Conform legii, la data de 31 august, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, arată Institutul Cultural Român (ICR).

În cadrul Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989, peste 700.000 de oameni adunaţi la Chişinău au cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM şi trecerea la grafia latină. Sovietul Suprem din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească a votat cea mai mare parte a legislaţiei privitoare la limba de stat şi alfabet pe 31 august şi evenimentul care devenit sinonim cu declararea independenţei Republicii Moldova, a fost declarată sărbătoare naţională.

Academia Română organizează sâmbătă, 31 august 2019, ora11, dezbaterea „Zestrea noastră – limba română“, prilejuită de sărbătorirea „Zilei Limbii Române“.

Evenimentul va avea loc în Clubul Academicienilor (Calea Victoriei nr. 125) şi va fi moderat de acad. Bogdan C. Simionescu şi acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinţi ai Academiei Române.

Vor lua cuvântul: acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, senatorul Ion Hadârcă, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Valeriu Matei şi Vasile Tărâţeanu, membri de onoare ai Academiei Române, ambii scriitori de limbă română de la Chişinău, respectiv Cernăuţi.

„Ziua Limbii Române“ se sărbătoreşte în România la data de 31 august ca urmare a unei iniţiative legislative din 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. „Ziua Limbii Române“ a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeaşi dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“ pentru a transmite mesajul că limba română este limba vorbită nu numai între graniţele ţării, ci şi dincolo de fruntarii.

Dezbaterea organizată la Academia Română răspunde primei misiunii a celui mai înalt for cultural şi ştiinţific al României, aceea de a se preocupa de normarea şi cultivarea limbii naţionale, prin elaborarea de dicţionare, gramatici, antologii de texte, studii şi cercetări, precum şi prin sesiuni ştiinţifice şi manifestări culturale destinate promovării limbii române ca principal factor identitar.

Sâmbătă, 31 august 2019, de la ora 17:00, în grădina Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (str. Nicolae Creţulescu 8), MNLR şi „Grădina cu muzici şi poeme” celebrează Ziua Limbii Române, aprobată de Parlamentul României, prin Legea nr. 53/2013, cu o lectură publică a unor poeţi din generaţii şi geografii literare diferite. În prima parte a programului, Nora Iuga va citi din poemele sale şi din poemele scrise de Vintilă Ivănceanu, Ioana Crăciunescu va susţine un recital din cele mai recente cărţi publicate şi din Respirările lui Nichita Stănescu, iar Riri Sylvia Manor va citi câteva poeme inedite. În a doua parte a programului, vor citi patru poete care îşi leagă biografia şi existenţa de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti: Iuliana Miu, Mihaela Stanciu, Gabriela Toma şi Eugenia Ţarălungă. Programul se va întregi, în a treia sa parte, cu lecturile susţinute de Denisa Lepădatu, Elisa Merca şi Vlad C. Dragne, trei adolescenţi care au participat anul acesta la Rezidenţa LiterArt Franţa-România şi care au publicat în antologia Itinerarii, apărută recent la Editura Muzeului Literaturii Române din Bucureşti. Moderatorii programului sunt Dan Mircea Cipariu, care va citi poeme scrise de Cornelia Maria Savu, şi Florin Iaru, care va citi poeme scrise de Traian T. Coşovei. Poezia va rezona cu muzicile trăite şi visate de Oana Cătălina Beţa (voce) şi Alex Borşan (pian). „Încă din 2014, când am celebrat pentru prima dată Ziua Limbii Române, împreună cu Ioan Cristescu am propus să oferim publicului cea mai subtilă formă de exersare a limbii române care este poezia. Astfel, anul acesta am invitat poeţi din generaţii diferite care, deşi au vârste biologice diferite, trăiesc în apele teritoriale ale limbii şi ale poeziei române, cu forţa vindecătoare a imaginilor poetice despre sine şi Celălalt. Va fi şi o grădină cu înalte spirite poetice evocate şi citite de către poeţii invitaţi, într-un exerciţiu de omagiere a celor care sunt acum în Raiul Poeziei”, a declarat Dan Mircea Cipariu, coordonatorul programului Grădina cu muzici şi poeme. Opera Scrisă.Ro – societate de gestiune a drepturilor de autori şi APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România) sunt partenerii proiectului. AgenţiadeCarte.ro şi Radio România Cultural sunt parteneri media.

Antologia „Itinerarii”, apărută la Editura Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, cuprinde textele câştigătoare sau scrise pentru programul „Rezidenţa LiterArt Franţa-România” – prima rezidenţă de scriere creativă şi creaţie vizuală din România dedicată adolescenţilor. În prima vacanţă intersemestrială a acestui an, între 4-8 februarie 2019, au avut loc, în spaţiile Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, ateliere de scriere creativă coordonate de scriitorii Dan Mircea Cipariu şi Florin Iaru, precum şi ateliere de creaţie vizuală coordonate de Maestrul Mircia Dumitrescu şi artistul vizual Mihai Zgondoiu. Au fost prezenţi 6 adolescenţi pentru secţiunea literară (în ordine alfabetică): Ioan Coroamă (Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Iaşi), Vlad C. Dragne (Colegiul Naţional „Sf. Sava”, Bucureşti), Denisa Lepădatu (Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, Galaţi), Elisa Merca (Şcoala Germană Hermann Oberth, Voluntari), Luca Ştefan Ouatu (Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”, Iaşi) şi Diana Vlasa (Liceul Vocaţional de Artă, Târgu Mureş). Au fost prezenţi 7 adolescenţi pentru secţiunea arte vizuale (în ordine alfabetică): Maria Alexandra Bărbieru (Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Bucureşti), Ioana Ionescu (Colegiul de Artă „Carmen Sylva”, Ploieşti), Silvia-Ioana Niculae (Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, Bucureşti), Constantin Popovici (Liceul de Arte Plastice, Timişoara), Matei Rădulescu (Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, Bucureşti), Sânziana Maia Vieru (Liceul de Arte Plastice, Timişoara) şi Maria Anastasia Soleanu (Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, Bucureşti). „Rezidenţa LiterArt Franţa-România” a fost un program literar, artistic şi educaţional organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, asociaţia Euro CulturArt şi Clubul UNESCO-Adolescenţii. Radio România Cultural şi AgenţiadeCarte.ro sunt partenerii media ai programului. Proiect co-finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Proiecţii de film, cursuri de limba română, spectacol de teatru, dezbateri, ateliere de pictură şi târg de carte sunt câteva dintre manifestările organizate de Institutul Cultural Român la Madrid, Lisabona, Istanbul, Tel Aviv, Veneţia şi Chişinău. Iar la Bucureşti, Ziua Limbii Române este celebrată prin expoziţia ”Chioşcul de ziare”, deschisă în Sala „Podul Mogoşoaiei” din Calea Victoriei. Cele mai multe dintre dintre proiecte se vor derula în jurul datei de 31 august, declarată Ziua Limbii Române.

Un deceniu de traduceri la ICR Istanbul

Cea de-a X-a ediţie a „Atelierului româno-turc de traducere literară din autori contemporani” va fi organizată de Institutul Cultural Român împreună cu Agenţia Kalem, la sediul ICR „Dimitrie Cantemir” de la Instanbul, în perioada 27-29 august.

La eveniment participă traducătorii Alina Gerez Feiruz, Arzu Ören, Jenny Marilena Şişli, Ioana Tezçakın, Mădălina Solomon şi agentul literar Nazlıcan Kabataş.Fiecare traducător va primi, în avans, fragmente din primele capitole ale unor romane publicate recent, pe care le va traduce din limba română în limba turcă.

Propuneri de texte: Gabriela Adameşteanu, Fontana di Trevi (Polirom, 2018), Cristian Fulaş, După plâns (Polirom, 2019), Marta Petreu, Supa de la miezul nopţii (Polirom, 2017), Cristian Teodorescu, Medgidia, oraşul de apoi (Polirom, 2012), Andreea Răsuceanu, O formă de viaţă necunoscută (Humanitas, 2018). Proiectul continuă linia atelierelor de traduceri literare desfăşurate între 2008 şi 2017, în urma cărora au fost traduse în limba turcă fragmente din operele lui Dan Lungu, Dumitru Ţepeneag, Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Florin Irimia, Norman Manea şi are ca scop impunerea de traducători români pe piaţa literară turcă.

Tot la Istanbul, ICR marchează Ziua Limbii Române prin spectacolul de teatru „Caragiale altfel”, cu un monolog interpretat de Nicolae Urs, pe 5 septembrie.

Spectacolul, diferit de tot ceea ce a fost montat până în prezent despre Caragiale, aduce în faţa publicului texte foarte puţin cunoscute, scenariul fiind adaptat din corespondenţa şi din întâmplări trăite de marele scriitor român. Sunt povestite, în stil dramatic, de însuşi Caragiale, întâmplări vesele şi triste din legăturile cu Mihai Eminescu, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Paul Zarifopol, Constantin Dobrogeanu Gherea, Ion Creangă, Garabet Ibraileanu, Tudor Arghezi. Scenariul este semnat de Nicolae Urs şi de Olimpia Urs.

Cursuri online de limba română şi concurs la ICR Lisabona

Campania de promovare online a cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie română care se vor desfăşura în perioada 9 septembrie – 13 decembrie, la ICR Lisabona are ca scop atragerea unui număr din ce în ce mai mare de portughezi sau de cetăţeni străini rezidenţi în Portugalia, interesaţi de civilizaţia românească. Campania se desfăşoară până la 31 august, pe paginile de Facebook, Instagram şi Twitter administrate de ICR Lisabona.

Aceasta include informaţii despre limba română, programele pentru studiul limbii române, precum şi fragmente din opere literare româneşti traduse în portugheză: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Horia Vintilă, Mihai Zamfir, Dinu Flămând, Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Matei Vişniec, Radu Paraschivescu, Radu Sergiu Ruba, Nicolae Prelipceanu, Ioan Es. Pop, Ion Mureşan, Lucian Vasilescu.

De asemenea, ICR Lisabona lansează, sâmbătă, 31 august, pe Facebook, un concurs care va consta în obţinerea celor mai bune răspunsuri la întrebarea: „Vi se pare atractivă limba română? De ce?”. Câştigătorii vor fi anunţati pe 2 septembrie, prin tragere la sorţi, şi vor primi premii: materiale de promovare ICR, volumele I şi II din albumul Desenul din atelier de Iolanda Malamen, albumul de artă Horea Paştina, volumul bilingv Cântece populare de Tiberiu Brediceanu, precum şi o vizită ghidată a expoziţiei „NEMŢOI”, la Muzeul Naţional al Caleştilor din Lisabona până pe 6 octombrie.

Proiecţia filmului „Amintiri din copilărie” şi atelier de pictură, la ICR Madrid

Filiala Institutului Cultural Român de la Madrid a propus pentru marcarea acestei Zile, pe 30 august, o cafeneaua literară (vizitatorii vor putea alege cărţi în limba română, vor putea consulta şi împrumuta cărţi din fondul bibliotecii); proiecţia filmului Amintiri din copilărie, în regia Elisabetei Bostan; atelier de pictură pentru copii; proiecţia filmului documentar Unseen Romania (Mapmedia); un atelier cu tema „Intercomprehensiunea în limbile romanice”, susţinut de Gabriela Lungu, referent ICR Madrid; prezentarea cu tema „Credinţe populare în folclorul român şi spaniol”, susţinută de Alexandra Cherecheş, doctorand la Universitatea din Jaén; proiecţia filmului România muzicii tradiţionale, în regia lui Nicolae Mărgineanu.

Dezbatere despre traducerea limbii române în Israel, la ICR Tel Aviv

ICR Tel Aviv celebrează Ziua Limbii Române, joi, 29 august prin evenimentul intitulat „Farmecul şi meşteşugul traducerilor literare”. Acesta are loc la sediul Institutului şi constă într-o dezbatere cu privire la limba română în traducere, cu participarea unora dintre cei mai importanţi traducători şi promotori ai limbii şi culturii române în Israel. La eveniment, desfăşurat în limba română şi moderat de Cleopatra Lorinţiu, director adjunct al ICR Tel Aviv, vor lua parte Diana Medan Shaulov – traducătoarea volumului Hagada de Pesah. Legi de cult, comentarii şi tradiţii, semnat de Menachem Hacohen şi Baruch Tercatin; Menahem Falek – poet, scriitor, traducător născut în România şi fost vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Evrei de Limba Ebraică din Israel; dr. Paul Farkaş – traducător, în limba ebraică, al unor cărţi semnate de Ana Blandiana şi Radu Ţuculescu şi Adrian Grauenfels – poet, scriitor, editor şi traducător israelian, originar din România. Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vizionare şi lectură publică „Dumbrava minunată”, de Sadoveanu, la IRCCU Veneţia

IRCCU Veneţia îl readuce în atenţia publicului pe unul dintre cei mai importanţi scriitori români, Mihail Sadoveanu, prin ”Dumbrava minunată”, operă care tratează într-o manieră realist-fantastică tema copilăriei în România. La eveniment, organizat în Sala de Conferinţe a IRCCU Veneţia, pe 30 august, în colaborare cu Centrul Naţional al Cinematografiei, sunt invitaţi membrii comunităţii româneşti din regiunea Veneto.
Proiectul este destinat copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani, interesaţi de literatura română şi cuprinde o lectură publică şi proiecţie de film. La începutul evenimentului, copiii vor citi pasaje din Dumbrava minunată, cu sprijinul profesorului Mihaela Creţan, apoi vor urmări pelicula omonimă, Dumbrava minunată (1980, regia: Gheorghe Naghi). Filmul este produs de Centrul de Producţie Cinematografică Bucureşti – Casa de Filme Unu, scenariul fiind o adaptare după nuvela sadoveniană, realizată de actriţa Draga Olteanu Matei.

Expoziţia „Chioşcul de ziare”, ediţia a VII-a, este deschisă la Sala „Podul Mogoşoaiei” din Bucureşti

Expoziţia „Chioşcul de ziare”, ediţia a VII-a, dedicată presei de limba română din jurul graniţelor, va putea fi văzută în perioada 29 august – 6 septembrie, în Sala „Podul Mogoşoaiei” de pe Calea VIctoriei 120. Evenimentul este organizat de Institutul „Fraţii Golescu” pentru românii din străinătate, în parteneriat cu Compartimentul Comunităţi Istorice. Publicul va citi ziare, reviste şi publicaţii culturale în limba română, ce provin din Republica Moldova, Bucovina, Ţinutul Herţa, sudul Basarabiei, Voievodina şi Ungaria şi sunt din colecţia Institutului „Fraţii Golescu”.

Compartimentul Comunităţi Istorice contribuie la eveniment cu exemplare din numere din perioada 2003-2018 ale publicaţiilor din Republica Moldova („Contrafort”, „Noi”, „Sud-Est Cultural”, „Destin Românesc”, „Revista Literară”, „Florile Dalbe”, „Patrimoniul Istoric”, „Philologia”) şi Ucraina („Glasul Bucovinei”), care au fost finanţate de Institutul Cultural Român.
Festival, conferinţe şi pelerinaj, la Zilele Limbii Române în Timocul sârbesc

Un festival, conferinţe şi pelerinaj vor fi organizate de Biserica Ortodoxă Română – Vicariatul Dacia Ripensis, împreună cu Ariadnae Filum, în Timocul sârbesc, în localităţile Podgoraţ, Bor şi Lăpuşnea, de Ziua Limbii Române. Proiectul este susţinut de Compartimentul Comunităţi Istorice din cadrul Institutului Cultural Român, în perioada 30 august – 1 septembrie.
Evenimentul cuprinde trei secţiuni. Astfel, pe 30 august va avea loc conferinţa privind activitatea BOR în Timoc, despre limba română „Limba noastră românească – Pod peste Dunăre” la care vor participa lideri importanţi ai românilor/ vlahilor din Timoc, etnologi, reprezentanţi ai mediului asociativ, jurnalişti, reprezentanţi ai Ambasadei României la Belgrad.

Pe 31 august, se va desfăşura Festivalul folcloric de la Podgoraţ, unde participă şapte ansambluri folclorice, dintre care unul din România („Plai de dor” din Mioveni, Argeş). Artiştii şi ansamblurile sunt din localităţile româneşti sau predominant româneşti: Podgoraţ şi Valeacoanea (comuna Bolievaţ), Zlot (comuna Bor), Lubniţa (comuna Zaicear) din Timoc – Serbia, Ansamblul folcloric „Veselia” din Vidin, Timoc – Bulgaria şi ansamblul „Radu Flora” din Satu Nou, Voivodina – Serbia. Proiectul se încheie pe 1 septembrie cu un pelerinaj şi o conferinţă la Mănăstirea Lăpuşnea, ctitorie de sec. XV-XVI a lui Radu cel Mare, actualmente în ruină, situată la 25 km de Bolievaţ.

Bookfest Chişinău

A patra ediţie consecutivă a Salonului Internaţional de Carte Bookfest Chişinău, care se desfăşoară în perioada 28 august – 1 septembrie, la Centrul Expoziţional MOLDEXPO. La Chişinău, Ziua Limbii Române va fi sărbătorită cu această ocazie, pe 31 august.

Peste 50.000 de cărţi, cu reduceri care merg până la 80% din preţul de copertă vor fi disponibile pentru cei interesaţi în cele cinci zile ale evenimentului. Cele mai importante edituri din România şi Republica Moldova vor fi prezente la această ediţie care îşi propune să consolideze dialogul cultural între editorii, autorii şi publicul de carte în limba română.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.