Connect with us

Uncategorized

INTERVIU MC Bean (Subcarpați): „Mi-ar plăcea să luăm toți oamenii dintr-un festival și să le punem câte un puiet în brațe și să mergem pe dealuri să-l plantăm.” – Muzica

Published

on

Relaxați și-n pline repetiții pentru Marea Bătălie de la Polivalentă de pe 9 octombrie, când intră în arenă într-un battle muzical cu Vița de Vie, Subcarpați ne-au primit în sanctuarul lor muzical. Printre sunete de chitară bas, scratch-urile lui Power pe Vinil și un cover colorat al celor de la Vița de Vie (despre care n-avem voie să divulgăm nimic) MC Bean a stat de vorbă cu noi și am povestit despre ce-i menține atât de motivați, cum ies melodiile care fac sute de mii de oameni să sară la concerte, dar și despre ultimele colaborări. O poveste autentică, pe limba noastră.

Ce te inspiră acum față de începuturile Subcarpați?

Mișto întrebarea… adică altfel, față de întrebările alea luate la balot. Asta a fost un soi de introducere. Iar răspunsul este împlinirea. Am văzut că se pot face atât de multe chestii, mai ales de tânăr. Acum 10 ani aveam 25 ani și am văzut că pot mișca foarte multe chestii împreună cu o brigadă de oameni. Faptul că ai împlinit atâtea îți dă energie pentru următoarea generație. Plus competiția, vin cei tineri din urmă pe care trebuie să-i convingi că și tu ești din club, că n-ai îmbătrânit. Și e ok. Până la urmă e un soi de… ne ferim de bătrânețe, fugim de vârste înaintate. Și asta e o motivație, să rămânem tineri. E ditamai miza în față și faptul că a funcționat până acum și s-au modificat atât de multe în generația noastră și în cele care vin este un factor destul de motivant pentru a merge mai departe.

Ce reprezintă și ce aduce diversitatea în componența de care vă bucurați? (segmente de vârstă diferite, experiențe muzicale diferite)

E o chestie normală. Nimeni nu și-a propus să fim 50% femei, 50% bărbați sau 50% din Timișoara, 50% din București. Pur și simplu e grebla timpului care a adunat din țara asta, de prin dealuri, de prin văi, de prin munți, de pe lângă râuri, de pe lângă mare. Și iată-ne aici, pe zonă. A fost un soi de proces cât se poate de natural. Inițial am început trei, în formatul hip-hop – două platane și un MIC (microfon n.r.), doi oameni și un VJ – și din necesitate am ajuns 18. Partea nevăzută a scenei este cea mai numeroasă de multe ori. Câteodată sunt doi oameni la lumini, doi oameni la sunet, ai un om cu poze, unul cu organizarea, doi oameni pe tehnic care te ajută să manevrezi și să conectezi aparatură – deja sunt nouă oameni, cam câți sunt și pe scenă. Asta e partea nevăzută a scenei și eu zic, de cele mai multe ori, că e cea mai importantă, o aluzie cumva la partea nevăzută a lunii. Și n-am spus de Culese din Cartier, unde se îngroașă glumă. E serioasă treabă, acolo suntem peste 30.

E foarte interesant că ești atât de implicat și în partea asta nevăzută a scenei…

Sunt implicat fiindcă am lucrat acolo înainte să încep cariera în producție și-n muzică. Am fost sportiv și m-am îndreptat către activități care nu necesitau neapărat intelect. Asta în mintea mea, până când am ajuns la provocarea de-a instala o scenă și mi-am dat seamă că și-n sport nu intrau golurile alea singure, trebuia să ai o strategie. Și că e o meserie foarte respectată. De multe ori, este mai de respectat decât meseria de vocal care vine, trage două silabe și pleacă… față de un om care e acolo înainte ta cu vreo patru ore și stă după tine alte două. Și mă rog, banii mai puțini, nimeni nu-i ovaționează. Noi am plecat de acolo, repet, știm ce înseamnă. Lucrurile nu mai sunt aceleași. Sunt oameni din branșă de tehnici foarte buni, deci se poate. N-avem de ce să mai acceptăm și altceva.

Aveți un public numeros la fiecare concert Subcarpați. După ce crezi să sunt atât de înnebuniți? Să fie muzica, să fie atmosfera? Spune-ne tu cum se simte de pe scenă…

Este extraordinar, este un vis împlinit… îmi doream de mic copil să închid ochii și să văd luminile așa, să aud oamenii și să iasă un concert bun. Se simte genial, de multe ori ne întrebăm cum se simte invers, cum e din public și ce aduce lumea. Trebuie să realizați o treabă: când ai un stil diferit de a livra, și scoți un album sau un single o dată la doi ani, riști ca generația care te sprijinea să-ți plece în probleme, în griji, în copii… și la un moment dat îți spui „Vai, nu mai am oameni!” De fapt, tu nu ți-ai împrospătat fanii cu elemente noi. Noi asta încercam să facem, să-i ținem pe oameni aproape. Încercam să facem muzică, ne iese muzică, ne ies piese și am observat că, deși dăm mai rar piesele, le dăm dintr-un proces mai sincer. Zic asta pentru că practic ne reinventăm la fiecare 2-3 ani. E posibil să pierdem o grămadă de oameni pe parcurs, dar la 2-3 ani trebuie să și câștigăm oameni. Și faptul că sunt oameni mereu la concert și generații tinere, cu toate că noi ne tragem din deceniul trecut aproape, înseamnă că suntem luați în serios. Toate festivalurile ne dau sloturi bune și mai mult, ne facem treaba. Ceea ce e minunat, este o confirmare.

Sunt și generații care au crescut cu voi…

Sunt, sunt și generații care au crescut cu noi, și noi cu ei. Cum și noi am crescut cu alții în ureche: ne-am lansat cu Street Delivery, și ei cu noi, ceva la modul asta. Cu Radio Guerrilla la început tot așa, ne-am crescut unii pe alții și avem o relație foarte drăguță. E zonă de „Bagă Camarad, fără ajutor nu duci treaba pan’ la capăt” și nu trebuie să fii de stânga sau de dreapta ca să-ți dai seamă că unde-s mulți, puterea crește! Trebuie să fii român! (râde)

Aveți în program, pe 9 octombrie, la Polivalentă, Red Bull SoundClash – o bătălie muzicală împotrivă trupei Vița de Vie, unde publicul votează câștigătorul, cu aplauze. Care este provocarea supremă din tot procesul de pregătire? Ne puteți povesti câteva lucruri din spatele cortinei?

Desigur: transformarea unei piese de la Subcarpați într-un blues veritabil. Blues-blues, cu tot cu suflet! La blues e simplu, sunt trei acorduri, dar e vorba despre cum le cânți, cu cât feeling, cât suflet pui. Despre asta este vorba în soul, blues. Trebuie să te lași pătruns de feeling-ul unui BB King, altfel n-ai cum. Îmi place foarte mult și mă bazez pe asta. Îmi dau seamă că dacă-mi place și-mi doresc, automat mi se duce gândul acolo unde trebuie, și vocea, și tot. Plus că tot timpul mi-a plăcut blues-ul, însă niciodată n-am experimentat.

Subcarpați „șterge praful” de pe folclorul românesc. Reinterpretați, îi dați o altă față. Și nu numai. Ce cover/reinterpretare după Subcarpați îți aduci aminte să fi ascultat online/live și cum ți s-a părut?

Au existat tot felul de cover-uri, chiar acum în ultimul sezon, fără să scoatem vreun hit sau vreun single. A venit Motanu’ cu o idee – să facem o provocare. Am luat strofa lui Motanu’ din „Dă-i Foale”, și, pe formatul Busta Rhymes (când trebuiau oamenii să dea strofa aia rapidă) o grămadă de oameni au învățat versurile lui Motanu’ și au început să dea la camera. Și-acolo am vazut cover-uri după piesele noastre, chiar și de la prieteni dragi din Anglia care s-au băgat pentru că li s-a părut miști. Încă mai există pe Instagram haștagul #daifoale, acolo sunt toate.

V-ar plăcea să faceți o colaborare cu Vița de Vie în viitor?

Da, cum să nu! Cred că am rezistat datorită normativei, mai ales că am fost serioși, talentați… cred că mai puțin talentați decât serioși. Cel puțin în cazul nostru. Suntem foarte selectivi cu modul în care apărem, unde apărem. Mai ales colaborări, fiincă e foarte ușor să pun mână pe telefon și să zic „Hai să facem o piesă!”. Dar până să te chinui și să intri într-un studio, să scoți un refren, o muzică, o linie ca lumea, o structură bună, durează mult. Nu știi exact procesul, nu-l cunoști pe omul ăla, n-ai băut o bere cu el, nu știi cum și cât de mult e receptiv la „input-ul” tău creativ. De-aia prefer, la un moment dat, să stau mai departe de zona asta, apropo de ce suntem un pic reticenți la colaborări. Dar da, că să reiau, aș dori să facem un featuring cu Vița de Vie, mai ales că suntem trupe mature și n-o să ne împotmolim în hazardul de a scoate o piesă acum-acum. Trebuie să treacă un „timpulete”, să găsim un subiect și după aia se duc toate unde trebuie.

„Zori și asfintit”, cel mai nou album Subcarpați, cuprinde single-uri lansate în perioadă 2016-2018 și nu numai. Cum v-ați întâlnit cu oamenii de pe album (Helen, Macanache, Motanu’, Dilimanjero etc)?

Răspunsul sincer este că nu știu. Cred că e doar întâmplarea: poate, cunoscându-ne în ultimii doi ani cu mai mulți oameni decât am făcut-o în trecut, au apărut și colaborarile astea. Am multe, 6-7 colaborări – bine, e și dublu album. Albumul ăsta are o greblă de vreo patru ani, de atunci se lucrează la el. Dinainte să iasă chiar „Satele Unite ale Balcanilor”, fiindcă erau piese care nu se potriveau. Are un sound mai grav, mai chitaristic, mai dark un pic. Chiar dacă ne ies piese, unele sunt din alte filme, din alte vibrații, iar noi ținem mult la asta, să facem albume conceptuale, nu doar compilații. Fără să fim scorțoși, căutăm originalul. Așa am crescut, cu albume rap care ne-au impresionat. Albumele sunt o notare pentru sufletul și timpul prin care trecem noi, un fel de testament.

Și legat de asta, ați scos, de patru săptămâni, pe canalul vostru de YouTube, „Limba Româna” cu suroile Osoianu, piesa care a ajuns la peste jumătate de milion de vizualizări. Le-ați invitat pe interpretele basarabence și pe scena festivalului Electric Castle. Cum s-a întâmplat această întâlnire muzicală?

Noi le datoram cumva asta lor și încă mai aveam de băgat acolo la datorie. Noi le-am „samplat” pe ele și le-am „samplat” ca și cum erau de acum 100 ani. Ele cântă, sunt în circuitul asta muzical și cumva era natural și matur din partea noastră. Până la câți ani, până la 50 ani să ne ferim unii de alții? Să tot „samplam” așa, ne vedem, cântăm pe aceeași scenă, dar nu salutăm vreodată…. Nu, am oficializat, de fapt, ce s-a întâmplat în trecut-faptul că am „samplat” și în sfârșit ne-am întâlnit cu dânsele și am colaborat direct. Am colaborat și cu grupul Iza, o să colaborăm și cu Florin Vasilica, fiul lui Liviu Vasilica. A fost un soi de direcție pentru noi anul ăsta: să colaborăm cu oameni care ne-au inspirat.

La nivel național trupa Subcarpați a prins o amploare colosală. Există vreo strategie de export la nivel internațional al produsului muzical Subcarpați? Veți cântă vreodată într-o limbă de circulație internațională?

Am început să cânt în Patois, dialect jamaican, și nu numai. Și-n engleză am încercat să cânt, și n-am avut filmul asta. Mă uit un pic așa și la Dubioza (Kolektiv n.r.) și la alții. Muzica noastră poate fi la fel de bună, dar pur și simplu nu a fost pe traiectoria noastră. Noi am plecat destul de serios cu muzica asta. Cu toate că o iubesc pe Măria Tănase și-mi permit să vorbesc despre asta – au trecut anii, poate acum 10 ani nu-mi permiteam – am spus că nu trebuia să cânte în franceză. Poți să pui un cambodgian să-și transforme folclorul că să înțelegi tu? Și poți tu să te numești iubitor de folclor în momentul ăla? Nu poți! Adică e ciudat, cât confort să ceri, cât să sacrifice folclorul ăla doar pentru urechile tale? Nu mai ești fan, tu de fapt ești consumator de exotic care vrea să puncteze și aia, și aia, și aia…. Și de-aia mi se pare puțin superficial. Noi nu facem folclor, avem și elemente rap. Deci, good news, HotNews! (râde) Putem să scriem și rap-ul ăla în engleză și să rămânem la fel de folclorici, dar ne-am exprimat bine în „limba pe care fiecare pasăre piere”.

Ce mai aveți în plan în viitorul apropiat?

Pe viitor? SoundClash! Facem acum marea bătălie cu Vița de Vie, marele eveniment muzical, cel puțin în România (râde), care se va vedea și live pe Facebook. Am fost în Chișinău, mergem în Grecia, și-n Ucraina, toamna asta pare că pe la vecini, dar evident și o grămadă de concerte prin România, și lansarea Argatu’ la pachet cu Sărbătoarea Subcarpați de 1 decembrie, și tot vrem să continuăm. Pe viitor o să încercam să facem ceva – nu vreau să zic acțiuni sociale, cumva să facem ce spunem în piese. O să conteze mai mult pentru noi să învățam 20 de oameni să cânte la caval decât să mai scoatem încă două clipuri în care ne lăudăm noi că suntem MC-i buni și că am mai reușit încă o data să lovim și să împușcăm… Ce mi-ar plăcea este să luăm toți oamenii dintr-un festival și să le punem câte un puiet în brațe și să mergem pe dealuri să-l plantăm. Adică să faci ceva mai folositor cu masele și cu oamenii aia care te ascultă și te urmăresc. 700 oameni plantăm câte 5 puieți de fiecare, 700 x 5 = 3500, deja e ceva! Venim seara după muncă, ne ștergem, bem o bere, concert și la somn. Băi, ai făcut ceva în ziua aia!

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Uncategorized

BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z: literatura română iese din manual și urcă pe scenă, în oraș

Published

on

By

București, 2026 – Cum ar arăta literatura pentru Bacalaureat dacă adolescenții n-ar mai fi nevoiți doar să o memoreze, ci ar putea să o joace, să o rescrie, să o transforme în muzică, mișcare, improvizație și conținut digital? BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z este un proiect de educație culturală inițiat de Asociația JG Victory of Art, care aduce literatura română din programa de Bacalaureat mai aproape de limbajul, întrebările și universul adolescenților de astăzi.

În perioada 15 august – 30 octombrie 2026, 100 de liceeni din 5 licee bucureștene vor participa la un program intensiv de educație culturală, coordonat de 16 profesioniști din domeniul artistic și al comunicării. Timp de 8 săptămâni, adolescenții vor lucra în ateliere interdisciplinare de actorie, muzică, scriere dramatică, improvizație, mișcare scenică și social media, transformând operele studiate pentru Bacalaureat în creații contemporane care vorbesc despre preocupările generației lor. De la comentariul învățat pe de rost la experiența trăită BAC IN MY MIND pornește de la o întrebare simplă: ce s-ar întâmpla dacă adolescenții ar avea voie să intre cu adevărat în literatura pe care o studiază?

În loc să reproducă mecanic interpretări și comentarii, participanții sunt provocați să privească textele prin propriile experiențe și să vorbească despre teme precum iubirea, libertatea, puterea și identitatea. Literatura devine astfel punct de plecare pentru improvizații, scene contemporane, soundtrack-uri literare și chiar conținut creat pentru TikTok și Instagram.

Proiectul își propune să transforme întâlnirea cu literatura română dintr-o obligație școlară într-o experiență artistică personală și colectivă. 100 de adolescenți. 5 licee. 16 profesioniști. Un oraș care devine scenă.

Echipa artistică și educațională reunește profesioniști din teatru, muzică, dramaturgie, improvizație, mișcare scenică și comunicare digitală: Radu-Florin Solcanu, Petru-Cristian Georoiu, Raluca-Ioana Robu, Ion Grigoraș, Sandra Boroghina, Lilian Cărăuș, Svetlana Gluhova, Robert-Aurelian Costin, Victor Cristian Dorian Ciutacu, Matei Lucaci-Grunberg, Alexandru Nagy, Ștefan-Andrei Huluba, Andrei-Sever Bârzan, Ioana-Alexandra Dragomir și Alexandra Luca.

Coordonarea artistică și managementul proiectului sunt asigurate de Maria-Julieta Georoiu, fondatoarea Victory of Art, cu 15 ani de experiență în dezvoltarea proiectelor de teatru și musical dedicate adolescenților. Literatura iese în oraș.

Una dintre componentele esențiale ale BAC IN MY MIND este ieșirea creației artistice din sala de curs și întâlnirea directă cu publicul. Pe 17 și 18 octombrie 2026, creațiile realizate de adolescenți vor avea primele reprezentări publice în Grădina Icoanei, transformând unul dintre spațiile cunoscute ale Bucureștiului într-o scenă deschisă. Proiectul va culmina cu un festival urban de trei zile, în perioada 23–25 octombrie 2026, la Teatrul Amzei, unde vor fi reunite creațiile celor cinci licee.

Evenimentele urmăresc să aducă împreună adolescenții, artiștii, profesorii, familiile și publicul bucureștean și să demonstreze că literatura clasică poate deveni relevantă pentru o generație crescută în mediul digital atunci când îi este oferită libertatea de a o descoperi prin propriul limbaj. Un proiect care își propune să continue BAC IN MY MIND este gândit ca prima ediție a unui festival anual, cu posibilitatea extinderii modelului în anii următori. În cadrul proiectului va fi realizat și un ghid de dramatizare, care va rămâne disponibil online și va putea fi utilizat de profesori, astfel încât metodologia dezvoltată în cadrul proiectului să poată continua și după încheierea acestei ediții.

BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z se desfășoară în perioada 15 august – 30 octombrie 2026, în București.

Organizator: Asociația JG Victory of Art – JG Victoria Artei

Website: www.victoryofart.com

Social media: https://www.facebook.com/ScoalaVictoryOfArt/?locale=ro_RO

E-mail: office@victoryofart.com

Telefon: 0757 058 310

Continue Reading

Uncategorized

De la rutine simplificate prin tehnologie la timp investit pentru ceea ce contează: Samsung deschide conversația despre SmartTime

Published

on

By

  • 52% dintre respondenții Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice;
  • 31% dintre utilizatorii de dispozitive premium ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi;
  • Peste 100.000 de utilizatori din România folosesc SmartThings zilnic;

București, 24 august 2026 – Pe măsură ce tehnologia simplifică tot mai multe dintre rutinele zilnice, discuția despre eficiență merge firesc mai departe către modul în care alegem să investim timpul pe care îl câștigăm? De aici pornește SmartTime, o conversație care vorbește despre timpul eliberat cu ajutorul tehnologiei și investit în ceea ce contează pentru fiecare, de la familie și pasiuni la odihnă, entertainment sau timp pentru sine.

De la găsirea rapidă a unei informații la gestionarea activităților din casă, inteligența artificială și dispozitivele conectate au un rol tot mai prezent în rutina de zi cu zi. Pentru utilizatori, unul dintre beneficiile concrete este timpul: 52% dintre respondenții unui studiu realizat în comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice.

Un ecosistem conectat care simplifică rutinele zilnice

Nevoia de eficiență se reflectă și în așteptările utilizatorilor de la tehnologie. Potrivit unui studiu Samsung realizat în rândul utilizatorilor de dispozitive premium, 31% dintre respondenți spun că ar investi mai mult într-un ecosistem de produse conectate dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea.

În ecosistemul Samsung, SmartThings conectează dispozitivele compatibile și permite gestionarea și automatizarea unor activități dintr-un singur loc. Astfel, diferite momente ale rutinei zilnice, de la spălarea hainelor și curățenia casei până la controlul dispozitivelor conectate, pot necesita mai puține intervenții din partea utilizatorului.

O mașină de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului, un aspirator robot care poate prelua o parte din rutina de curățenie sau posibilitatea de a controla mai multe dispozitive conectate din aceeași aplicație sunt exemple ale modului în care tehnologia poate reduce timpul și atenția acordate unor sarcini repetitive.

În România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, integrând deja dispozitivele conectate în propriile rutine.

Datele din comunitatea Samsung Members arată și cât de prezentă este deja inteligența artificială în ecosistemul personal al utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi.

Timpul câștigat devine SmartTime

Timpul eliberat prin simplificarea acestor rutine este punctul de plecare pentru SmartTime: timpul pe care îl putem investi în ceea ce contează pentru noi. Timpul pe care nu îl mai alocăm unei activități repetitive poate deveni timp petrecut cu familia, pentru sport, o pasiune, odihnă, entertainment sau pur și simplu pentru relaxare.

SmartTime nu pornește, astfel, de la ideea de a face mai multe lucruri în timpul câștigat, ci de la posibilitatea de a alege cum vrem să îl folosim. Pentru fiecare persoană, această alegere poate arăta diferit, iar tehnologia conectată poate contribui la crearea acestui spațiu în rutina de zi cu zi.

„Tehnologia devine cu adevărat relevantă atunci când se integrează firesc în rutina oamenilor și le oferă beneficii concrete. Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi. Prin SmartTime vrem să ducem conversația mai departe, către ceea ce putem face cu timpul astfel câștigat, fie că alegem să îl investim în noi, în familie sau în lucrurile care ne aduc plăcere”, a declarat Simona Panait, Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria.

Prin SmartTime, Samsung continuă conversația despre rolul pe care inteligența artificială, SmartThings și ecosistemul de dispozitive conectate îl pot avea în simplificarea activităților de zi cu zi. De la un singur dispozitiv la o casă conectată, tehnologia devine parte din rutină, cu un obiectiv care contribuie la mai puțin timp dedicat gestionării ei și mai mult timp disponibil pentru ceea ce contează.

Pentru mai multe informații despre SmartThings și ecosistemul conectat Samsung, accesați samsung.com/ro/smartthings.

Continue Reading

Uncategorized

Wawsome lanseaza campania „Cunoaste-ti drepturile” pentru a informa consumatorii despre dreptul la accesibilitate digitala

Published

on

By

  • 9 din 10 site-uri analizate de Wawsome prezinta probleme importante de accesibilitate digitala
  • Wawsome dezvolta parteneriate pentru educare si constientizare si invita organizatiile din societatea civila sa se alature demersului

Bucuresti, 18 August 2026– La un an de la intrarea in vigoare a obligatiilor privind accesibilitatea digitala pentru numeroase produse si servicii destinate consumatorilor, Wawsome lanseaza campania de informare „Cunoaste-ti drepturile”, prin care isi propune sa explice publicului ce drepturi are atunci cand intampina bariere in utilizarea site-urilor, aplicatiilor sau serviciilor digitale.

Campania se adreseaza tuturor consumatorilor, cu un accent special asupra persoanelor cu dizabilitati, si explica pe intelesul tuturor ce presupune legislatia privind accesibilitatea digitala, cum pot fi sesizate problemele intalnite si care sunt pasii pe care utilizatorii ii pot urma pentru a solicita remedierea acestora. Printre situatiile in care consumatorii pot solicita masuri din partea companiilor se numara posibilitatea de a utiliza un site doar cu tastatura, accesarea continutului de catre persoanele nevazatoare, afisarea clara a textului, precum si posibilitatea de a completa si transmite formulare online.

Utilizatorii pot transmite sesizarea direct operatorului sau furnizorului serviciului, la datele de contact indicate in declaratia ori informatiile de accesibilitate aplicabile. Mai mult, se pot adresa autoritatilor competente, in functie de tipul produsului sau serviciului si de cadrul legal aplicabil.

Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei (ADR) ofera informatii privind accesibilitatea si modalitatile de semnalare a problemelor la www.adr.gov.ro/accesibilitate-site-uri-web. Sesizarile din aria de competenta a ADR pot fi transmise la monitorizare.accesibilitateweb@adr.gov.ro.

„Accesibilitatea digitala nu este un beneficiu optional, ci un drept al consumatorilor. Prin aceasta campanie vrem ca oamenii sa stie ca pot solicita servicii digitale accesibile si ca au la dispozitie instrumente legale pentru a cere respectarea acestui drept. In acelasi timp, ne dorim sa construim, alaturi de organizatii si initiative din societatea civila, un demers de educare care sa aduca accesibilitatea mai aproape atat de utilizatori, cat si de companii. O societate incluziva incepe cu utilizatori informati”, declara George Onofrievici, CEO Wawsome.

Campania continua demersurile de educare si constientizare incepute de Wawsome prin analiza publicata anterior, potrivit careia 9 din 10 site-uri analizate prezinta probleme importante de accesibilitate digitala. Rezultatele au aratat ca, la un an de la aplicarea European Accessibility Act, exista inca un decalaj semnificativ intre cerintele de accesibilitate si experienta reala oferita utilizatorilor. Prin „Cunoaste-ti drepturile”, Wawsome muta accentul de la diagnostic catre informare si actiune, explicand consumatorilor ce pot solicita si cum pot semnala barierele intalnite.

Educatia privind accesibilitatea se construieste impreuna

In acest demers, Wawsome dezvolta actiuni comune de educare si constientizare alaturi de organizatii si initiative care cunosc direct nevoile si experientele persoanelor cu dizabilitati. Printre partenerii implicati se numara Consiliul National al Dizabilitatii din Romania si B Inclusive, primul festival de incluziune si accesibilitate din Europa de Est. Wawsome isi propune sa extinda in perioada urmatoare acest demers prin noi parteneriate cu organizatii si initiative din societatea civila.

„Intr-o societate digitala, imposibilitatea utilizarii serviciilor digitale, devine o noua forma de excluziune. Accesibilitatea digitala trebuie sa insemne acces real, nu doar conformitate formala. Pentru o persoana cu dizabilitati, imposibilitatea de a utiliza un site poate insemna imposibilitatea de a face o plata, de a completa un formular sau de a accesa un serviciu esential. Este important ca oamenii sa isi cunoasca drepturile, dar la fel de important este ca organizatiile sa inteleaga responsabilitatea pe care o au in eliminarea acestor bariere”, declara Daniela Tontsch, presedinte, Consiliul National al Dizabilitatii din Romania.

Incluziunea se vede in lucrurile simple, in momentele de zi cu zi in care o persoana poate participa, alege si decide singura. Digitalul face parte din viata noastra, iar atunci cand un site sau un serviciu online nu este accesibil, excluderea devine foarte concreta. Schimbarea incepe atunci cand ascultam experientele oamenilor si construim impreuna spatii, fizice si digitale deopotriva, in care fiecare persoana poate participa cu adevarat„, declara Marina Roxana Corneliu, fondator B-Inclusive.

Pe parcursul campaniei, compania va publica ghiduri practice si materiale video care prezinta situatii reale din viata de zi cu zi a persoanelor cu dizabilitati si modul in care accesibilitatea digitala le influenteaza accesul la servicii si activitati cotidiene. Campania va include, de asemenea, explicatii privind drepturile consumatorilor si recomandari privind modul in care pot fi formulate solicitari catre companii sau sesizari catre autoritatile competente. Prin aceasta initiativa, Wawsome isi propune sa contribuie la cresterea gradului de informare privind accesibilitatea digitala si la accelerarea adoptarii unor servicii digitale care pot fi utilizate in mod egal de toate persoanele, indiferent de abilitatile acestora.

Wawsome completeaza evaluarea automatizata a accesibilitatii prin audituri manuale, care permit testarea si analiza umana a scenariilor ce nu pot fi evaluate integral cu ajutorul instrumentelor automate. In continuarea acestui proces, Wawsome Accessibility Checker scaneaza rapid site-ul si genereaza un raport privind problemele identificate corelat cu criteriile WCAG (Web Content Accessibility Guidelines), standarde internationale care stabilesc cerinte pentru accesibilitatea continutului digital. La nivelul experientei utilizatorului, Wawsome Accessibility Widget ofera optiuni de adaptare a contrastului, dimensiunii si spatierii textului, animatiilor si navigarii, printr-o integrare simpla si personalizabila. Wawsome Accessibility Monitor urmareste periodic aparitia unor probleme noi, pentru mentinerea accesibilitatii in timp.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2025 RĂSPÂNDACUL.ro