Connect with us

Uncategorized

Despre aranjamente florale, jerbe si coroane funerare cu livrare gratuita in Bucuresti

Published

on

La data de 06.09.2019, Sorina Ruxandra Matei publica pe blogul sau personal “CARACALUL ROMÂNIEI. EXCLUSIV. Generalul DGPI, număr 2 din MAI, demis după tragedia din Caracal, în afaceri în timp cu o serie de italieni şi cu cel care a fost condamnat că spăla banii organizaţei mafiote italiene “Cosa Nostra” în România”.

  • Majoritatea operaţiunilor de spălare a banilor “Cosa Nostra” s-au petrecut pe firme aflate la aceeaşi adresă: vizavi de sediul central al IGPR, colţ cu Secţia 6 de Poliţie din Bucureşti. Una dintre firme “selectează şi plasează forţă de muncă” în Italia, are pe faţadă un site care nu există şi îşi desfăşoară activitatea şi astăzi sub nasul autorităţilor
  • Generalul DGPI, asociat de-a lungul vremii cu italienii, s-a întâlnit neoficial şi cu “interlopul” Remus Rădoi înainte de tragedia din Caracal. MAI oferă detalii ale întâlnirii, DGPI spune că datele erau vechi şi cunoscute deja iar DGA se încurcă singură în calendarul audienţelor şefului DGA

Într-o precizare transmisă, DGA susţine că “domnul Remus Rădoi s-a prezentat la sediul DGA din București în data de 10.06.2019 (n.m. luni) și a solicitat audiență la conducerea unității. Chiar dacă în data respectivă nu era prevăzută zi de audiență, acesta a fost primit de directorul general al DGA“. Potrivit siteului DGA, directorul general Cătălin Alexandru Ioniţă, are prevăzute audienţe în prima miercuri lucrătoare din fiecare lună.

O serie de documente publice ale ANAF, o serie de date oficiale ale Registrului Comerţului şi din Monitorul Oficial al României îl arată pe generalul de brigadă al DGPI (al Direcţiei Generale de Protecţie Internă, serviciul secret al MAI), Nucu Gheorghe Marin, ajuns numărul 2 în MAI ca secretar de stat pe vremea lui Mihai Tudose şi eliberat din funcţie imediat după tragediile din Caracal, în relaţii de afaceri de-a lungul timpului cu o serie de italieni, printre care şi cu vestitul Sergio Pileri.

Sergio Pileri, partenerul din Holding Itala Internaţional SA al generalului DGPI, om de afaceri italian, a fost predat acum 5 ani de autorităţile române Italiei, şi a fost condamnat pe 31 ianuarie 2019, de Tribunale di Roma, la 5 ani de închisoare pentru tentativă la spălare de bani în celebrul proces “Ecorec- Tresoro di Ciancimino”.

Sergio Pileri a fost găsit vinovat alături de alţi asociaţi de-ai săi că a “reciclat” în România, prin afacerea Glina, o parte din marea avere a răposatului politician al organizaţiei mafiote “Cosa Nostra”, Don Vito Ciancimino, fostul primar al oraşului Palermo, primul politician italian condamnat pentru apartenenţă la Cosa Nostra.

Datele Registrului Comerţului şi Monitorului Oficial arată că generalul DGPI a fost în trecut administrator şi la o altă firmă, tot a italienilor, care avea printre acţionari chiar şi SC Agenda 21 SA, aceasta din urmă fiind una din societăţile importante investigate de procurorii italieni pe spălarea de bani în cazul Ciancimino- Cosa Nostra.

Şi asta nu e tot. Majoritatea firmelor italianului Pileri care au fost implicate în spălarea de bani a Cosa Nostra în România au avut “cartierul general” într-o clădire situată vizavi de sediul central al IGPR, colţ cu Secţia 6 de Poliţie din Bucureşti. Una dintre ele, care funcţionează şi astăzi în acelaşi loc, “selectează şi plasează forţă de muncă” în străinătate.

Generalul DGPI, Nucu Gheorghe Marin, considerat “un greu” al MAI şi DGPI a intrat în vizorul presei după ce a fost demis în urma tragediei din Caracal, controversatul Remus Rădoi dezvăluind că s-a întâlnit cu acesta înainte, într-o “audienţă”. Ministerul Afacerilor Interne precizează însă oficial că n-a fost vorba de nicio “audienţă”.

Generalul DGPI, Nucu Gheorghe Marin. Ba în afaceri, ba la DGPI

Nucu Gheorghe Marin (49 de ani), din Strehaia, Mehedinţi, este în prezent un general de brigadă cu o stea al MAI/DGPI, înaintat în grad în noiembrie 2018 de preşedintele Klaus Iohannis. Pe 1 decembrie 2017, acelaşi preşedinte l-a decorat cu “Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari”, pe Nucu Gheorghe Marin, cel care era atunci doar colonel DGPI, “în semn de apreciere pentru profesionalismul dovedit în îndepliniarea cu succes a misiunilor încredinţate”.

Absolvent al Facultăţii de Transporturi la Politehnica Bucureşti (1997) şi al Facultăţii de Drept (2006) la Universitatea Vasile Goldiş şi a două cursuri post universitare la Politehnică şi ASE de “Ştiinţa şi ingineria materialelor metalurgice” şi de Management/Marketing dar şi al Colegiului Naţional de Apărare (2004), Nucu Gheorghe Marin a fost luat de la DGPI şi numit pe 22 August 2017 secretar de stat în MAI, de către fostul premier Mihai Tudose, devenind practic omul 2 şi forte din MAI, mâna dreaptă a fostului ministru Carmen Dan, coordonând toate structurile ordine şi siguranţă publică din minister (Poliţia, Jandarmerie, Pompieri, DGPI), inclusiv în timpul protestului din 10 august. (link numire DGPI)

Însă o privire exhaustivă a CV-ului său public, coroborat cu datele ONRC şi Monitorului Oficial şi cele publice, arată că generalul DGPI a pendulat de-a lungul timpului între afaceri private şi munca de la stat de ofiţer de informaţii. Asftel, datele oficiale arată următoarele:

  • 1992-1997. Nucu Gheorghe Marin intră în Ministerul de Interne pe funcţii de execuţie în cadrul structurii de informaţii şi protecţie internă, DGIPI.
  • 1993. Nucu Gheorghe Marin intră în firma Lafip Impex SRL, înfiinţată în 1993 şi iese în august 1995. De-a lungul timpului îi are ca asociaţi pe cetăţenii italieni Varderio Enzo, Lafiosca Giuseppe, Lafiosca Salvatore, Horaţiu Panaitescu. Firma se ocupa de întreţinerea şi repararea autovehiculelor, arată Registrul Comerţului.
  • 1998-2007. Nucu Gheorghe Marin ocupă funcţii de conducere la diferite instituţii/organizaţii publice sau private (profil tehnic, achiziţii).
  • 1998. Nucu Gheorghe Marin deţine ca asociat şi ca administrator Marnus MGN EXIM SRL, devenită MGN Consulting SRL, devenită PICEI Consult SRL, societate de comerţ din care iese în mai 2006, renunţând atât la acţiuni cât şi la calitatea de administrator. Societatea este radiată în noiembrie 2015.
  • 2001. Nucu Gheorghe Marin devine acţionar în SC Holding Itala International SA,fosta Itala SA, înfiinţată în 1994. Alături de el acţionari în firmă mai sunt: Sergio Pileri, cetăţean italian, Youssef Ali Hamed Gabr, cetăţean egiptean, SC Itala Intermed SRL deţinută tot de Sergio Pileri, SC General Consulting Company SRL, administrată de Canelli Pierluigi. Firma se ocupa de activităţi de servicii prestate întreprinderilor, arată Registrul Comerţului.
  • 2002. Nucu Gheorghe Marin este administrator al SC Ecologica SA Băicoi, Prahova, înfiinţată în 2002.
  • Din societatea Ecologica SA fac parte: CJ Prahova, prin preşedinte Mircea Cosma, Consiliul Local Băicoi, SC Agenda 21 SA cu administrator Giuseppe Pileri, fratele lui Sergio Pileri, SC Informatica e Telematica SRL, SC Euroexpress SA. Alături de administratorul Nucu Gheorghe Marin, societatea mai este administră de: Riccardo Zingarelli, Gheorghe Simion Sârbu (director general SALUB SA Ploieşti), CJ Prahova, Consiliul Local Băicoi. Nucu Gheorghe Marin renunţă la administrarea SC Ecologica SA Băicoi la sfârşitul anului. Societatea se ocupa de colectarea deşeurilor nepericuloase, asanarea şi îndepărtarea gunoaielor, salubritate şi activităţi similare, arată Registrul Comerţului.
  • 2002. Nucu Gheorghe Marin intră în CA al SC Solaris SA, societate înfiinţată în 1991 de fabricare a uleiurilor şi grăsimilor brute şi dizolvată, lichidată, radiată în 2008. Asociaţii de-a lungul timpului sunt: FPS, Aurel Ilinca, Hristudor Tutuianu, Tudor Elena, Elisabeta Mitroi, Mitroi Ştefan, potrivit Registrului Comerţului.
  • 2006. Februarie. Nucu Gheorghe Marin fondează alături de tatăl său, Ion Marin, SC MGN Automobile SRL, unde devine şi admnistrator. Societatea cu sediul la domiciliu are ca principală activitate comerţul cu autovehicule. După decesul tatălui, în societate intră ulterior şi mama sa. În iulie 2008, Nucu Gheorghe Marin iese din societate cedând rudelor toate părţile sociale deţinute şi renunţând şi la calitatea de administrator.
  • 2007. Nucu Gheorghe Marin ajunge în SC Unic System Security SRL, fondată în 2004, în locul tatălui său, Ion Marin, şi îi cesionează părţile sociale lui Mihai Sima, Nucu Gheorghe Marin ieşind din societate. Din firmă mai făceau parte: Mihai Sima, Traian Grigorescu şi Alcik Necati, Dogan Aydin, cetăţeni turci. Firma este radiată în 2016. Necati este un om de afaceri turc ce stă în România, proprietar de outleturi, magazine de îmbrăcăminte sau  firmă de consultanţă alături de Dogan Aydin, apropiat de regimul Erdogan. Pe conturile de socializare, Alcik Necati se prezintă ca manager media (siteul Sozmedia), ca om de afaceri, trainer, ca manager UYAFA România, “expert de securitate”, lasă de înţeles că controlează firma de pază şi gardă Atman Protection SRL şi şi-a trecut locul de muncă la Agenţia Naţională Antidrog.
  • 2008-2012. Nucu Gheorghe Marin revine în MAI şi ocupă funcţii de execuţie în cadrul structurii de informaţii şi protecţie internă, DGPI.
  • 2008. Iulie. Nucu Gheorghe Marin iese din SC MGN Automobile SRL, societatea în care se ocupa cu comerţul cu autovehicule, firma rămânând rudelor sale, potrivit Registrului Comerţului.
  • 2012-2015. Nucu Gheorghe Marin ocupă funcţii de conducere în cadrul Ministerului Economiei şi în cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti.
  • 2014-2015. Nucu Gheorghe Marin este numit de ministrul Economiei în  CA al Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR) SA. (CNCIR este condusă de foarte mulţi ani de Ioana Timofte, nepoata abonată permanent la bani publici a fostului director SRI, Radu Timofte). Nucu Gheorghe Marin este numit de ministrul Economiei în Societatea Naţională a Sării SA.
  • 2015-21 august 2017. Nucu Gheorghe Marin revine în MAI pe funcţii de conducere în cadrul structurii de informaţii şi protecţie internă, DGIPI/DGPI.
  • 2016- 2017. Octombrie 2016, Tribunalul Bucureşti decide falimentul SC Holding Itala International SA, pe 20 Ianuarie 2017 Tribunalul radiază SC Holding Itala International SA din Registrul Comerţului Bucureşti, pe 2 Februarie 2017 societatea este constatată a fi radiată şi de ministerul de Finanţe, lichidator judiciar fiind BNS Insolvency IPURL.
  • Pe 9 iunie 2017 Nucu Gheorghe Marin comunică prin avocatul său instanţei Tribunalului Bucureşti prin întâmpinare, în procesul cu Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti/Administraţia Sector 1 a Finanţelor Publice care cerea creanţa de aproape 38.000 de euro de la firmă, că “nu a mai  avut  nici  o  legătură  cu  această societate mai bine de 14 ani, iar din raportul de activitate depus la dosarul de fond în data de 13.12.2016 de către practicianul  în  insolvenţă  se  poate  observa  faptul că  acesta  din  urmă  a  specificat  cum  că  participarea  clientului  său  în societate era de 0,983%, acţionarul principal al firmei fiind pârâtul Pileri Sergio care avea o cotă de aproximativ 85,9%, avea calitate de administrator şi cel care lua deciziile în societate”. În procesul privind atragerea răspunderii privind intrarea în insolvenţă/faliment, Tribunalul respinge demersul Finanţelor Publice. La fel face şi Curtea de Apel Bucureşti pe 2 februarie 2018.
  • 22 august 2017. Nucu Gheorghe Marin devine secretar de stat al MAI, numărul 2 şi “greul” Ministerului de Interne.
  • 5 august 2019. Nucu Gheorghe Marin este eliberat din funcţia de secretar de stat al MAI, numărul 2 în Ministerul de Interne, pe fondul scandalului Caracal.

2014. România îl predă Italiei pe Sergio Pileri, partener de afaceri al generalului DGPI Nucu Gheorghe Marin în SC Holding Itala International SA şi fost partener în SC Ecologica SA

În august 2014, după insistenţele autorităţilor italiene şi în baza unui mandat european de arestare, DIICOT îi reţine şi Curtea de Apel Bucureşti îi arestează şi îi extrădează pe Sergio Pileri, partener al lui Nucu Gheorghe Marin în SC Holding Itala International SA şi fost partener în SC Ecologica SA, şi pe Victor Dombrovschi, în scandalul Glina- EcoMafia, pentru tentativă de spălare de bani în favoarea mafiei şi evaziune fiscală.

Autorităţile italiene suspectau demult că Pileri şi Dombrovschi sunt locotenenţii grupării din Cosa Nostra, coordonată de Massimo Ciancimino (foto dreapta), fiul lui Don Vito, primarul din Palermo, cel care s-ar afla în spatele firmelor care administrează groapa de gunoi Glina.

DIICOT şi DNA s-au ferit să investigheze cazul, DIICOT făcând la cererea italienilor doar o comisie rogatorie şi nişte sechestre pe acţiuni. Însă italienii, luând urma banilor şi coroborând totul cu interceptări, fotografii/filaje, tranzacţii şi alte probe, susţineau că tranzacţiile din circuitul şi labirintul financiar, evaluate la 100 de milioane de euro, sunt de fapt o reciclare/spălare de bani a averii lui Don Vito, lăsată moştenire lui Massimo, “comoară” pe care o tot căutau.

Precizam ca, ziarul Incisiv de Prahova a dezvaluit in repetate randuri, pe parcursul a trei ani de zile despre aceasta grupare de crima organizata.

https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/16/exclusivsri-afacerile-cu-italienii-si-rolul-important-jucat-de-catalin-popescu-directorul-fps-prahova-raportul-secret-intocmit-la-unitatea-29-sri-prahova-sectorul-b-biroul-10-indicativul-6987/

O cooperativă a hoţiei instituţionalizate – asta a fost o parte a SRI-ului incă de la fondare. Asta nu o spunem noi, ci rezultatul cercetărilor penale care au fost efectuate de-a lungul vremii in cazurile de mare corupţie a unor cadre superioare din SRI (Paltanea Corneliu, Bucur Daniel, Dumitrache Gheorghe, generalii EUGEN GRIGORESCU[1], OVIDIU SOARE[2], DUMITRU ZAMFIR, MARIN IONEL[3], PETRACHE CANDEA[4] si, capo dei capi, GIONI POPESCU etc.).

Printre aceştia, cel putin pana acum, bijuteria coroanei este, totusi, un mare mason, fostul şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, generalul maior Ovidiu Soare (condamnat la 3 ani inchisoare cu suspendare).  Daca va mai aduceti aminte, procesul acestuia s-a derulat, cumva, in paralel cu cel al defunctului Patriciu. Interconecţia dintre cei doi masoni are un punct de interferenţă, respectiv colonelul Păltanea Corneliu, unul dintre cei mai versaţi infractori din solda SRI, cu o imaginaţie penală absolut remarcabilă.  Intreaga resursă de putere politică a lui Patriciu a plecat de la inhăţarea rafinăriilor din Prahova. SRI Prahova, unde a fost tartor Păltanea, a desfăşurat peste un deceniu un şir incredibil de manarii cu petrol, contrabandă, combinaţii cu arabi introduşi in mafia lemnului, cu ruşi, cu italieni in domeniul gunoaielor si pariurilor sportive, cu toate soiurile de bandiţi locali şi nu numai.

Sa reamintim, in treacat, ca in afacerile cu italienii, destul de complexe si extinse, un rol important l-a jucat Catalin Popescu, directorul FPS Prahova, care a realizat privatizarea SALUB, societate la care, dupa incheierea directoratului, a devenit membru in Consiliul de administratie. Dupa cum tot Catalin Popescu, de data aceasta consilier local, s-a autopropus in comisia de licitatie a concesionarii Hipodromului din Ploiesti, licitatie castigata de o firma asociata cu cea in spatiul careia, din Bucuresti, exista suspiciunea ca isi avea sediul firma lui Catalin Popescu. Ambele afaceri care au nascut controverse, neclarificate nici pana astazi: privatizarea Societatii Salub si concesionarea Hipodromului. Asta pentru ca, intamplator sau nu, in ambele cazuri apar si personaje cu biografii foarte acuzatoare, precum col. Corneliu Paltanea, fost sef al SRI Prahova, aflat acum in libertate si Sergio Pileri, om de afaceri italian, despre care presa romaneasca a scris in repetate randuri ca este pozitionat in centrul unei ample retele a lumii mafiote din acea tara. In treacat sa mai spunem ca firma lui Popescu, SUPER BET, a beneficiat de un contract de comodat de la ITALIA INTERMED, proprietatea fratilor Pileri, care, cu o alta firma – asociata cu compania “3 I”, tot a lor – a concesionat, cum va spuneam, Hipodromul.

Pe partea de gunoaie (gropi ecologice, colectare, reciclare), avem o increngatura stufoasa. Unul din personajele bizare este Victor Dombrovschi.

Plecat din țară între 1977-1994, a venit cu bani din Australia. A controlat Gaz Vest, care distribuia gaz (de la Romgaz) în 35 de localități. Un alt biznis de-al său a fost salubrizarea, asociat fiind cu frații Sergio și Giuseppe Pileri – cercetați în Palermo pentru asociere de tip mafiot și spălare de bani.

Pe de alta parte, dar în aceeasi ordine de idei, in perioada 1993-2001, Păltânea a acordat protecţie unor grupări infracţionale care traficau produse petroliere. Conform procurorilor, el a primit în schimb, de la Nan Octavian, directorul rafinăriei, produse petroliere în valoare de 5 miliarde de lei vechi şi sute de mii de dolari bani gheaţă. În afara afacerilor cu combustibili, Păltânea a mai fost implicat în ascultarea ilegală a unor oameni de afaceri, printre care şi Dinu Patriciu, a intervenit în dosare penale şi a fost acuzat că ar fi primit servicii turistice gratuite şi alte bunuri, în valoare de 20.000 de dolari, pentru a-l sprijini pe un cetăţean străin să fie numit într-o funcţie de consul onorific al României in Cipru.

Păltânea nu prea avea treaba cu SRI decat ca umbrela protectoare, 90% din activitate prestand-o in interesul personal si al grupurilor pe care le deservea. De altfel, in curtea unitatii erau numai autoturisme straine (si ca marca si ca nr. de inmatriculare, unele false, de nici dracu’ nu stia ce-i cu ele), iar un obisnuit al „casei” era un anume „George”, persoana civila, care intra cand dorea in sectie fara sa-l legitimeze cineva. Ca sa-si protejeze afacerile de subordonati, care – prin sursele secrete folosite mai dadeau peste vreo afacere urat mirositoare a lui Paltanea – pe notele lor informative Paltånea scria invariabil: NSI (adica „nu se implementeaza”, deci fara valoare, neimportanta). In acest fel, intreaga munca a unei armate de specialisti a fost valorificata in interes personal, legaturile lui cu mafia carburantilor din Ploiesti au prosperat, si dupa incheierea erei embargoului impus fostei Iugoslavii, perioada in care Paltånea l-a protejat pe unul dintre vatafii acestei mafii, Dragoman si a trait in concubinaj politic si interlop cu fostul ministru de Interne, George Ioan Danescu, presedintele de onoare al Republicii Ploiesti.

Ba, la un moment dat il impusese pe un anume ofiter loial lui, lt. col. Alexe Raul, ca adjunct al sefului Directiei de Supraveghere Operativa, vroia sa schimbe cu italienii sediul acoperit al Filajului din Bucuresti, pe un ofiter din unitate, mr. Soare Ion, il trimisese cu jumatate de norma pe la BAF Floresti, adica numai nenorociri.

Nici nu era prea greu sa procedeze asa atata timp cat isi alesese doi loctiitori pe cinste: col. Bucur Daniel, la fel de predispus la ilegalitati ca si el (condamnat pentru coruptie in acelasi lot) si pe cpt. Marin Constantin, astazi colonel in rezerva, fost sef al SRI Prahova, fost sef la SRI Dambovita, ales special de  Păltânea pentru ca era „tamaie” la munca informativa, dar un bun executant, impecabil yesman, slugarnic, care il venera pur si simplu, nefiind de mirare ca si acum sa doarma cu poza lui Păltânea la capul patului.

Ba mai mult decåt atåt, si mai rau ca asta nu se poate, Paltånea a ajuns partenerul de afaceri la societatea Salub din Ploiesti, al lui Sergio Pileri, despre care exista o tona de rapoarte interne ale SRI. Fireste ca notele despre Pileri nu au fost valorificate niciodata, si pe ele apare rusinosul NSI.

Un asemenea raport a fost intocmit la data de 3 ianuarie 2001, la unitatea 29, Sectorul B, Biroul 10, indicativul 6987, sub numarul de inregistrare 00379/102, in care scrie ca Pilieri a fost actionar la societatea Holding Italia International. Scopul lui Pileri era sa identifice posibilitatea organizarii unei intålniri intre societatea italiana Lottomatica Int. Spa si premierul Romåniei, in scopul promovarii unui proiect de investitii in domeniul loteriei nationale. Pileri se lauda ca afacerea creaza „conditii de obtinere a unor fonduri necontrolabile de catre societatea civila si Parlament, ce pot fi folosite in domeniul operatiunilor speciale, din cadrul serviciilor de informatii, sugerånd ca in tara lui functioneaza de mult timp, acest sistem. A argumentat ca, pe aceeasi structura functioneaza sistemul jocurilor „Bingo”, ale caror fonduri negre au putut fi utilizate de autoritatile nationale de informatii si spionajul militar. Eforturile lui Pileri au esuat in 1999. Nota secreta SRI, ce dateaza din 2001, consemneaza urmatoarele: „Initiativa diplomatica a fost un esec, fapt pentru care, conducerea firmei Lottomatica a reluat demersurile de implementare a propriului proiect in Romånia, prin intermediul lui Sergio Pileri (…)”.

Conform destainuirilor lui Pileri, premierul „a dovedit reticenta la aceasta initiativa, afirmånd ca guvernarea CDR nu foloseste mijloacele guvernarii anterioare (PDSR) si nu agreaza promovarea unor proiecte care sa consolideze si mai tare pozitia fostilor comunisti si a exponentilor Securitatii ceausiste”. Nota se termina asa: „Despre italianul Sergio Pileri, activitatea sa in zona si preocuparile de interes cu relevanta pentru siguranta nationala, pe teritoriul tarii noastre, au fost solicitate date de interes de Diviziunea de Informatii a Municipiului Bucuresti, ofiter indicativ 8562”. De subliniat ca Pileri a fost carabinier, avea gradul de general in rezerva si a activat in cadrul Serviciului Italian de Spionaj Militar (SISMI).
La propunerea specialistilor care au intocmit nota, probabil cpt. Stefan Sorin, de a face un raport prin biroul I analiza-sinteza, colonelul Dumitrache a scris cu månuta lui: „Nu acum!”. In prima faza, cånd Paltånea era seful Sectiei SRI Prahova (avandu-i la mana pe prefecti si pe alti sefi din institutii), a dat ordin ca Pileri sa fie supravegheat fara incetare.

Mai mult, din vechea rețea pe Italia a lui Corneliu Paltanea facea parte  și  Silviu Dumitrache de la DGIPI, fiul col. SRI Dumitrache Gh și  ginerele lui Luca Liviu.

Cum este posibil ca SILVIU DUMITRACHE , adjunctul și șeful protecției interne din DGIPI , ginerele unuia din exponenții falangei ruse in România, asociat al lui Sorin-ovidiu Vantu, cunoscutul lider Sindical Liviu Luca, mare evazionist și combinator , actualmente pușcăriaș, sa rămână in continuare la comanda DGIPI? îl recomanda oare faptul ca a fost dat afara de la ANI (când încerca sa între in SRI) din cauza de consum de substanțe “halucinogene” (chiar așteptam un punct de vedere al SRI pe acest caz) ? Sau faptul ca a fost anchetat și trimis in judecată de DNA pentru “probleme” la fondurile operative, împreuna cu toată conducerea de atunci a DGIPI ? Sau faptul ca a fost adus și promovat in DGIPI cât alții in 10 ani de cunoscutul MARCEL SANPETRU (condamnat la rându-i ptr diverse “giumbușlucuri “) prieten bun cu Gheorghe Dumitrache și finul acestuia Gheorghe Muscalu, chiar dacă fusese dat afara din Academia SRI ???  Cum este posibil: deci SRI te da afara pentru ca îți plac unele substanțe “halucinogene” însă DGIPI te ia de bun și te promovează ca pe Greuceanu in câțiva ani și te pune șef la Protecție Interna ???? Lupul paznic la oi ! Ministrul Fifor și alți factori de conducere din MAI știu asta sau se fac ca ploua, mai aveți nevoie cumva de serviciile lui Liviu Luca și filiera rusească ? Poate e timpul sa se facă in sfârșit curățenie !!! Ce a făcut protecția interna coordonata de acest personaj in cazul Caracal ??? Nu ar trebui sa răspundă și el ???

Bomba bombelor

Din „fetitele” duse la produs de Corneliu Paltanea în cabane de vânătoare în Munții Buzăului la partidele de vânătoare organizate pentru italieni, se numara Catalina Necsulescu (chiar amanta lui atunci, ofiter SRI si sotia altui ofiter SRI, sef sector “C” – Economic), Deaconu Dariana (cumnata procuroarei de la unitatea de elita a DNA ST Ploiesti,  Deaconu Giluela) și fata avocatului Iovu.

In faza a doua, cånd Paltånea a trecut in rezerva, s-a multumit cu functia de director al lui Pileri, la firma Salub, achizitionata in conditii frauduloase iar loctiitorii si unii ofiteri ai sectiei Prahova au inchis ochii, cånd au primit pe „daiboj”, un set de laptopuri din måna italianului, cum ar fi cpt. Sorin Stefan sau loctiitorul Ciobanu Danut de la aceea vreme.

Nu suntem noi nici in masura, nici indreptatiti sa dam un verdict asupra existentei, si in prezent, a unor urmari ale activitatii fostului comandant Paltånea, cåt si a semintelor pe care le-a lasat sa germineze la DJI Prahova, cert este insa ca col. Marin Constantin – chiar mutat la Dambovita si ulterior pensionat– este inca marcat de „personalitatea” lui Paltanea si a ramas cu multe reflexe si ticuri de la el.

Esti tentat sa spui ca SRI –ul de acum este in mare parte diferit de cel al anilor ´90, dar cand vezi cazul Hexi Pharma (si Farma), rebranduirea SRI, achitiziile IT de la firmele lui Ghita Sebastian, iti dai seama ca oameni ca Soare s.a. au fost şi sunt incă mentori ai unora dintre „noii lupi” ai momentului. (Cristina T.).

[1] In septembrie 2008, magistratii ICCJ l-au condamnat la trei ani de inchisoare pe fostul general SRI Eugen Grigorescu (pentru abuz in serviciu in forma calificata si retinerea si distrugerea unor inscrisuri) in dosarul privind disparitia jurnalului disidentului Gheorghe Ursu, omorit in bataie de Securitate in anul 1985.

[2] In 04.02.2013, g-ral. brig. (r) Ovidiu Soare, fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, a fost condamnat definitiv de ICCJ la trei ani închisoare cu suspendare, sub supraveghere, pentru corupţie.

[3] Fostii directori adjuncti ai SRI, generalii Ionel Marin si Dumitru Zamfir precum si maiorul Catalin Miu au fost condamnati in octombrie 2011 de ICCJ la un an de închisoare cu suspendare pentru fals în declaratii în dosarul privind închirierea si ulterior cumpararea ilegala a unor locuinte RA-APPS, la preturi subevaluate.

[4] Prin Decizia penală nr. 236 din 19.12. 2013, ICCJ l-a condamnat definitiv pe g-ral. brig. (r) PETRACHE CANDEA, fost şef al Corpului de Control din cadrul Serviciului Român de Informaţii  pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, la doi ani inchisoare cu suspendare. Alături de acesta, aceeaşi pedeapsă au primit-o g-ral. brig. (r) ADRIAN BĂRBULESCU, locţiitor al şefului Corpului de control din SRI, col. (r) GEORGE ICLEANU, şi lt. col. (r) DUMITRU DĂNUŢ VLĂDICĂ, toţi din SRI, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.

 

 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Uncategorized

BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z: literatura română iese din manual și urcă pe scenă, în oraș

Published

on

By

București, 2026 – Cum ar arăta literatura pentru Bacalaureat dacă adolescenții n-ar mai fi nevoiți doar să o memoreze, ci ar putea să o joace, să o rescrie, să o transforme în muzică, mișcare, improvizație și conținut digital? BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z este un proiect de educație culturală inițiat de Asociația JG Victory of Art, care aduce literatura română din programa de Bacalaureat mai aproape de limbajul, întrebările și universul adolescenților de astăzi.

În perioada 15 august – 30 octombrie 2026, 100 de liceeni din 5 licee bucureștene vor participa la un program intensiv de educație culturală, coordonat de 16 profesioniști din domeniul artistic și al comunicării. Timp de 8 săptămâni, adolescenții vor lucra în ateliere interdisciplinare de actorie, muzică, scriere dramatică, improvizație, mișcare scenică și social media, transformând operele studiate pentru Bacalaureat în creații contemporane care vorbesc despre preocupările generației lor. De la comentariul învățat pe de rost la experiența trăită BAC IN MY MIND pornește de la o întrebare simplă: ce s-ar întâmpla dacă adolescenții ar avea voie să intre cu adevărat în literatura pe care o studiază?

În loc să reproducă mecanic interpretări și comentarii, participanții sunt provocați să privească textele prin propriile experiențe și să vorbească despre teme precum iubirea, libertatea, puterea și identitatea. Literatura devine astfel punct de plecare pentru improvizații, scene contemporane, soundtrack-uri literare și chiar conținut creat pentru TikTok și Instagram.

Proiectul își propune să transforme întâlnirea cu literatura română dintr-o obligație școlară într-o experiență artistică personală și colectivă. 100 de adolescenți. 5 licee. 16 profesioniști. Un oraș care devine scenă.

Echipa artistică și educațională reunește profesioniști din teatru, muzică, dramaturgie, improvizație, mișcare scenică și comunicare digitală: Radu-Florin Solcanu, Petru-Cristian Georoiu, Raluca-Ioana Robu, Ion Grigoraș, Sandra Boroghina, Lilian Cărăuș, Svetlana Gluhova, Robert-Aurelian Costin, Victor Cristian Dorian Ciutacu, Matei Lucaci-Grunberg, Alexandru Nagy, Ștefan-Andrei Huluba, Andrei-Sever Bârzan, Ioana-Alexandra Dragomir și Alexandra Luca.

Coordonarea artistică și managementul proiectului sunt asigurate de Maria-Julieta Georoiu, fondatoarea Victory of Art, cu 15 ani de experiență în dezvoltarea proiectelor de teatru și musical dedicate adolescenților. Literatura iese în oraș.

Una dintre componentele esențiale ale BAC IN MY MIND este ieșirea creației artistice din sala de curs și întâlnirea directă cu publicul. Pe 17 și 18 octombrie 2026, creațiile realizate de adolescenți vor avea primele reprezentări publice în Grădina Icoanei, transformând unul dintre spațiile cunoscute ale Bucureștiului într-o scenă deschisă. Proiectul va culmina cu un festival urban de trei zile, în perioada 23–25 octombrie 2026, la Teatrul Amzei, unde vor fi reunite creațiile celor cinci licee.

Evenimentele urmăresc să aducă împreună adolescenții, artiștii, profesorii, familiile și publicul bucureștean și să demonstreze că literatura clasică poate deveni relevantă pentru o generație crescută în mediul digital atunci când îi este oferită libertatea de a o descoperi prin propriul limbaj. Un proiect care își propune să continue BAC IN MY MIND este gândit ca prima ediție a unui festival anual, cu posibilitatea extinderii modelului în anii următori. În cadrul proiectului va fi realizat și un ghid de dramatizare, care va rămâne disponibil online și va putea fi utilizat de profesori, astfel încât metodologia dezvoltată în cadrul proiectului să poată continua și după încheierea acestei ediții.

BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z se desfășoară în perioada 15 august – 30 octombrie 2026, în București.

Organizator: Asociația JG Victory of Art – JG Victoria Artei

Website: www.victoryofart.com

Social media: https://www.facebook.com/ScoalaVictoryOfArt/?locale=ro_RO

E-mail: office@victoryofart.com

Telefon: 0757 058 310

Continue Reading

Uncategorized

De la rutine simplificate prin tehnologie la timp investit pentru ceea ce contează: Samsung deschide conversația despre SmartTime

Published

on

By

  • 52% dintre respondenții Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice;
  • 31% dintre utilizatorii de dispozitive premium ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi;
  • Peste 100.000 de utilizatori din România folosesc SmartThings zilnic;

București, 24 august 2026 – Pe măsură ce tehnologia simplifică tot mai multe dintre rutinele zilnice, discuția despre eficiență merge firesc mai departe către modul în care alegem să investim timpul pe care îl câștigăm? De aici pornește SmartTime, o conversație care vorbește despre timpul eliberat cu ajutorul tehnologiei și investit în ceea ce contează pentru fiecare, de la familie și pasiuni la odihnă, entertainment sau timp pentru sine.

De la găsirea rapidă a unei informații la gestionarea activităților din casă, inteligența artificială și dispozitivele conectate au un rol tot mai prezent în rutina de zi cu zi. Pentru utilizatori, unul dintre beneficiile concrete este timpul: 52% dintre respondenții unui studiu realizat în comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice.

Un ecosistem conectat care simplifică rutinele zilnice

Nevoia de eficiență se reflectă și în așteptările utilizatorilor de la tehnologie. Potrivit unui studiu Samsung realizat în rândul utilizatorilor de dispozitive premium, 31% dintre respondenți spun că ar investi mai mult într-un ecosistem de produse conectate dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea.

În ecosistemul Samsung, SmartThings conectează dispozitivele compatibile și permite gestionarea și automatizarea unor activități dintr-un singur loc. Astfel, diferite momente ale rutinei zilnice, de la spălarea hainelor și curățenia casei până la controlul dispozitivelor conectate, pot necesita mai puține intervenții din partea utilizatorului.

O mașină de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului, un aspirator robot care poate prelua o parte din rutina de curățenie sau posibilitatea de a controla mai multe dispozitive conectate din aceeași aplicație sunt exemple ale modului în care tehnologia poate reduce timpul și atenția acordate unor sarcini repetitive.

În România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, integrând deja dispozitivele conectate în propriile rutine.

Datele din comunitatea Samsung Members arată și cât de prezentă este deja inteligența artificială în ecosistemul personal al utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi.

Timpul câștigat devine SmartTime

Timpul eliberat prin simplificarea acestor rutine este punctul de plecare pentru SmartTime: timpul pe care îl putem investi în ceea ce contează pentru noi. Timpul pe care nu îl mai alocăm unei activități repetitive poate deveni timp petrecut cu familia, pentru sport, o pasiune, odihnă, entertainment sau pur și simplu pentru relaxare.

SmartTime nu pornește, astfel, de la ideea de a face mai multe lucruri în timpul câștigat, ci de la posibilitatea de a alege cum vrem să îl folosim. Pentru fiecare persoană, această alegere poate arăta diferit, iar tehnologia conectată poate contribui la crearea acestui spațiu în rutina de zi cu zi.

„Tehnologia devine cu adevărat relevantă atunci când se integrează firesc în rutina oamenilor și le oferă beneficii concrete. Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi. Prin SmartTime vrem să ducem conversația mai departe, către ceea ce putem face cu timpul astfel câștigat, fie că alegem să îl investim în noi, în familie sau în lucrurile care ne aduc plăcere”, a declarat Simona Panait, Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria.

Prin SmartTime, Samsung continuă conversația despre rolul pe care inteligența artificială, SmartThings și ecosistemul de dispozitive conectate îl pot avea în simplificarea activităților de zi cu zi. De la un singur dispozitiv la o casă conectată, tehnologia devine parte din rutină, cu un obiectiv care contribuie la mai puțin timp dedicat gestionării ei și mai mult timp disponibil pentru ceea ce contează.

Pentru mai multe informații despre SmartThings și ecosistemul conectat Samsung, accesați samsung.com/ro/smartthings.

Continue Reading

Uncategorized

Wawsome lanseaza campania „Cunoaste-ti drepturile” pentru a informa consumatorii despre dreptul la accesibilitate digitala

Published

on

By

  • 9 din 10 site-uri analizate de Wawsome prezinta probleme importante de accesibilitate digitala
  • Wawsome dezvolta parteneriate pentru educare si constientizare si invita organizatiile din societatea civila sa se alature demersului

Bucuresti, 18 August 2026– La un an de la intrarea in vigoare a obligatiilor privind accesibilitatea digitala pentru numeroase produse si servicii destinate consumatorilor, Wawsome lanseaza campania de informare „Cunoaste-ti drepturile”, prin care isi propune sa explice publicului ce drepturi are atunci cand intampina bariere in utilizarea site-urilor, aplicatiilor sau serviciilor digitale.

Campania se adreseaza tuturor consumatorilor, cu un accent special asupra persoanelor cu dizabilitati, si explica pe intelesul tuturor ce presupune legislatia privind accesibilitatea digitala, cum pot fi sesizate problemele intalnite si care sunt pasii pe care utilizatorii ii pot urma pentru a solicita remedierea acestora. Printre situatiile in care consumatorii pot solicita masuri din partea companiilor se numara posibilitatea de a utiliza un site doar cu tastatura, accesarea continutului de catre persoanele nevazatoare, afisarea clara a textului, precum si posibilitatea de a completa si transmite formulare online.

Utilizatorii pot transmite sesizarea direct operatorului sau furnizorului serviciului, la datele de contact indicate in declaratia ori informatiile de accesibilitate aplicabile. Mai mult, se pot adresa autoritatilor competente, in functie de tipul produsului sau serviciului si de cadrul legal aplicabil.

Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei (ADR) ofera informatii privind accesibilitatea si modalitatile de semnalare a problemelor la www.adr.gov.ro/accesibilitate-site-uri-web. Sesizarile din aria de competenta a ADR pot fi transmise la monitorizare.accesibilitateweb@adr.gov.ro.

„Accesibilitatea digitala nu este un beneficiu optional, ci un drept al consumatorilor. Prin aceasta campanie vrem ca oamenii sa stie ca pot solicita servicii digitale accesibile si ca au la dispozitie instrumente legale pentru a cere respectarea acestui drept. In acelasi timp, ne dorim sa construim, alaturi de organizatii si initiative din societatea civila, un demers de educare care sa aduca accesibilitatea mai aproape atat de utilizatori, cat si de companii. O societate incluziva incepe cu utilizatori informati”, declara George Onofrievici, CEO Wawsome.

Campania continua demersurile de educare si constientizare incepute de Wawsome prin analiza publicata anterior, potrivit careia 9 din 10 site-uri analizate prezinta probleme importante de accesibilitate digitala. Rezultatele au aratat ca, la un an de la aplicarea European Accessibility Act, exista inca un decalaj semnificativ intre cerintele de accesibilitate si experienta reala oferita utilizatorilor. Prin „Cunoaste-ti drepturile”, Wawsome muta accentul de la diagnostic catre informare si actiune, explicand consumatorilor ce pot solicita si cum pot semnala barierele intalnite.

Educatia privind accesibilitatea se construieste impreuna

In acest demers, Wawsome dezvolta actiuni comune de educare si constientizare alaturi de organizatii si initiative care cunosc direct nevoile si experientele persoanelor cu dizabilitati. Printre partenerii implicati se numara Consiliul National al Dizabilitatii din Romania si B Inclusive, primul festival de incluziune si accesibilitate din Europa de Est. Wawsome isi propune sa extinda in perioada urmatoare acest demers prin noi parteneriate cu organizatii si initiative din societatea civila.

„Intr-o societate digitala, imposibilitatea utilizarii serviciilor digitale, devine o noua forma de excluziune. Accesibilitatea digitala trebuie sa insemne acces real, nu doar conformitate formala. Pentru o persoana cu dizabilitati, imposibilitatea de a utiliza un site poate insemna imposibilitatea de a face o plata, de a completa un formular sau de a accesa un serviciu esential. Este important ca oamenii sa isi cunoasca drepturile, dar la fel de important este ca organizatiile sa inteleaga responsabilitatea pe care o au in eliminarea acestor bariere”, declara Daniela Tontsch, presedinte, Consiliul National al Dizabilitatii din Romania.

Incluziunea se vede in lucrurile simple, in momentele de zi cu zi in care o persoana poate participa, alege si decide singura. Digitalul face parte din viata noastra, iar atunci cand un site sau un serviciu online nu este accesibil, excluderea devine foarte concreta. Schimbarea incepe atunci cand ascultam experientele oamenilor si construim impreuna spatii, fizice si digitale deopotriva, in care fiecare persoana poate participa cu adevarat„, declara Marina Roxana Corneliu, fondator B-Inclusive.

Pe parcursul campaniei, compania va publica ghiduri practice si materiale video care prezinta situatii reale din viata de zi cu zi a persoanelor cu dizabilitati si modul in care accesibilitatea digitala le influenteaza accesul la servicii si activitati cotidiene. Campania va include, de asemenea, explicatii privind drepturile consumatorilor si recomandari privind modul in care pot fi formulate solicitari catre companii sau sesizari catre autoritatile competente. Prin aceasta initiativa, Wawsome isi propune sa contribuie la cresterea gradului de informare privind accesibilitatea digitala si la accelerarea adoptarii unor servicii digitale care pot fi utilizate in mod egal de toate persoanele, indiferent de abilitatile acestora.

Wawsome completeaza evaluarea automatizata a accesibilitatii prin audituri manuale, care permit testarea si analiza umana a scenariilor ce nu pot fi evaluate integral cu ajutorul instrumentelor automate. In continuarea acestui proces, Wawsome Accessibility Checker scaneaza rapid site-ul si genereaza un raport privind problemele identificate corelat cu criteriile WCAG (Web Content Accessibility Guidelines), standarde internationale care stabilesc cerinte pentru accesibilitatea continutului digital. La nivelul experientei utilizatorului, Wawsome Accessibility Widget ofera optiuni de adaptare a contrastului, dimensiunii si spatierii textului, animatiilor si navigarii, printr-o integrare simpla si personalizabila. Wawsome Accessibility Monitor urmareste periodic aparitia unor probleme noi, pentru mentinerea accesibilitatii in timp.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2025 RĂSPÂNDACUL.ro