Avocatul Toni Neacșu face joi, pe Facebook, câteva „observații punctuale” în legătură cu soluția dată ieri de CCR. El susține, printre altele, că orice amânare a punerii în aplicare de îndată a minutei deciziei CCR reprezintă o prelungire a conflictului juridic și blocajului instituțional, iar obligația lui Klaus Iohannis este de a pune de îndată decizia CCR, care este definitivă și general obligatorie.

„1. Deși deciziile CCR produc efecte obligatorii doar de la publicare, în cazul conflictelor juridice de natură constituțională minuta se comunică autorităților în conflict. CCR a constatat existența unui conflict juridic determinat de refuzul Președintelui de a-și îndeplini atribuții constituționale începând cu data de 26 august. Aceasta este data apariției conflictului, care continuă și în prezent până în momentul îndeplinirii îndatoririlor (revocarea respectiv numirea interimarilor). Orice amânare a punerii în aplicare de îndată a minutei deciziei CCR reprezintă o prelungire a conflictului juridic și blocajului instituțional, respectiv o prelungire a stării de încălcare a Constituției. De aceea consider că obligațiile președintelui, așa cum au fost stabilite de CCR, trebuie îndeplinite de îndată, iar nu de la data publicării motivării în monitorul oficial.

SURSE Amenințări în CEX PSD. Viorica Dăncilă: ‘O să ne vedem noi aici pe 11 noiembrie!’

2. Președintele are 2 obligații pe care trebuia să le îndeplinească încă din 26 august: revocarea și constatarea vacanței unor funcții de miniștri respectiv numirea interimarilor. Obligațiile derivă din textul Constituției, CCR nefăcând decât să confirme că respective prevederi constituționale (art. 107) sunt aplicabile și obligatorii.
3. CCR nu a constatat existența unui conflict juridic legat de numirea miniștrilor plini. Aceasta nu înseamnă că a decis ca problema numirii acestor miniștri este de competența Parlamentului. Potrivit legii, CCR stabilește obligații pentru părțile din conflict doar în situația în care se constată existența unui conflict juridic iar nu și atunci când se constată că nu există acest conflict. Astfel fiind, pe acest capăt de cerere CCR nu poate stabili atitudinea de urmat de către Guvern.
4. Respingerea cererii de constatare a conflictului juridic pe tema miniștrilor plini se poate fundamenta pe două argumente diferite, care vor fi văzute doar în motivare. Curtea putea să respingă fie întrucât în această situație Președintele nu avea atribuția de numire a miniștrilor, aceasta aparținând Parlamentului întrucât s-a schimbat configurația politică a Guvernului, fie pur și simplu întrucât Președintele are dreptul să refuze oricând o primă propunere de numire a unor miniștri, pe considerente de oportunitate. Ce mai probabil suntem în a doua ipoteză, întrucât Președintele nemotivând în nici un fel respingerea miniștrilor CCR nu a avut cum să analizeze daca acest refuz al său este constituțional sau nu. Tocmai de aceea a obligat Președintele să motiveze refuzurile”, scrie Neacșu pe Facebook.

Judecătorii constituționali au admis, miercuri, sesizarea privind conflictul juridic între Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis, stabilind că şeful statului urmează să emită „de îndată” decretele de revocare a miniştrilor, precum şi pe cele de desemnare a interimarilor.

Raspandacul.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here