Connect with us

Uncategorized

M-am întors în Galați ca să văd cum și-au bătut joc autoritățile de plajele copilăriei mele. GALERIE FOTO – Esential

Published

on

M-am născut și am copilărit într-un oraș normal. Sărac, dar normal. În Galați, din ce-mi amintesc eu, oamenii aveau locuri de muncă, seara ieșeau în oraș, iar vara mergeau la plajă și se scăldau în piscină. Ar fi fost și culmea ca un oraș înconjurat de ape să nu aibă plaje publice. Acum, ce era de neînchipuit pe vremea aia, a ajuns normalitate.

Galațiul este înconjurat de trei ape mari: Dunărea, Prutul, Siretul. Și mai e și Lacul Brateș. Fiecare apă din asta avea pe vremea aia rolul ei. Prutul era pentru contrabanda cu țigări din Republica Moldova, care se făcea cu camera de tractor, Siretul- pentru braconaj la pește și inundații, iar Dunărea însemna toate acestea la un loc. Plus multe altele.

Dar ca să te răcorești în arșița verii, te duceai, în principal, la bazinele din oraș.


Plajă Dunărea Galați / Foto: Gabriel Bejan

Vara, cât era ziua de lungă, puștii din Galați erau la scăldat. Cei care știau să înoate mai bine, mergeau la Olimpic, lângă Sala Sportului, unde apa în bazin avea doi metri adâncime. Tot la Olimpic se făceau și cursuri de înot. Ceilalți, care nu erau siguri pe ei, mergeau la „Valuri”, așa cum îi ziceam noi centrului de agrement de pe malul Dunării, de lângă turnul de televiziune, unde erau două bazine pentru adulți, și unul pentru copii. Plus dușuri, vestiare, baruri, restaurante etc.

Părinții ne rugau atunci, cu cerul și pământul, să nu cumva să înotăm în Dunăre. Unii copii au fost luați de curenți, s-au înecat și le-au găsit cadavrele două zile mai târziu, la câțiva kilometri de oraș, de multe ori pe malul celălalt al fluviului.


Plajă Dunărea Galați / Foto: Gabriel Bejan

Vărul meu a fost unul dintre ei. Îmi aduc aminte și acum tragedia din familie, după ce săracul Constantin a intrat să facă o ultimă baie în Dunăre, înainte să plece acasă, a călcat într-o groapă și dus a fost. La priveghi am aflat că nici măcar nu știa să înoate.

Erau și campanii în ziare pe vremea aia, pentru ca oamenii să nu se bage în Dunăre, ci să meargă doar la piscinele amenajate, cu salvamari și cu mai mulți ochi care să-i supravegheze.

Înotul de mic copil și dumnezeii din cartier

Eu am învățat să înot la bazinul Olimpic. Ai mei m-au dat la cursuri încă de mic. Au anticipat probabil ce umilință mi-aș fi luat mai târziu, în cartier, dacă ar fi aflat puștii din fața blocului că nu știu să înot. Aș fi fost victimă sigură de bullying (dacă aș fi știut ce înseamnă bullyingul).


Bazinul olimpic din Galați / Foto: Gabriel Bejan

La mine în cartier, în Siderurgiștilor, erau doi băieți care au trecut Dunărea înot. Au intrat în apă pe malul gălățean și au ieșit, doi kilometri în aval, pe malul tulcean. De atunci ne-am uitam la ei ca la niște dumnezei.

Am început cursurile de înot când aveam probabil șase-șapte ani. Îmi aduc aminte cum ne arunca antrenorul în piscină, legați de brâu cu niște cabluri, ca să nu ne ducem la fund, și noi dădeam din mâini și din picioare ca broaștele. Am învățat să înot repede și bine și, după ce am crescut, am intrat direct în liga celor care fac mișto de copiii care nu știu să înoate.


Plajă Dunărea Galați / Foto: Gabriel Bejan

Și mi-a mai folosit la ceva faptul că eram bun la înot: intram la bazinele de la „Valuri” fără să plătesc, pentru că o luam direct prin Dunăre. Eu și alți copii intram în apă înainte de zona împrejmuită cu garduri, ne băgam hainele într-o pungă, și înotam în amonte până ajungeam pe plajă. Paznicii de la intrare vedeau de pe mal niște căpățâni deasupra apei, cu niște pungi colorate legate de gât, care se chinuie să înainteze contra curentului. Dar ne lăsau în pace. Aveau alte treburi mai importante decât să-și pună mintea cu niște bezmetici ce-și riscă viața pentru câțiva lei, cât costa pe vremea aia intrarea la bazin.

Plajă Dunărea Galați / Foto: Gabriel Bejan

Maică-mea nu știa că intru fraudulos la bazin și-mi dădea bani în fiecare zi pentru biletul de intrare. Aveam însă grijă să nu mă întorc cu ei acasă, ci să-i reinvestesc în sucuri și înghețată.

Mai erau și bolile. Invariabil, în fiecare vară, cineva lua conjunctivită de la bazin și toți părinții ne băgau în carantină. După două-trei zile ne lăsau însă în pace. „Să nu-mi vii cu ochii roșii acasă, ca Gigi, că te țin la ușă!” N-am luat niciodată, dar chiar dacă luam nu era grav.

Autoritățile luau măsuri ferme când se întâmpla vreo epidemie. Cineva de la primărie venea la bazin, turna niște clor în apă și problema era ca și rezolvată. Ne mânca pielea de ne scărpinam ca apucații de la clorul ăla, dar măcar nu se mai lipea nicio bacterie de noi.

Oricum nu-mi aduc aminte să fi murit cineva de la conjunctivită. În schimb au murit unii care s-au aruncat în cap de pe o platformă, pentru că apa era prea mică și au dat cu fruntea de fundul bazinului. Mă rog, se mai întâmplau accidente, nu știu dacă era cineva de vină pentru ele.


Plajă Dunărea Galați / Foto: Gabriel Bejan

La Plaja Dunărea petreceam cel mai mult timp în timpul verii. Într-o perioadă, aveau program și noaptea. Se deschiseseră acolo niște baruri și cluburi. Prin liceu mergeam des noaptea la plajă: stăteam la terasă, era un DJ care punea muzică, se putea dansa și, dacă aveai chef, puteai să faci baie în piscină.

Când am plecat din Galați, cel mai mare regret a fost legat de plaja de la Dunăre. Mi-a părut rău și de bazinul Olimpic, acolo unde am învățat să înot, dar aia era pe parte de sport. Pe parte de distracție, nu-mi puteam imagina o vară fără să mă scald la „Valuri” (i se spunea așa pentru că avea o instalație de făcut valuri într-unul din cele două bazine pentru adulți).

Când m-am mutat în București am căutat musai să am o piscină pe lângă mine ca să înot. Apucături de gălățean care nu-și depășește condiția.

„Noi i-am votat, înseamnă că noi suntem de vină. Nimeni altcineva”

Locul de agrement fusese închis încă din august 2014 pentru că Direcția de Sănătate Publică a descoperit că bazinele nu au sisteme de filtrare a apei, WC-urile sunt mizerabile etc. De atunci, autoritățile locale nu au găsit nicio soluție potrivită pentru a redeschide plaja. Au mers din penibil în penibil, iar în 2017 au ajuns din nou ținta miștourilor din România când firma care preluase ștrandul în concesiune, în loc să refacă bazinele existente, a adus o piscină improvizată, de curte, un lighean mai mare, pentru care cerea 20 de lei taxă de intrare.

Treaba ar trebui să se termine undeva anul viitor.


Plajă Dunărea Galați / Foto: Gabriel Bejan

Acum, dacă vrei să intri la Plaja Dunărea, atmosfera e dezolantă. Nu am regăsit nimic din veselia și frenezia de altădată. Oamenii făceau plajă direct pe pământ, printre boscheți, gunoaie și câini vagabonzi. Spre capătul fostului ștrand, câțiva gălățeni făceau grătar, într-o zonă care se voia amenajată special în acest scop.

„Nu se deschide nici vara asta, așa-i?”, l-am întrebat pe unul dintre pensionarii de la grătare. „Exclus. Am citit în ziar că a câștigat cineva licitație, dar cine știe cât mai durează? De vreo cinci ani ne tot spun că fac ceva aici.”

„Dar cine-i de vină? Primarul?”

„Păi cine altcineva?”

„Problema e că noi i-am votat”, s-a băgat în vorbă și alt pensionar. „Noi i-am votat, înseamnă că noi suntem de vină. Nimeni altcineva”, a mai zis omul, cu fața celui care a zis o poantă și acum așteaptă să vadă ce reacție au ceilalți.


Plajă Dunărea Galați / Foto: Gabriel Bejan

Am plecat dintre ruinele de la Plaja Dunărea ca să vizitez și alt punct important al copilăriei mele: bazinul Olimpic. Și aici am găsit o altă apocalipsă: cu greu îți mai poți da seama acum că în gaura respectivă din pământ a fost pe vremuri un bazin de înot de dimensiuni olimpice. Prin crăpăturile din ciment au năpădit buruienile, niște schele ruginite arată că, la un moment dat, cineva a vrut să construiască ceva, dar s-a răzgândit. Un isteț a scris cu vopsea pe un stâlp „Dragnea”. Nu știu ce vrut să spună poetul, poate doar o trimitere la faptul că Galațiul a fost întotdeauna condus de PSD.

Bazinul Olimpic e lângă Sala Sporturilor și ținea de Ministerul Tineretului și Sportului, care a pompat între timp mai mult de jumătate de milion de euro pentru reparații. Degeaba. Bazinul a rămas închis până în ziua de azi, când autoritățile locale duc negocieri pentru preluarea centrului la Consiliul Județean. În timpul ăsta, înotătorii gălățeni se antrenează în orașul vecin, la Brăila.

Și gălățenii unde înoată în timpul verii?

Dacă au bani merg pe la piscinele private, din afara orașului. Dacă nu au bani, se duc la Dunăre, la Siret, la Prut și pe unde mai apucă. Pe vremea mea, o făceai pe propria răspundere. Acum se pare că ești nevoit să faci asta.

Cum a ajuns Galațiul atât de amărât încât să nu-și mai permită un ștrand decent pe malul Dunării? Asta e deja altă poveste și ar trebui să mă întorc la vorba pensionarului de la Plaja Dunărea: „Dacă noi i-am votat, înseamnă că noi suntem de vină. Nimeni altcineva”.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Uncategorized

Luminaria Festival revine la Corbu: trei zile în care cerul, muzica și emoția se întâlnesc într-un spectacol unic

Published

on

Corbu, Constanța – Între 21 și 23 august, plaja de la Corbu devine din nou gazda unuia dintre cele mai spectaculoase evenimente estivale din România. Luminaria Festival revine cu o ediție extinsă, care promite să transforme cerul Dobrogei într-o scenă impresionantă, printr-o combinație de show-uri aeriene, baloane cu aer cald, sute de zmeie gigantice, concerte live și activități pentru întreaga familie.

După succesul primei ediții, care a reunit aproximativ 9.000 de participanți, organizatorii anunță o experiență construită pe baza feedback-ului primit din partea publicului. Ediția din acest an vine cu o infrastructură îmbunătățită, mai multe zone de relaxare, un food court extins, ateliere creative pentru copii și un program artistic complex, desfășurat pe parcursul a trei zile.

Un festival în care cerul devine scenă

Luminaria Festival nu este doar un festival de muzică, ci o experiență multisenzorială construită în jurul frumuseții cerului.

Participanții vor putea admira:

  • sute de zmeie artistice și gigantice aduse de echipe internaționale;
  • spectacole aeriene cu paramotoare și moto-parapante iluminate;
  • baloane cu aer cald, simbolul festivalului;
  • show-uri cu lasere și efecte vizuale nocturne;
  • momente artistice și parade dedicate întregii familii.

În fiecare seară, după apus, cerul se transformă într-un adevărat spectacol de lumină, în care zmeiele iluminate, aeronavele și efectele speciale creează un decor spectaculos pe litoralul românesc.

Concerte pentru toate gusturile

Scena principală va găzdui artiști apreciați din România și Republica Moldova, printre care The Motans, Irina Rimes, The Mono Jacks, David Ciente, Maria Chivu, We Singing Colors, precum și un concert-eveniment susținut de Lupii lui Calancea & Lăutarii lui Botgros, într-o formulă artistică de peste 50 de muzicieni.

Un festival dedicat întregii familii

Pe lângă concerte și spectacole aeriene, Luminaria propune un program bogat de activități pentru copii și adulți:

  • ateliere creative;
  • spectacole de magie;
  • teatru de marionete;
  • personaje pe picioroange;
  • zone interactive;
  • spații de relaxare și experiențe gastronomice.

Conceptul festivalului pune accent pe timpul petrecut împreună, într-un cadru natural spectaculos, unde muzica, lumina și natura creează o atmosferă aparte.

O experiență care merge dincolo de divertisment

Organizatorii descriu Luminaria ca pe o comunitate construită în jurul emoției și a bucuriei de a privi cerul. Fiecare ediție își propune să ofere participanților momente memorabile, într-un decor în care natura și arta se completează reciproc.

Prin conceptul său original și prin diversitatea experiențelor oferite, Luminaria Festival își consolidează poziția printre cele mai inedite festivaluri organizate pe litoralul românesc.

Festivalul va avea loc în perioada 21–23 august, la Corbu, județul Constanța, iar biletele sunt disponibile online.

Pentru programul complet și informații despre acces, vizitatorii pot consulta site-ul oficial Luminaria Festival.

Continue Reading

Uncategorized

România, campioană mondială la fotbal virtual! Răzvan Puiu cucerește titlul la Paris

Published

on

By

Titlul a fost câștigat la Esports World Cup 2026, turneul care a reunit la Paris, între 22 și 26 iulie, cei mai buni 36 de jucători din lume și un fond de premii de 1,5 milioane de dolari.

București, 27 iulie 2026  Jucătorul român Răzvan „RvPLegend” Puiu a câștigat, aseară, la Paris, titlul de campion mondial la EA Sports FC, în cadrul FC Pro 26 World Championship, competiție desfășurată sub umbrela Esports World Cup 2026. Este primul român care câștigă campionatul mondial oficial al actualului format EA Sports FC / FC Pro, organizat direct de EA Sports, adăugând un nou capitol de succes unui palmares deja bogat al esports-ului românesc la acest joc, deschis în urmă cu aproape două decenii de Ovidiu „Ovvy” Pătrașcu.

Un parcurs de excepție la cel mai important turneu al anului

Finala FC Pro 26 World Championship a reunit, între 22 și 26 iulie, la Paris, cei mai buni 36 de jucători din lume, reprezentând sezonul competitiv 2025/2026 al EA Sports FC. Competiția, parte a Campionatului Mondial de Esports (Esports World Cup), este considerată cea mai importantă întrecere individuală din fotbalul virtual, adunând un fond total de premii de 1,5 milioane de dolari.

Răzvan Puiu, în vârstă de 22 de ani și legitimat la organizația HYPERSPIRIT, a avut un parcurs remarcabil pe tot parcursul turneului. A intrat în competiție prin faza Play-Ins, a încheiat faza de grupă pe locul 11, cu trei victorii, un egal și două înfrângeri, apoi a trecut, în fazele eliminatorii, de adversari din Turcia, Brazilia și Bulgaria, înainte de a se impune categoric în semifinală. În marea finală, Puiu l-a învins pe germanul Levy „levyfinn” Rieck cu scorul de 6-5, cucerind titlul mondial și un premiu de 250.000 de dolari, cel mai mare din cariera sa. Performanța îl propulsează de pe locul 30 direct pe locul 4 în clasamentul mondial al jucătorilor.

„Visul oricărui jucător Pro de EAFC este să ajungă campion mondial, iar eu am reușit să-mi îndeplinesc cel mai mare vis al meu. Nimic nu este imposibil, prin muncă și dorință se poate realiza orice.”, a precizat Răzvan „RvPLegend” Puiu, campion mondial EA Sports FC.

De la eSuperliga la titlul mondial

Titlul mondial vine în continuarea unui parcurs deja impresionant în plan intern. Răzvan Puiu este campion en-titre al eSuperligii în ultimele două sezoane: a câștigat trofeul în 2025 sub culorile Universității Craiova, iar în 2026 în tricoul lui CFR Cluj.

eSuperliga este campionatul oficial de fotbal virtual desfășurat în paralel cu Superliga, prima ligă a fotbalului românesc, în care fiecare club din eșalonul de elită are un reprezentant. Competiția funcționează ca o punte între fotbalul tradițional și esports, oferind cluburilor din Superliga o prezență activă în lumea gaming-ului competitiv și jucătorilor de EA FC un cadru profesionist de a concura sub culorile echipelor pe care le susțin.

Esports, o sursă constantă de performanță pentru România

Titlul lui Răzvan Puiu se adaugă unui palmares tot mai bogat al esports-ului românesc la nivel internațional. Ovidiu „Ovvy” Pătrașcu, fost jucător de fotbal de performanță la Universitatea Craiova, a fost primul român care a urcat pe treapta cea mai înaltă a unui campionat mondial la jocul de fotbal, în 2008, la World Cyber Games. Ana „ANa” Dumbravă, care a practicat fotbalul de performanță în copilărie și adolescență, a fost desemnată cea mai bună jucătoare de Counter-Strike din lume trei ani la rând, în 2022, 2023 și 2024. Andrei „Odoamne” Pascu a devenit primul român campion european la League of Legends, câștigând LEC Summer Split 2022 alături de Rogue. Iar Mihai „iM” Ivan, component al echipei NAVI, a scris istorie devenind primul român care câștigă un titlu mondial de Counter-Strike, la Major-ul de la Copenhaga din 2024.

Aceste rezultate individuale se adaugă performanței de echipă a Nexus Gaming, campioană mondială la Counter-Strike 2 în cadrul Campionatului Mondial de Esports, titlu deținut în prezent de România.

„România este, în acest moment, campioană mondială en-titre la Counter-Strike, are un campion european la League of Legends și acum și un campion mondial la EA Sports FC. Sunt performanțe care ne plasează constant printre cele mai bune națiuni de esports din lume. Ne pregătim să confirmăm acest lucru și în noiembrie, la Esports Nations Cup, prima competiție globală de esports pe echipe naționale, unde România va fi reprezentată de ROESF alături de peste 100 de țări.”, a precizat Mihai Cotos, președinte ROESF.

Recunoaștere care întârzie, performanțe care nu se opresc

Aceste performanțe repetate arată un tipar clar: talentul individual al jucătorilor români reușește să străpungă la cel mai înalt nivel internațional, în lipsa unei recunoașteri oficiale a esports-ului în România. Proiectul de lege care ar recunoaște esports-ul ca disciplină sportivă oficială a fost depus în Parlament în 2021 și se află încă în diverse etape ale procesului legislativ.

„Când un român urcă pe podium, România este menționată în presa internațională alături de cele mai puternice națiuni din domeniu. Esports-ul românesc are nevoie de recunoaștere oficială pentru a se putea dezvolta sănătos, pentru a atrage investiții și pentru a oferi jucătorilor un cadru legal și instituțional real. Pași importanți au fost făcuți, în primul rând prin depunerea în Parlament a unui proiect de lege. Suntem convinși că adoptarea lui va aduce și mai multe performanțe românești pe plan mondial.”, a precizat Tudor Dăescu, președinte Esports Summit.

Continue Reading

Uncategorized

Cine spune că o zi de muncă durează doar opt ore?

Published

on

By

HONOR 600 Smart 5G oferă autonomie de până la trei zile pentru cele mai solicitante programe de lucru.

București, 22 iulie 2026 Pentru mulți oameni, ziua de lucru începe înainte de răsărit și se încheie mult după programul clasic. Fie că lucrează pe șantiere, în centre logistice, în echipe de intervenție sau petrec ore întregi pe teren, aceștia au nevoie de un smartphone care să țină pasul cu ritmul lor.

HONOR 600 Smart 5G a fost creat exact pentru astfel de utilizatori. Cu o baterie de 7.700 mAh, rezistență sporită și un buton dedicat funcțiilor AI, dispozitivul oferă autonomie de până la trei zile și performanță constantă chiar și în cele mai solicitante condiții de lucru.

Construit pentru activități solicitante

Fie că este utilizat în depozite, pe șantiere sau în timpul intervențiilor pe teren, HONOR 600 Smart 5G este proiectat pentru a face față provocărilor activităților profesionale desfășurate în condiții dificile.

Telefonul beneficiază de Cushioning and Fall Protection Architecture, concepută pentru absorbția șocurilor și protecția împotriva loviturilor și căderilor accidentale. Această tehnologie i-a adus certificarea SGS Premium Performance și calificativul 5-Star All-round Drop Resistance, după efectuarea a numeroase teste care au inclus căderi de la înălțimi de până la 2,5 metri.

Pentru utilizarea în exterior, dispozitivul beneficiază și de certificare IP64, care oferă protecție împotriva prafului și a stropilor de apă întâlniți frecvent în activitatea de zi cu zi, fie că este utilizat în ploaie sau în medii cu mult praf.

În plus, algoritmul Wet-hand Touch asigură funcționarea ecranului chiar și cu mâinile umede, astfel încât utilizatorii pot răspunde la apeluri, realiza fotografii sau accesa informații importante fără întreruperi.

Până la trei zile de autonomie cu o singură încărcare

Pentru utilizatorii care petrec multe ore pe teren, autonomia este una dintre cele mai importante caracteristici ale unui smartphone.

HONOR 600 Smart 5G integrează o baterie de 7.700 mAh, concepută să ofere autonomie de până la trei zile, în scenarii care includ navigație GPS, apeluri, aplicații profesionale, schimb de mesaje și documentarea activităților. Astfel, utilizatorii nu mai depind permanent de baterii externe sau de căutarea unei prize între două intervenții.

Datorită arhitecturii avansate și sistemului inteligent de administrare a energiei, bateria oferă o durată de viață de până la șase ani, contribuind la menținerea performanței pe termen lung.

Sistemul de monitorizare a temperaturii asigură performanțe stabile la temperaturi cuprinse între -30°C și 50°C, atât în condiții de frig extrem, cât și în medii cu temperaturi ridicate.

Atunci când bateria trebuie reîncărcată, tehnologia 45W HONOR SuperCharge reduce semnificativ timpul necesar alimentării. Astfel, chiar și o pauză scurtă dintre două activități este suficientă pentru a obține energia necesară continuării programului de lucru.

Asistență inteligentă la o singură apăsare

În mediile de lucru dinamice, fiecare secundă contează. HONOR 600 Smart 5G este prevăzut cu un buton dedicat, separat de butonul de pornire, care oferă acces rapid la funcțiile AI.

În configurația standard, o dublă apăsare deschide instantaneu camera foto, chiar și atunci când telefonul este blocat.

Această funcție permite documentarea rapidă a lucrărilor din teren, fotografierea echipamentelor sau a eventualelor probleme tehnice, înregistrarea dovezilor de livrare și transmiterea actualizărilor vizuale către colegi și clienți.

Butonul AI poate fi configurat în funcție de preferințele utilizatorului. Astfel, o apăsare simplă poate lansa aplicațiile utilizate cel mai frecvent, iar o apăsare prelungită oferă acces la funcții precum HONOR AI, AI Settings Agent, AI Photos Agent, AI Translation și AI Creation.

Aceste instrumente permit traducerea instantanee a instrucțiunilor de lucru, editarea fotografiilor pentru rapoarte și pregătirea documentației direct de pe telefon, contribuind la eficientizarea activităților de zi cu zi.

MagicOS 10 și instrumente AI integrate

Cu MagicOS 10, bazat pe Android 16, HONOR 600 Smart 5G oferă integrare cu Google Gemini, Magic Portal și Circle to Search.

Telefonul include și instrumente avansate de editare a imaginilor, precum AI Outpainting, AI Upscale și AI Cutout. Aceste funcții simplifică pregătirea materialelor vizuale pentru rapoarte și  comunicarea cu clienții, fără a fi necesară utilizarea altor dispozitive.

Performanță constantă pe întreaga durată a programului

HONOR 600 Smart 5G este echipat cu platforma Snapdragon® 4 Gen 4 Mobile Platform, care oferă o experiență fluidă în utilizarea aplicațiilor profesionale, a instrumentelor de comunicare și de navigație.

Tehnologia HONOR RAM Turbo combină 4 GB memorie RAM cu până la 8 GB memorie extinsă, ceea ce permite utilizarea simultană a mai multor aplicații fără întreruperi, chiar și în timpul unor programe de lucru foarte încărcate.

Spațiul de stocare de până la 256 GB oferă suficient loc pentru fotografii, videoclipuri, documente și fișiere de proiect.

Capacitatea de stocare permite salvarea a pentru peste 150.000 de fotografii la rezoluție înaltă, ceea ce permite echipelor din teren, inspectorilor sau altor profesioniști să documenteze activitatea zilnică fără a fi nevoiți să șteargă constant fotografii și fișiere sau să le transfere pe alte dispozitive.

Culori, preț și disponibilitate

HONOR 600 Smart 5G este disponibil în culorile Velvet Black și Meteor Silver, în configurația 4 GB + 128 GB. Dispozitivul poate fi achiziționat prin rețeaua partenerilor oficiali HONOR, la un preț recomandat de 1.799 lei.

Mai multe informații despre HONOR 600 Smart 5G sunt disponibile pe pagina oficială a produsului:
https://www.honor.com/ro/phones/honor-600-smart-5g/.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2025 RĂSPÂNDACUL.ro