Connect with us

Uncategorized

Am fost într-un observator de animale sălbatice din România, ca să văd dacă mai e cale de împăcare între om și urs – Calatorii

Published

on

​Observatoarele de urși, adică acele locuri amenajate în pădure unde poți să stai ascuns și să privești animalele sălbatice fără să intri în contact cu acestea, s-au înmulțit în România în ultimii ani. Am fost într-un astfel de observator la Balvanyos, în județul Covasna, pentru a experimenta altfel de interacțiune cu urșii decât cel pe care-l vezi la televizor.

Știrile despre urși, mai ales cele din perioada vacanțelor de vară, arată că, în general, românii nu știu cum să se comporte cu aceste animale. Poate părea paradoxal în condițiile în care urșii au trăit tot timpul prin părțile astea, iar România are cea mai numeroasă populație din toată Europa.

Te-ai putea întreba atunci de ce atât de mulți turiști se apropie imprudent de urși, până acolo încât ajung chiar să-și riște viața încercând să facă un selfie cu carnivorul? Și nu doar turiștii fac lucruri aberante, ci și unii proprietari de pensiuni care au ajuns la nebunia în care pun mâncare în curțile caselor pentru a atrage animalele, astfel încât să fie văzute de turiști.

Cifrele oficiale spun că în România sunt în jur de 6300 de urși, potrivit ultimului recensământ. Nimeni nu crede însă aceste date. ONG-urile specializate pe conservarea mediului suspectează că, în realitate, sunt mai puțini, iar cifrele au fost umflate pentru a motiva redeschiderea vânătorii (din 2016 ursul nu mai poate fi vânat în România decât în condiții speciale).

De cealaltă parte, localnicii din zonele de munte sau vânătorii spun că numărul urșilor este cel puțin dublu. În mod normal, le-aș da dreptate și unora și altora. Serios acum, cine ar putea avea încredere într-un recensământ făcut de un minister din România (Ministerul Mediului în cazul de față)? E de ajuns să iei ca exemplu cifrele oficiale referitoare la populația României. Dacă autoritățile nu au fost în stare să numere oamenii, ce să mai spunem de urși?

„Un urs are nevoie de o mie de hectare cu vegetație forestieră ca să se comporte natural, ca să aibă ce mânca. Eu aici, în zonă, am numărat o dată 12 urși, de aici de la observator până la Bixad, unde stau eu. Doar cei pe care i-am putut vedea. Când am măsurat cu Google Maps mi-a ieșit o suprafață de 500 de hectare. 12 urși pe 500 de hectare. E clar că sunt mai mulți la noi, aici, decât cred autoritățile”, mi-a spus zilele trecute Jani Balazs, inginerul silvic, specializat în fond cinegetic, care mi-a fost ghid la observatorul de urși din Balvanyos (aproape de Lacul Sfânta Ana, Covasna).

De altfel, într-o noapte, în timp ce stăteam pe terasa din fața hotelului din Balvanyos am putut să văd o ursoaică cu trei pui, care se jucau în niște grămezi de nisip. „E un lucru obișnuit ca ursul să vină atât de aproape”, mi-au zis și oamenii de la hotel.

Organizațiile de mediu nu contestă atât cifrele ministerului, cât mai ales metoda de numărare.

„În România, metodologia de recensământ a urșilor se bazează în principal pe contorizarea urmelor animalelor de pe raza unui fond cinegetic într-un anumit interval de timp primavară, și nu la nivel regional, în mod sincronizat și armonizat. Procesul pare a fi în multe cazuri o simplă procedură administrativă de a completa hârtii, fără a elimina multiplele numărări ale aceluiași urs în mai multe fonduri de vânătoare.

Cel mai important este să se treacă de la o metodologie aplicată la nivel de fond cinegetic la una care să permită numărarea la nivel regional și pe o perioadă îndelungată, utilizând metode credibile și transparente, inclusiv analize ADN”, mi-a explicat Cristian Remus Papp, manager Biodiversitate și Arii Protejate la WWF România.

Dar mai aduc totuși urșii din România și altceva decât necazuri?

Urs fotografiat în observatorul din Balvanyos. Fotografii de Gabriel Bejan

Dacă dai căutare pe Google după cuvintele-cheie „observator de urși” o să obții o grămadă de rezultate, semn că afacerea asta s-a dezvoltat în ultimii ani. Cele mai multe rezultate sunt din Harghita și Covasna.

Dar ce este un observator de urși?

Este un adăpost ascuns printre copaci, în pădure, de unde animalele pot fi observate, fotografiate sau filmate printr-un geam unidirecțional. Cu alte cuvinte, tu poți să vezi ursul, dar el nu te vede pe tine. Iar pentru o experiență de genul acesta, ca turist, plătești cam 25-35 de euro.

Eu am fost într-un observator aflat la vreo patru kilometri de Balvanyos Resort, pe drumul spre Lacul Sf. Ana. După ce am ajuns într-o parcare, unde am lăsat mașina, am mai mers vreo jumătate de kilometru prin pădure. Am fost însoțiți de un ghid din Bixad, înarmat cu o pușcă de vânătoare.

Ghidul era de profesie inginer silvic, specializat în fond cinegetic, deci o persoană cât se poate de legitimă să vorbească despre comportamentul animalelor.

Am urcat în liniște, pe un drum forestier, până la căsuța din lemn ascunsă printre copaci. Înăuntru erau și alți turiști care priveau deja prin geam un mascul uriaș ce-și lua masa la 20 de metri de adăpost. Ghidul ne-a pus în vedere să nu vorbim decât în șoaptă și să nu folosim blițurile de la camerele foto, iar telefoanele să fie pe modul avion. Peste becul de la autofocusul camerei foto mi-am lipit, de asemenea, un leucoplast. Orice lumină ar fi putut speria animalele.

De asemenea, turiștii nu au voie să aducă mâncare cu ei în observator, tot pentru a proteja simțurile olfactive ale urșilor. Ursul nu părea că este conștient că vreo 20 de oameni se uitau la el din spatele copacilor. A tresărit doar când am atins, din greșeală, geamul observatorului. A adulmecat puțin aerul, apoi și-a continuat masa. Porumbul adus de oameni acolo, reprezintă un aport energetic pe care animalul îl primește cu plăcere. Mai ales că e gratis.

La un moment dat, masculul s-a ridicat de la masă, s-a apropiat de un copac și a început să se scarpine ca Baloo din Cărțile Junglei. Apoi în câmpul vizual a intrat și femela. După ce s-au săturat, cele două animale au plecat în aceeași direcție. Afară, aproape se întunecase.

L-am întrebat pe ghidul Jani Balazs câteva lucruri despre funcționarea observatorului:

Câți vizitatori aveți în medie?

Jani Balazs: În perioada din iunie până în august vin cam 15-20 de oameni pe zi. Uneori sunt și 40 de persoane.

Care e principiul după care funcționează observatorul? De ce aici și nu în altă parte?

Aici a fost hrănit ursul și acum 50 de ani. Acolo unde e mesteacănul acela aplecat era observatorul de vânătoare a lui Ceaușescu. Pe vremea aia hrănirea se făcea în interiorul pădurii, dar pentru un observator de urși locul nu e foarte bun, pentru că se întunecă repede și nu mai vezi așa cum vezi aici.

Ce fel de mâncare puneți aici?

În prima fază am vrut ca să ținem departe de localitate animalele sălbatice. Cu scopul ăsta s-a început hrănirea. Adică ce lipsește animalului din pădure să găsească aici, energie, calorii. Să nu mai vină să caute în gospodăriile oamenilor.

Ați omorât vreodată vreun urs?

Niciodată, și nici nu aș vrea să omor vreun urs.

Dar ați fost într-o situație de pericol?

Da, am fost în faze delicate, dar niciodată nu am tras în el. A fost și la doi metri de mine. M-a atacat, erau puii acolo, a fugit spre mine, dar asta a fost tot. Dar nu aș omorî un urs niciodată.

Inginerul silvic Jani Balazs

Observatoarele de urși și ce reprezintă wildlife watching-ul

Observarea animalelor în sălbăticie se întâmplă de mulți ani peste tot în lume. În urmă cu vreo cinci ani am dormit într-un cort în mijlocul rezervației naturale Tsavo East din Kenya, într-un campus aflat la câțiva metri de un puț făcut de mâna omului unde se adapă elefanții, leii, bivoli și alte animale sălbatice.

Campusul era însă înconjurat cu sârmă electrificată. Și acolo, oamenii încercau să negocieze într-un fel cu animalele (de pildă, le dădeau mâncare), astfel încât toată lumea să fie fericită: turiștii, pentru că au văzut lei și elefanți în libertate, animalele pentru că primesc un supliment nemuncit de hrană și apă.

În Statele Unite, wildlife watching-ul în parcurile naționale aduce 300 de milioane de vizitatori din toată lumea. Este o afacere colosală.

În România, observarea animalelor sălbatice este o activitate în plină dezvoltare. În special în Covasna și Harghita, județe cu foarte mulți urși. Atât de mulți încât localnicii spun că a devenit un pericol să mai iasă seara din curtea casei.

„Eu stau în Bixad de când m-am născut. Și eu de mic am umblat prin pădure cu taică-meu și la vânătoare și la plimbat. Și poate treceau săptămâni până să mă întâlnesc cu un urs. Acum dacă ies afară imediat dau de un urs, doi. Și abia dacă mai văd o căprioară sau un cerb. În strada mea, în centrul comunei, pe o străduță stau șase familii. În fiecare noapte vine ursul în stradă. Alaltăieri am găsit balega în fața casei mele”, mi-a mai spus Jani.

Vedere din Balvanyos

I-am întrebat pe cei de la WWF, una dintre cele mai active organizații la nivel mondial în ceea ce privește conservarea naturii, ce părere au despre observatoarele de urși care au apărut în România în ultimii ani:

„Activitățile de observare și studiere a comportamentului animalelor sălbatice în mediul lor natural sunt absolut necesare în activitatea de conservare, inclusiv cele care implică prezența într-un număr redus și într-un mod organizat al non-specialiștilor (turiști, fotografi de viață sălbatică, etc.), însă doar cu condiția ca acestea să nu afecteze comportamentul natural al speciilor din zonă (nu doar a urșilor). Din nefericire, practicile nesustenabile de la unele observatoare, cum ar fi hrănirea masivă și pe întreaga perioadă a anului, induc modificări comportamentale (apropierea față de om și localități) și fiziologice (urșii nu mai intră în somnul de iarnă), ajungându-se să favorizeze interacțiunile negative dintre urși și oameni”, mi-a spus Livia Cimpoeru, specialist comunicare, WWF România.

WWF recomandă, de pildă, ca observarea animalelor să se bazeze pe „întâlnirea accidentală între om și animal”, nu pe hrănirea animalelor.

„În alte țări, cum sunt Slovenia și Croația, țări cu o populație importantă de urși, se derulează activități de ecoturism pe specia urs care exclud hrănirea. Variantele de turism implementate cu succes, sunt:

Observare de urși/fotografie – bear watching: concentrat pe activitatea de observare/fotografiere a urșilor dintr-o ascunzătoare special construită în acest scop.

Trasee de urși – bear trails: se concentrează pe interpretarea tematică și experimentarea habitatului urșilor și prezența lor în mediul natural (urmarea de trasee de interpretare a urșilor, căutare de semne lăsate de urs, urme, excremente, bârloage), martori ai comportamentului ursului (urme de gheare pe arbori) și înțelegerea impactului speciei urs asupra mediului (asupra altor animale, asupra habitatelor forestiere, omului), etc.

Promovarea coexistenței om – carnivore mari, coexistența om-natura, experiența vieții la stână – coexistence product, Dezvoltarea și comercializarea unor produse sub marca produse prietenoase cu ursul- marcă acordată celor care respectă și aplică măsuri de protecție (garduri electrice, câini specializați în paza șeptelului, containere de gunoi anti-urs, etc.) pentru preîntâmpinarea pagubelor produse de urs”, mi-a mai explicat Livia Cimpoeru de la WWF România.

Dacă pe unele teme legate de relația urs-om, localnicii și organizațiile de conservare a mediului au păreri divergente, există totuși câteva lucruri unde avem consens: urșii nu trebuie obișnuiți cu resturile alimentare.

„Ursul fiind un animal oportunist, se obișnuiește cu orice. El dacă găsește de mâncare în tomberon și a găsit o dată, nu se mai gândește să mănânce altceva. El vine cu siguranță la tomberon, cu puțină energie câștigă foarte multe calorii. Dintr-o dată. Și asta contează. Să aibă de mâncare și să se împerecheze”, spune Jani Balzs.

Iar WWF România spune că una dintre cele mai nocive practici o reprezintă „abandonarea de resturi alimentare în zonele de sălbăticie”.

Până când vom afla cu adevărat câți urși sunt în România, eu cred că ar trebui să ne bucurăm la modul responsabil de ei. Iar wildlife watching-ul este una dintre metodele cele mai sigure. Dacă se face cu respectarea regulilor, desigur.

Intră aici ca să vezi și clipul video de la observatorul de urși din Balvanyos.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Uncategorized

Zyxel Networks sporește eficiența operațională la JW Marriott Maldives Resort & Spa cu ajutorul unei rețele WiFi fiabile pentru personalul hotelului

Published

on

By

Rețeaua WiFi gestionată în cloud, cu monitorizare bazată pe inteligență artificială, asigură conectivitatea personalului și buna desfășurare a operațiunilor.

Zyxel Networks, lider în furnizarea de soluții de rețea în cloud sigure și bazate pe inteligență artificială, a anunțat astăzi implementarea cu succes a soluției sale de rețea în cloud Nebula la JW Marriott Maldives Resort & Spa, unde o rețea gestionată în cloud cu peste 100 de access point-uri (AP-uri) asigură o conectivitate fără întreruperi și de înaltă densitate în întreaga zonă de cazare a personalului stațiunii, sprijinind personalul din spatele uneia dintre cele mai prestigioase stațiuni de lux din insulele Maldive.

Asigurarea unei conectivități constante în spațiile de cazare ale personalului, repartizate în cinci blocuri rezidențiale, a reprezentat o provocare atât din punct de vedere structural, cât și operațional. La JW Marriott Maldives Resort & Spa, succesul nu a depins doar de adăugarea unui număr mai mare de AP-uri, ci de proiectarea unei rețele capabile să depășească interferențele de semnal, rămânând în același timp ușor de gestionat la scară largă.

Împreună cu partenerii Plexus Distribution și Focus Computers, Zyxel Networks a abordat aceste provocări printr-o combinație de proiectare inteligentă a rețelei, infrastructură robustă și gestionare bazată pe cloud, care oferă:

  • Proiectare wireless bazată pe layoutul locației: În loc să se bazeze pe access pointuri montate pe coridoare, care aveau dificultăți în a asigura semnalul WiFi în camere din cauza pereților cu panouri metalice, arhitectura wireless a fost reproiectată în funcție de locurile în care conectivitatea era cea mai importantă. Aproximativ 95 de puncte de acces de interior NWA90AX PROau fost instalate direct în camerele personalului pentru a asigura o acoperire consistentă la nivel de cameră, în timp ce punctele de acces de exterior NWA55AXE extind acoperirea WiFi fiabilă în grădini și în alte spații comune.
  • O rețea principală robustă: switch-urile managed GS1920-24HPv2au fost instalate în fiecare bloc de cazare, formând o rețea principală stabilă și capabilă să susțină un trafic ridicat. Capacitățile lor PoE simplifică implementarea, permițând amplasarea flexibilă a punctelor de acces și reducând în același timp cerințele de cablare între mai multe clădiri.
  • Operațiuni centralizate în cloud: platforma de gestionare în cloud Nebulade la Zyxel Networks oferă o vizualizare într-un singur loc asupra întregii rețele, permițând monitorizarea centralizată și gestionarea de la distanță. Funcția Wireless Health din cadrul platformei Nebula, bazată pe inteligență artificială, ajută echipele IT să detecteze și să diagnosticheze automat problemele de Wi-Fi, optimizând în același timp performanța înainte ca acestea să afecteze operațiunile zilnice ale angajaților stațiunii.

„Pentru a asigura o experiență de navigare pe internet performantă și stabilă pentru angajații noștri, am decis să instalăm puncte de acces în fiecare cameră. Pentru aceasta, aveam nevoie de o soluție de înaltă calitate la un preț accesibil. De aceea am ales produsele Zyxel Networks pentru modernizarea noastră”, a comentat Dilanka Adikari, specialist IT senior la JW Marriott Maldives Resort & Spa. „Soluția de rețea în cloud Zyxel Nebula a făcut ca gestionarea tuturor punctelor de acces, a switch-urilor și a configurațiilor acestora să fie extrem de ușoară. Aceasta ne-a simplificat operațiunile și a îmbunătățit fiabilitatea generală a rețelei”, a adăugat Adikari.

„Conectivitatea fiabilă pentru personalul din sectorul ospitalității este adesea neglijată, deși este la fel de exigentă ca rețelele destinate oaspeților. La urma urmei, oaspeții pot fi în vacanță, dar rețeaua nu este niciodată”, a declarat Kell Lin, vicepreședinte asociat senior în cadrul Networking Strategic Business Unit, parte din Zyxel Networks. „Acest proiect demonstrează ce se poate realiza atunci când tehnologia potrivită se îmbină cu o expertiză locală de bună calitate. Rezultatul este o conectivitate fiabilă care asigură buna desfășurare a operațiunilor și dovedește că nici chiar cei mai groși pereți nu au întotdeauna ultimul cuvânt.”

Cu încrederea a peste 1 milion de companii din 150 de piețe, Zyxel Networks aduce în industria ospitalității zeci de ani de expertiză în domeniul rețelelor. Astăzi, peste 7.000 de hoteluri și stațiuni din întreaga lume se bazează pe soluțiile Zyxel Networks în cadrul industriei ospitalității pentru a asigura o conectivitate fiabilă, a spori eficiența operațională și a oferi oaspeților experiențe cât se poate de bune. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați: https://www.zyxel.com/global/en/success-stories?industry_type=hospitality

Continue Reading

Uncategorized

BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z: literatura română iese din manual și urcă pe scenă, în oraș

Published

on

By

București, 2026 – Cum ar arăta literatura pentru Bacalaureat dacă adolescenții n-ar mai fi nevoiți doar să o memoreze, ci ar putea să o joace, să o rescrie, să o transforme în muzică, mișcare, improvizație și conținut digital? BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z este un proiect de educație culturală inițiat de Asociația JG Victory of Art, care aduce literatura română din programa de Bacalaureat mai aproape de limbajul, întrebările și universul adolescenților de astăzi.

În perioada 15 august – 30 octombrie 2026, 100 de liceeni din 5 licee bucureștene vor participa la un program intensiv de educație culturală, coordonat de 16 profesioniști din domeniul artistic și al comunicării. Timp de 8 săptămâni, adolescenții vor lucra în ateliere interdisciplinare de actorie, muzică, scriere dramatică, improvizație, mișcare scenică și social media, transformând operele studiate pentru Bacalaureat în creații contemporane care vorbesc despre preocupările generației lor. De la comentariul învățat pe de rost la experiența trăită BAC IN MY MIND pornește de la o întrebare simplă: ce s-ar întâmpla dacă adolescenții ar avea voie să intre cu adevărat în literatura pe care o studiază?

În loc să reproducă mecanic interpretări și comentarii, participanții sunt provocați să privească textele prin propriile experiențe și să vorbească despre teme precum iubirea, libertatea, puterea și identitatea. Literatura devine astfel punct de plecare pentru improvizații, scene contemporane, soundtrack-uri literare și chiar conținut creat pentru TikTok și Instagram.

Proiectul își propune să transforme întâlnirea cu literatura română dintr-o obligație școlară într-o experiență artistică personală și colectivă. 100 de adolescenți. 5 licee. 16 profesioniști. Un oraș care devine scenă.

Echipa artistică și educațională reunește profesioniști din teatru, muzică, dramaturgie, improvizație, mișcare scenică și comunicare digitală: Radu-Florin Solcanu, Petru-Cristian Georoiu, Raluca-Ioana Robu, Ion Grigoraș, Sandra Boroghina, Lilian Cărăuș, Svetlana Gluhova, Robert-Aurelian Costin, Victor Cristian Dorian Ciutacu, Matei Lucaci-Grunberg, Alexandru Nagy, Ștefan-Andrei Huluba, Andrei-Sever Bârzan, Ioana-Alexandra Dragomir și Alexandra Luca.

Coordonarea artistică și managementul proiectului sunt asigurate de Maria-Julieta Georoiu, fondatoarea Victory of Art, cu 15 ani de experiență în dezvoltarea proiectelor de teatru și musical dedicate adolescenților. Literatura iese în oraș.

Una dintre componentele esențiale ale BAC IN MY MIND este ieșirea creației artistice din sala de curs și întâlnirea directă cu publicul. Pe 17 și 18 octombrie 2026, creațiile realizate de adolescenți vor avea primele reprezentări publice în Grădina Icoanei, transformând unul dintre spațiile cunoscute ale Bucureștiului într-o scenă deschisă. Proiectul va culmina cu un festival urban de trei zile, în perioada 23–25 octombrie 2026, la Teatrul Amzei, unde vor fi reunite creațiile celor cinci licee.

Evenimentele urmăresc să aducă împreună adolescenții, artiștii, profesorii, familiile și publicul bucureștean și să demonstreze că literatura clasică poate deveni relevantă pentru o generație crescută în mediul digital atunci când îi este oferită libertatea de a o descoperi prin propriul limbaj. Un proiect care își propune să continue BAC IN MY MIND este gândit ca prima ediție a unui festival anual, cu posibilitatea extinderii modelului în anii următori. În cadrul proiectului va fi realizat și un ghid de dramatizare, care va rămâne disponibil online și va putea fi utilizat de profesori, astfel încât metodologia dezvoltată în cadrul proiectului să poată continua și după încheierea acestei ediții.

BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z se desfășoară în perioada 15 august – 30 octombrie 2026, în București.

Organizator: Asociația JG Victory of Art – JG Victoria Artei

Website: www.victoryofart.com

Social media: https://www.facebook.com/ScoalaVictoryOfArt/?locale=ro_RO

E-mail: office@victoryofart.com

Telefon: 0757 058 310

Continue Reading

Uncategorized

De la rutine simplificate prin tehnologie la timp investit pentru ceea ce contează: Samsung deschide conversația despre SmartTime

Published

on

By

  • 52% dintre respondenții Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice;
  • 31% dintre utilizatorii de dispozitive premium ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi;
  • Peste 100.000 de utilizatori din România folosesc SmartThings zilnic;

București, 24 august 2026 – Pe măsură ce tehnologia simplifică tot mai multe dintre rutinele zilnice, discuția despre eficiență merge firesc mai departe către modul în care alegem să investim timpul pe care îl câștigăm? De aici pornește SmartTime, o conversație care vorbește despre timpul eliberat cu ajutorul tehnologiei și investit în ceea ce contează pentru fiecare, de la familie și pasiuni la odihnă, entertainment sau timp pentru sine.

De la găsirea rapidă a unei informații la gestionarea activităților din casă, inteligența artificială și dispozitivele conectate au un rol tot mai prezent în rutina de zi cu zi. Pentru utilizatori, unul dintre beneficiile concrete este timpul: 52% dintre respondenții unui studiu realizat în comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice.

Un ecosistem conectat care simplifică rutinele zilnice

Nevoia de eficiență se reflectă și în așteptările utilizatorilor de la tehnologie. Potrivit unui studiu Samsung realizat în rândul utilizatorilor de dispozitive premium, 31% dintre respondenți spun că ar investi mai mult într-un ecosistem de produse conectate dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea.

În ecosistemul Samsung, SmartThings conectează dispozitivele compatibile și permite gestionarea și automatizarea unor activități dintr-un singur loc. Astfel, diferite momente ale rutinei zilnice, de la spălarea hainelor și curățenia casei până la controlul dispozitivelor conectate, pot necesita mai puține intervenții din partea utilizatorului.

O mașină de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului, un aspirator robot care poate prelua o parte din rutina de curățenie sau posibilitatea de a controla mai multe dispozitive conectate din aceeași aplicație sunt exemple ale modului în care tehnologia poate reduce timpul și atenția acordate unor sarcini repetitive.

În România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, integrând deja dispozitivele conectate în propriile rutine.

Datele din comunitatea Samsung Members arată și cât de prezentă este deja inteligența artificială în ecosistemul personal al utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi.

Timpul câștigat devine SmartTime

Timpul eliberat prin simplificarea acestor rutine este punctul de plecare pentru SmartTime: timpul pe care îl putem investi în ceea ce contează pentru noi. Timpul pe care nu îl mai alocăm unei activități repetitive poate deveni timp petrecut cu familia, pentru sport, o pasiune, odihnă, entertainment sau pur și simplu pentru relaxare.

SmartTime nu pornește, astfel, de la ideea de a face mai multe lucruri în timpul câștigat, ci de la posibilitatea de a alege cum vrem să îl folosim. Pentru fiecare persoană, această alegere poate arăta diferit, iar tehnologia conectată poate contribui la crearea acestui spațiu în rutina de zi cu zi.

„Tehnologia devine cu adevărat relevantă atunci când se integrează firesc în rutina oamenilor și le oferă beneficii concrete. Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi. Prin SmartTime vrem să ducem conversația mai departe, către ceea ce putem face cu timpul astfel câștigat, fie că alegem să îl investim în noi, în familie sau în lucrurile care ne aduc plăcere”, a declarat Simona Panait, Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria.

Prin SmartTime, Samsung continuă conversația despre rolul pe care inteligența artificială, SmartThings și ecosistemul de dispozitive conectate îl pot avea în simplificarea activităților de zi cu zi. De la un singur dispozitiv la o casă conectată, tehnologia devine parte din rutină, cu un obiectiv care contribuie la mai puțin timp dedicat gestionării ei și mai mult timp disponibil pentru ceea ce contează.

Pentru mai multe informații despre SmartThings și ecosistemul conectat Samsung, accesați samsung.com/ro/smartthings.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2025 RĂSPÂNDACUL.ro