea de a controla mai multe dispozitive conectate din aceeași aplicație sunt exemple ale modului în care tehnologia poate reduce timpul și atenția acordate unor sarcini repetitive.
În România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, integrând deja dispozitivele conectate în propriile rutine.
Datele din comunitatea Samsung Members arată și cât de prezentă este deja inteligența artificială în ecosistemul personal al utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi.
Timpul câștigat devine SmartTime
Timpul eliberat prin simplificarea acestor rutine este punctul de plecare pentru SmartTime: timpul pe care îl putem investi în ceea ce contează pentru noi. Timpul pe care nu îl mai alocăm unei activități repetitive poate deveni timp petrecut cu familia, pentru sport, o pasiune, odihnă, entertainment sau pur și simplu pentru relaxare.
SmartTime nu pornește, astfel, de la ideea de a face mai multe lucruri în timpul câștigat, ci de la posibilitatea de a alege cum vrem să îl folosim. Pentru fiecare persoană, această alegere poate arăta diferit, iar tehnologia conectată poate contribui la crearea acestui spațiu în rutina de zi cu zi.
„Tehnologia devine cu adevărat relevantă atunci când se integrează firesc în rutina oamenilor și le oferă beneficii concrete. Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi. Prin SmartTime vrem să ducem conversația mai departe, către ceea ce putem face cu timpul astfel câștigat, fie că alegem să îl investim în noi, în familie sau în lucrurile care ne aduc plăcere”, a declarat Simona Panait, Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria.
Prin SmartTime, Samsung continuă conversația despre rolul pe care inteligența artificială, SmartThings și ecosistemul de dispozitive conectate îl pot avea în simplificarea activităților de zi cu zi. De la un singur dispozitiv la o casă conectată, tehnologia devine parte din rutină, cu un obiectiv care contribuie la mai puțin timp dedicat gestionării ei și mai mult timp disponibil pentru ceea ce contează.
Pentru mai multe informații despre SmartThings și ecosistemul conectat Samsung, accesați samsung.com/ro/smartthings.
Uncategorized
Wawsome lanseaza campania „Cunoaste-ti drepturile” pentru a informa consumatorii despre dreptul la accesibilitate digitala
- 9 din 10 site-uri analizate de Wawsome prezinta probleme importante de accesibilitate digitala
- Wawsome dezvolta parteneriate pentru educare si constientizare si invita organizatiile din societatea civila sa se alature demersului
Bucuresti, 18 August 2026– La un an de la intrarea in vigoare a obligatiilor privind accesibilitatea digitala pentru numeroase produse si servicii destinate consumatorilor, Wawsome lanseaza campania de informare „Cunoaste-ti drepturile”, prin care isi propune sa explice publicului ce drepturi are atunci cand intampina bariere in utilizarea site-urilor, aplicatiilor sau serviciilor digitale.
Campania se adreseaza tuturor consumatorilor, cu un accent special asupra persoanelor cu dizabilitati, si explica pe intelesul tuturor ce presupune legislatia privind accesibilitatea digitala, cum pot fi sesizate problemele intalnite si care sunt pasii pe care utilizatorii ii pot urma pentru a solicita remedierea acestora. Printre situatiile in care consumatorii pot solicita masuri din partea companiilor se numara posibilitatea de a utiliza un site doar cu tastatura, accesarea continutului de catre persoanele nevazatoare, afisarea clara a textului, precum si posibilitatea de a completa si transmite formulare online.

Utilizatorii pot transmite sesizarea direct operatorului sau furnizorului serviciului, la datele de contact indicate in declaratia ori informatiile de accesibilitate aplicabile. Mai mult, se pot adresa autoritatilor competente, in functie de tipul produsului sau serviciului si de cadrul legal aplicabil.
Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei (ADR) ofera informatii privind accesibilitatea si modalitatile de semnalare a problemelor la www.adr.gov.ro/accesibilitate-site-uri-web. Sesizarile din aria de competenta a ADR pot fi transmise la monitorizare.accesibilitateweb@adr.gov.ro.
„Accesibilitatea digitala nu este un beneficiu optional, ci un drept al consumatorilor. Prin aceasta campanie vrem ca oamenii sa stie ca pot solicita servicii digitale accesibile si ca au la dispozitie instrumente legale pentru a cere respectarea acestui drept. In acelasi timp, ne dorim sa construim, alaturi de organizatii si initiative din societatea civila, un demers de educare care sa aduca accesibilitatea mai aproape atat de utilizatori, cat si de companii. O societate incluziva incepe cu utilizatori informati”, declara George Onofrievici, CEO Wawsome.

Campania continua demersurile de educare si constientizare incepute de Wawsome prin analiza publicata anterior, potrivit careia 9 din 10 site-uri analizate prezinta probleme importante de accesibilitate digitala. Rezultatele au aratat ca, la un an de la aplicarea European Accessibility Act, exista inca un decalaj semnificativ intre cerintele de accesibilitate si experienta reala oferita utilizatorilor. Prin „Cunoaste-ti drepturile”, Wawsome muta accentul de la diagnostic catre informare si actiune, explicand consumatorilor ce pot solicita si cum pot semnala barierele intalnite.
Educatia privind accesibilitatea se construieste impreuna
In acest demers, Wawsome dezvolta actiuni comune de educare si constientizare alaturi de organizatii si initiative care cunosc direct nevoile si experientele persoanelor cu dizabilitati. Printre partenerii implicati se numara Consiliul National al Dizabilitatii din Romania si B Inclusive, primul festival de incluziune si accesibilitate din Europa de Est. Wawsome isi propune sa extinda in perioada urmatoare acest demers prin noi parteneriate cu organizatii si initiative din societatea civila.

„Intr-o societate digitala, imposibilitatea utilizarii serviciilor digitale, devine o noua forma de excluziune. Accesibilitatea digitala trebuie sa insemne acces real, nu doar conformitate formala. Pentru o persoana cu dizabilitati, imposibilitatea de a utiliza un site poate insemna imposibilitatea de a face o plata, de a completa un formular sau de a accesa un serviciu esential. Este important ca oamenii sa isi cunoasca drepturile, dar la fel de important este ca organizatiile sa inteleaga responsabilitatea pe care o au in eliminarea acestor bariere”, declara Daniela Tontsch, presedinte, Consiliul National al Dizabilitatii din Romania.
„Incluziunea se vede in lucrurile simple, in momentele de zi cu zi in care o persoana poate participa, alege si decide singura. Digitalul face parte din viata noastra, iar atunci cand un site sau un serviciu online nu este accesibil, excluderea devine foarte concreta. Schimbarea incepe atunci cand ascultam experientele oamenilor si construim impreuna spatii, fizice si digitale deopotriva, in care fiecare persoana poate participa cu adevarat„, declara Marina Roxana Corneliu, fondator B-Inclusive.

Pe parcursul campaniei, compania va publica ghiduri practice si materiale video care prezinta situatii reale din viata de zi cu zi a persoanelor cu dizabilitati si modul in care accesibilitatea digitala le influenteaza accesul la servicii si activitati cotidiene. Campania va include, de asemenea, explicatii privind drepturile consumatorilor si recomandari privind modul in care pot fi formulate solicitari catre companii sau sesizari catre autoritatile competente. Prin aceasta initiativa, Wawsome isi propune sa contribuie la cresterea gradului de informare privind accesibilitatea digitala si la accelerarea adoptarii unor servicii digitale care pot fi utilizate in mod egal de toate persoanele, indiferent de abilitatile acestora.
Wawsome completeaza evaluarea automatizata a accesibilitatii prin audituri manuale, care permit testarea si analiza umana a scenariilor ce nu pot fi evaluate integral cu ajutorul instrumentelor automate. In continuarea acestui proces, Wawsome Accessibility Checker scaneaza rapid site-ul si genereaza un raport privind problemele identificate corelat cu criteriile WCAG (Web Content Accessibility Guidelines), standarde internationale care stabilesc cerinte pentru accesibilitatea continutului digital. La nivelul experientei utilizatorului, Wawsome Accessibility Widget ofera optiuni de adaptare a contrastului, dimensiunii si spatierii textului, animatiilor si navigarii, printr-o integrare simpla si personalizabila. Wawsome Accessibility Monitor urmareste periodic aparitia unor probleme noi, pentru mentinerea accesibilitatii in timp.
-
Sport6 ani agoMasajul Lingam – Ghid pentru un orgasm intens
-
Oameni4 ani agoSoluții de iluminare Logic Light pentru un apartament
-
Uncategorized7 ani agoAvantajele si dezavantajele de a lucra intr-un coafor
-
Politichie7 ani agoMinistrul justitiei Catalin Predoiu – promotor de fakenews, manipulari si dezinformari cu privire la SIIJ
-
Politichie7 ani agoMESAJE SFÂNTUL ION 2020. Cele mai frumoase urări şi felicitări pentru rudele şi prietenii care poartă numele Sfântului Ioan
-
Politichie4 ani agoVine Ceaușescu !?
-
Politichie6 ani agoVERGIL CHITAC, VICTIMA A CORONAVIRUSULUI DAR SI A FAPTULUI CA ESTE CANDIDAT LA PRIMARIA CONSTANTA
-
Politichie7 ani agoFrați masoni, reuniți în SRL si ultimul mare șpăgar de suflete, nejudecat încă



