Connect with us

Uncategorized

Care sunt cele mai importante mijloace de promvare a unei firme?

Published

on

Multe și mari semne de întrebare în cifrele bugetului la 7 luni, principala certitudine fiind deteriorarea semnificativa a rezultatului bugetar. Si totusi, exista o explicatie… Am detaliat pentru PS News, precizeaza analistul Radu Soviani.
Pentru a-și atinge obiectivele, guvernul are nevoie de creștere economică de 8%. Deja lucrează la ea…
În anul de criză 2008, pentru a își atinge obiectivele anului 2009, guvernul avea nevoie de creștere economică de 5,5%, pe care a și inventat-o prin bugetul anului 2009. A fost scădere economică de aproape 6%.
În anul de criză bugetară 2019 (cheltuielile bugetare sunt estimate să depășească veniturile cu 31 de miliarde de lei), guvernul are nevoie de o creștere economică de 8% față de 5,5% programat pentru a își atinge obiectivele. A început să o inventeze și pe asta.
Deși economia în mod real este divergentă față de prognoze chiar și în condițiile falsificării creșterilor sub-raportate ale prețurilor din economie (în primul trimestru creșterea economică raportată a fost de 4,8% față de 5,5% programat pentru anul 2019 iar inflația anuală ,,doar’’ cea mai mare din Uniunea Europeană 5%), guvernul a început să lucreze la o creștere de 8% pentru anul 2019. O inventează din vorbe: ,,economia crește peste așteptări’’ sau din cifre bizare.
Dacă economia crește peste așteptări, de ce deficitele sunt superioare față de anul precedent? De ce în primele 7 luni ale anului, fiecare zi a însemnat o cheltuială pe datorie (din venituri inexistente și deci din împrumuturi), zilnic, de 86 de milioane lei, ajungându-se la finalul lunii iunie la un minus bugetar (datorie nouă) de 18,3 miliarde de lei în numai 212 zile?
Ca să avem o idee, în anul 2015, anul ratat cu știință și rea-creadință de către decidenți fie ei păpușați în rol de Președinte de țară, șef de guvern, ministru de finanțe sau guvernator BNR, deficitul bugetar (datoria nouă) la final de an era de 10,3 miliarde de lei. Acum, după numai 7 luni, este cu 80% mai mare decât valoarea anuală înregistrată în 2015. Iar la final de an, deficitul bugetar va fi triplu decât cel din 2015: peste 31 de miliarde de lei.
Strategii de lungă durată ai PSD care l-au manevrat pe Ponta în 2015 au realizat că acel an putea fi unul de cotitură pentru România în bine: anul în care, prin politici fiscale și monetare de bun simț, România ar fi putut fi deja în zona Euro, ar fi avut bani de salarii și pensii mai mari (dacă făcea restructurare bugetară și dacă ar fi absorbit bani europeni pentru infrastructură, pe scurt, dacă ar fi administrat inteligent finanțele publice. Cioloș, care a urmat după Ponta, s-a dovedit a fi același gen de paiață a strategilor de lungă durată care îl manevrau și pe Ponta – a pus în operă deteriorarea pe termen lung a finanțelor publice, girând reducerea de TVA (prea târziu și prea abrupt), populist, astfel încât într-un singur an de cioloșisme și tehnocrățeală deficitul bugetar a urcat cu 80% (pe măsurile garantate de Ponta, implementate de Cioloș). 2016, 2017, 2018 înseamnă circa 83 de miliarde de lei cheltuite pe datorie, din împrumuturi, o bucurie pentru cei care au vrut să netezească drumul României către o recesiune severă. Da. Suma și sursa majorărilor de salarii și pensii speciale din ultimii 3 ani acestea sunt: 83 de miliarde de lei, datorie.
În mod evident, datoria în creștere devine tot mai scump finanțabilă pentru România. După 7 luni din 2018, 46% din deficit reprezintă dobânzi la datoria veche și nou creată, într-un ciclul economic în care România ar fi putut să funcționeze cu excedent bugetar. Aceste împrumuturi pentru consum luate de guverne în ultimii 3 ani, girate de BNR, în perioadă de creștere economică, se apropie de echivalentul celor 20 de miliarde de Euro luate în criză, de la FMI, Comisia Europeană și ceilalți.
Situația ar fi stat ceva mai bine, dacă, într-un mod ticălos, premierii din ultimii ani și Mugur Isărescu nu s-ar fi înțeles să confiște din puterea de cumpărare a populației, prin inflație și să o facă și mai mult din 2020, așa cum au făcut în 2009. Ei se ascund ticălos și mincinos sub ideea de ,,performanță’’ spre exemplu cel mai mare ratangiu al țintelor de inflație lăudându-se cu ,,briliantul generat de brilianți’’ profit de 1,2 miliarde de lei, în fapt o banală injecție de scădere de cumpărare a populației cauzată de raportarea contabilă a deprecierii leului, în esență, nimic, dar nimic briliant. Maradona a fost briliant, dar băieții aștia nu sunt Maradona ci ,,maradoniști’’
Uitându-ne acum cu rezervele de rigoare pe cifrele publicate de către ministerul finanțelor, vedem că ele sunt din ce în ce mai greu a fi percepute drept credibile. Iată două exemple: în ultimele 12 luni, potrivit altei surse de date devenită profund discutabilă – Institutul Național de Statistică, aflăm că salariul mediu net s-a majorat cu 15,5% , până la 3.142 de lei. Apoi vine ministerul de finanțe și ne comunică: încasările din contribuțiile de asigurări (+16,6%) au fost influențate de ,,creșterea efectivului salariaților din economie, al câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie’’. Până aici ,,se pupă’’ cifrele. S-a majorat salariul cu 15,5% și da, se pot majora contribuțiile cu 16,6% (cu o creștere a numărului de salariați cotizanți la contribuții). Însă, această majorare ar trebui să se observe și în majorarea impozitului pe salarii. Avem 15%? Avem 16%? Ei bine, nu. Avem doar 0,4% încasări din impozit pe salariu. Devine astfel evident că sumele raportate drept creșteri de încasări din contribuții sunt de fapt artificii contabile asociate cu permutarea contribuțiilor și nu o creșterea reală a numărului de locuri de muncă, în ultimul an. Poate doar pe hârtie. Dacă ar fi existat asta în sectorul privat, real, s-ar fi văzut în profitul companiilor. Care ar fi vărsat un impozit pe profit mai mic generat de majorarea costurilor cu forța de muncă.
Și aici avem al doilea lucru suspect în datele publicate de ministerul finanțelor: brusc, în luna iulie 2019, impozitul pe profit raportat a fi încasat cunoaște un plus de 1,6 miliarde de lei față de perioada similară a anului trecut, din care peste jumătate este plus generat doar în iulie 2019. Ministerul finanțelor nu explică cum o economie care crește cu 4,8%, în care impozitul pe salarii încasat se majorează doar cu 0,4% reușește, în fantastica lună iulie în care avea atât de mult nevoie să nu raporteze un deficit bugetar superior celui de 2% din iunie 2019, să încaseze atât de mult impozit pe profit (+15,9% raportat la perioada similară de anul trecut) în condițiile în care și salariile în sectorul privat s-au majorat (mult sub majorările din sectorul public), ceea ce ar fi trebuit să scadă profitabilitatea companiilor și implicit impozitul pe profit. Avem o singură explicație: aceea că guvernul se pregătește să falsifice din nou prognozele de creștere economică și să ,,admită’’ că a fost pesimist atunci când a estimat o creștere economiei de doar 5,5% la începutul anului, și că de fapt creșterea economică va fi de 8%, ba nu, 10%. Și asta în condițiile în care Europa a intrat în recesiune.
O pliere la condițiile reale ale economiei naționale și globale dar și o admitre a adevăratei cifre de creștere a economiei pentru anul acesta (real, între 2 și 3%) și la realele cifre de inflație (între 6 și 8%) ar însemna a recunoaștere a faptului că în România se lucrează după principiul: ,,fă-te că guvernezi’’. Sau după principiul: ,,fă-te că ești președinte’’. Sau după principiul: ,,fă-te că ești guvernator’’. Decât această admitere e mai ușor să pregătească declararea unei creșteri economice de 8%. Ba nu, 10%. Sau 12%. În condițiile în care, în mod real, nu există nici cea de 4%. (Irinel I.).

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Uncategorized

OPORTUNITATE DE ASOCIERE – PLAJĂ CU BEACH BAR | MAMAIA NORD – sezoane 2026/2027

Published

on

Caut asociat / asociați pentru exploatarea unui sector de plajă cu beach bar, complet funcțional, în Mamaia Nord – Kanoa Beach ????

✔️ Locație excelentă
✔️ Toate autorizațiile necesare
✔️ Beach bar amenajat✔️ Locație excelentă – Parcare
✔️ Potențial foarte bun de dezvoltare pe sezonul estival

Oportunitate ideală pentru antreprenori din domeniul HoReCa sau investitori interesați de litoral ????

???? Telefon: 0725 171 475
???? Pentru detalii, sunați direct.

Continue Reading

Uncategorized

Dan Ariely, Avinash Kaushik, Mark Schaefer și Andy Crestodina sunt printre primii speakeri anunțați la Școala de Iarnă GPeC 11-14 Februarie 2026

Published

on

By

Școala de Iarnă GPeC este seria de cursuri, prezentări și dezbateri pe cele mai importante subiecte de E-Commerce și Digital Marketing care se va desfășura exclusiv online pe Zoom, în perioada 11-14 februarie 2026, astfel încât participanții să poată accesa evenimentul de oriunde ar fi.

Primii speakeri internaționali anunțați la Școala de Iarnă GPeC sunt:

  • Dan Ariely, unul dintre cei mai influenți 50 de gânditori contemporani, profesor în Economie Comportamentală și autor a 3 cărți bestseller;
  • Avinash Kaushik– Digital Marketing Evangelist, autor a două cărți bestseller;
  • Mark Schaefer, unul dintre cei mai apreciați autori, speakeri și consultanți de Marketing la nivel global, scriind nu mai puțin de 10 cărți bestseller;
  • Andy Crestodina– top 3 cei mai influenți specialiști în Content Marketing la nivel global, expert în AI, SEO și Lead Generation.

Potrivit organizatorilor, în doar câteva zile vor fi anunțați și alți speakeri internaționali de top, precum și cei mai buni specialiști din România care se vor alătura Școlii de Iarnă GPeC pe tot parcursul celor 4 zile de desfășurare.

Până pe 19 ianuarie 2026, taxa de participare este de doar 319 EUR + TVA/persoană pentru întregul eveniment (redusă de la 359 EUR).

Școala de Iarnă GPeC se adresează tuturor celor care sunt interesați de e-commerce și marketing online.

Nivelul cursurilor și al prezentărilor este intermediar (sunt necesare cunoștințele de bază în E-Commerce și Digital Marketing).

Înscrierile se fac online pe website-ul GPeC: https://www.gpec.ro/scoala-de-iarna-gpec/

4 zile de cursuri, prezentări și dezbateri axate pe tot ce este important în E-Commerce și Digital Marketing în 2026

În cele 4 zile de desfășurare ale Școlii de Iarnă GPeC, vor fi abordate subiectele de actualitate din domeniu într-o manieră practică, plină de tips & tricks și exemple concrete:

  • Situația pieței de E-Commerce la zi: trend-uri, provocări și oportunități de creștere în 2026
  • Behavioral Economics Psychology: De ce nu ne asumăm suficiente riscuri și de ce ar fi bine să o facem
  • Cum pot marketerii să supraviețuiască și să evolueze în lumea AI
  • „Ask Me Anything Session cu Avinash Kaushik” despre cele mai importante trend-uri în Digital Marketing & AI
  • Cum să construiești custom GPTs și să îmbini AI cu Analytcs
  • Insta Ads & Campaigns
  • Meta Ads
  • Optimizarea Ratei de Conversie
  • Google Ads
  • User Experience
  • Digital Marketing & AI
  • E-mail Marketing
  • SEO

Înscrieri cu cel mai mic preț până pe 19 ianuarie

Până pe 19 ianuarie, organizatorii au pregătit o ofertă de tip Flash Sale de doar 319 EUR + TVA / persoană (preț redus de la 359 EUR) pentru acces la cele 4 zile de Școală de Iarnă pentru care participanții beneficiază de:

  • Acces la 4 zile pline de sesiuni de Cursuri, Prezentări și Dezbateri de E-Commerce și Digital Marketing cu unii dintre cei mai buni speakeri internaționali și români;
  • Q&A în timp real cu trainerii (necesită webcam și microfon active);
  • Acces la suportul de curs (.ppt / .pdf) al fiecărei sesiuni în parte (acolo unde este cazul);
  • Acces la înregistrările video ale tuturor sesiunilor pentru aprofundarea ulterioară a cunoștințelor.

Toate detaliile și înscrierile se regăsesc online pe site-ul GPeC: https://www.gpec.ro/scoala-de-iarna-gpec/

Despre GPeC

Cu o tradiție de 21 de ani, evenimentele GPeC sunt considerate cele mai importante evenimente de E-Commerce & Digital Marketing din România și CEE. Seria de evenimente GPeC 2026 începe cu Școala de Iarnă GPeC 11-14 februarie și continuă cu:

  • GPeC Proficiency – programul de auditare și consultanță dedicat magazinelor online
  • GPeC SUMMIT 26 Mai 2026, București
  • Școala de Vară GPeC 26-30 August 2026, Moieciu de Sus, jud. Brașov
  • GPeC SUMMIT 13 Octombrie 2026, București
  • Gala Premiilor eCommerce 19 Noiembrie 2026, București
Continue Reading

Uncategorized

TCL NXTPAPER 70 Pro este distins cu Gold Award pentru tehnologia de afișare cu protecție pentru ochi

Published

on

By

TCL, lider global în tehnologia de afișare, anunță cu mândrie că smartphone-ul TCL NXTPAPER 70 Pro a primit prestigiosul Eye-Care Display Technology Gold Award în cadrul Global Top Brands Awards 2025–2026, desfășurat la CES 2026, și a obținut multiple alte distincții, inclusiv CES Picks Awards 2026 și aprecieri din partea unor publicații de top la nivel global. Smartphone-urile TCL NXTPAPER au câștigat CES Innovation Awards în 2024 și 2025, precum și IFA Innovation Award 2025. Împreună, aceste recunoașteri consolidează poziția TCL ca lider în tehnologia de afișare centrată pe utilizator și confirmă angajamentul companiei față de principiul „Technology for Good”.

Fondată de International Data Group (IDG) și susținută de International Data Corporation (IDC) și de publicația de top din domeniul electronicelor de larg consum TWICE, selecția Global Top Brands Awards recunoaște liderii industriei printr-un proces riguros de evaluare a inovației tehnologice și a extinderii pe piață, confirmând pozițiile lor de lider la nivel global.

Concepută pentru a oferi o experiență de vizionare cu confort vizual maxim pentru utilizarea digitală zilnică, NXTPAPER a evoluat semnificativ de la debutul său din 2021, ajungând astăzi la a patra generație. NXTPAPER 4.0 ridică protecția ochilor la un nou nivel printr-o soluție completă de eye-care, care integrează șapte tehnologii de bază la nivel hardware și software. Recunoașterea constantă la CES și IFA, două dintre cele mai influente expoziții tehnologice din lume, subliniază validarea la nivel global a direcției de inovație pe termen lung a TCL în domeniul tehnologiilor de afișare.

Prin TCL NXTPAPER 70 Pro, TCL extinde strategic disponibilitatea tehnologiei NXTPAPER de protecție a ochilor către mai mulți utilizatori, aducând confortul vizual certificat unui public mai larg și avansând viziunea “NXTPAPER pentru Toți”.

Indiferent dacă este folosit în lumina puternică a soarelui sau într-un ambient de seară mai discret, în interior sau în aer liber, TCL NXTPAPER 70 Pro oferă un nivel excepțional de confort vizual pe tot parcursul zilei, adaptându-se inteligent atât mediului, cât și ritmului circadian natural al utilizatorului. Rezultatul este o experiență vizuală cu adevărat calmă, stabilă și naturală, care ajută utilizatorii să rămână odihniți și concentrați de dimineață până seara. Pentru cei care pun pe primul loc sănătatea ochilor, fără a renunța la o viață digitală activă, acest dispozitiv nu este doar un smartphone, este o poartă către o modalitate mai sănătoasă și mai confortabilă de a vedea lumea, oferind claritate și acuratețe a culorilor la nivel real, fără reflexii sau străluciri deranjante, chiar și în lumină puternică, fiind în același timp extrem de delicat cu ochii prin reducerea luminii albastre nocive și ajustarea inteligentă a luminozității pentru a diminua oboseala oculară în utilizare prelungită sau în condiții de lumină scăzută.

Pe măsură ce viața digitală pătrunde tot mai mult în toate aspectele experienței umane, TCL rămâne dedicată unei evoluții responsabile: construirea unui viitor în care tehnologia nu doar îmbunătățește viața, ci are grijă de oameni. În continuare, TCL va redefini limitele inovației, oferind utilizatorilor posibilitatea de a vedea, crea și conecta într-un mod mai sănătos, mai inteligent și mai inspirațional.

###

Pentru a afla cum TCL NXTPAPER redefinește confortul vizual, vă rugăm să vizitați: https://www.tcl.com/global/en/tcl-nxtpaper-technology

Despre TCL

TCL Electronics este specializată în cercetarea, dezvoltarea și producția de electronice de larg consum, inclusiv televizoare, dispozitive audio, produse și electrocasnice pentru casa inteligentă, precum și dispozitive mobile  telefoane, tablete și echipamente conectate. Combinând designul atent gândit cu tehnologia inovatoare pentru a inspira măreția, portofoliul TCL oferă funcții esențiale și experiențe cu adevărat relevante. Fiind unul dintre cele mai mari branduri de electronice de larg consum din lume, lanțul de aprovizionare integrat vertical și fabrica de panouri de afișare de ultimă generație permit TCL să aducă inovația mai aproape de toți utilizatorii.

Pentru mai multe informații, vizitați: https://www.tcl.com/ro

Continue Reading

Trending

Copyright © 2025 RĂSPÂNDACUL.ro