Landurile germane care au fÄcut parte din Republica DemocratÄ GermanÄ au înregistrat progrese semnificative în reducerea decalajului faÅ£Ä de restul Å£Ärii, dar mulÅ£i dintre cei care trÄiesc în est sunt sÄtui de schimbare, consemneazÄ miercuri dpa Åi Reuters, citând raportul anual privind „starea unitÄÅ£ii germane”.
„SituaÅ£ia din est este mult mai bunÄ decât reputaÅ£ia estului”, a asigurat la prezentarea documentului Christian Hirte, comisar guvernamental pentru fostele landuri est-germane, ajungând la concluzia cÄ „evoluÅ£ia de dupÄ reunificare este extrem de pozitivÄ”.
DupÄ reunificare salariile Åi pensiile au crescut mai rapid în est decât în vest, veniturile disponibile fiind comparabile în momentul de faÅ£Ä, iar costul vieÅ£ii mai scÄzut în landurile fostei RDG.
Astfel, puterea economicÄ a Germaniei de est ajunsese în 2018 la nivelul a 75% din cea vest-germanÄ, de la 43% în 1990, în timp ce gradul de ocupare a forÅ£ei de muncÄ este foarte ridicat în est, iar salariile estice sunt 84% din cele din vest.
„Per ansamblu, (fosta RDG) este extrem de atrÄgÄtoare, nu doar pentru afaceri, ci Åi pentru oameni. Din 2017, numÄrul celor care se mutÄ din vest în est este mai mare decât cel care se mutÄ din est în vest”, a notat oficialul german.
TotuÅi, procesul de convergenÅ£Ä Ã®ncÄ nu s-a încheiat Åi circa 2 milioane de oameni, mai ales tineri Åi femei, au plecat în ultimele trei decenii din est, în timp ce numÄrul companiilor de nivel global instalate aici este unul limitat.
Ãn acest context, deÅi „situaÅ£ia economicÄ Åi socialÄ din est este mult mai bunÄ decât ne-am fi putut aÅtepta Åi am fi putut anticipa acum 30 de ani”, mulÅ£i dintre cetÄÅ£enii landurilor din est sunt „sÄtui de schimbare” Åi continuÄ sÄ se considere cetÄÅ£eni de categoria a doua, a menÅ£ionat Hirte.
Raportul anual citeazÄ un recent sondaj potrivit cÄruia 57% dintre est-germani se simt cetÄÅ£eni de categoria a doua Åi doar 38% dintre cei chestionaÅ£i din est – inclusiv 20% dintre cei sub 40 de ani – au apreciat cÄ reunificarea a fost un succes.
AceastÄ nemulÅ£umire se exprimÄ Ã®n rezultatele electorale din est Åi din vest din ultimii ani, care aratÄ diferenÅ£e semnificative. AlegÄtorii din est par sÄ abandoneze partidele tradiÅ£ionale – conservatorii cancelarei Angela Merkel Åi Partidul Social-Democrat -, orientându-se cÄtre Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptÄ) Åi Partidul de Stânga (Die Linke, radical).
AfD a ieÅit pe locul al doilea în recentele alegeri din landurile estice Saxonia Åi Brandenburg, cu 27%, respectiv 23% din voturi, iar în Thuringia sondajele aratÄ cÄ AfD ar urma sÄ se claseze din nou pe poziÅ£ia a doua la alegerile din octombrie, cu 25% din voturi, imediat sub Die Linke. Pe plan naÅ£ional, AfD, care a acumulat capital electoral pe baza resentimentelor alegÄtorilor faÅ£Ä de politica de „uÅi deschise” pentru migranÅ£i a Angelei Merkel, este cotatÄ cu circa 14%.
Pe de altÄ parte, izbucnirile de violenÅ£Ä, cum au fost protestele extremei drepte de anul trecut de la Chemnitz, în fosta RDG – cele mai brutale din ultimele decenii din Germania – au proiectat imaginea unui est dezamÄgit Åi radicalizat, iar Hirte a admis miercuri cÄ mai este de lucru în privinÅ£a combaterii atitudinilor xenofobe, noteazÄ Reuters
Raspandacul.ro