Connect with us

Uncategorized

In Republica Moldova s-a mutat experimentul la care a fost supusa ani la randul Romania

Published

on

„Subsemnatul Florea Daniel, cu domiciliul în  ___, jud. Prahova, în temeiul art. 289 Cod procedură penală formulez

 

PLÂNGERE PENALĂ

împotriva numiților:

– Onea Lucian și Răileanu Elena Cerasela, procurori în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Teritorială Ploiești, primul fiind în prezent suspendat din funcție pentru săvârșirea infracțiunilor de cercetare abuzivă, faptă prev. și ped. de art. 266 Cod penal și represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.

– Coldea Florian, ofițer în rezervă al Serviciului Român de Informații, fost prim adjunct al SRI pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 297 Cod penal.

– Toader Cristinel, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, faptă prev. și ped. de art. 326 Cod penal și a infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.

– Trandafirescu Zinica, judecător în cadrul Tribunalului Prahova – Secția Penală, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal, iar în subsidiar, săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.

– Fiț Gheorghe – inspector judiciar procuror în cadrul Inspecției Judiciare – Secția de Procurori pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.

În fapt:

  La data de 07.08.2014, procurorul șef Onea Lucian-Gabriel, din cadrul DNA-ST Ploiești, examinând dosarul penal nr. 150/P/2014, a emis o Ordonanță de începere a urmăririi penale împotriva lui Ispas Constantin, comisar șef de poliție și șef al Serviciului Județean Anticorupție Prahova din cadrul Direcției Generale Anticorupție, pentru trafic și cumpărare de influență (anexată).

Anterior, la data de 25.06.2014, prin procesul verbal nr. 150/P/2014, unitatea de parchet se sesizase din oficiu cu privire la făptuitorul Ispas Constantin, astfel cum rezultă din ordonanța de începere a urmăririi penale.

La data de 25.11.2015, a fost audiat ca martor numitul Toader Cristinel, persoană aflată sub măsuri judiciare de la începutul lunii august 2015, care a declarat că a făcut o plângere pe care a adresat-o mai multor instituții, printre care Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul General. Plângerea era îndreptată împotriva procurorului Negulescu Mircea, la acel moment detașat la DNA ST Ploiești.

Numitul Toader Cristinel a declarat că a folosit la redactarea acestor plângeri informații din presa online și provenind de la „doi colegi” din cadrul Poliției Locale Ploiești, foști lucrători SRI – menționând pe subsemnatul și pe Sever Petre Tudor, alături de alte persoane de interes pentru grupul de procurori de la DNA ST Ploiești, așa cum a reieșit ulterior, dar fără a putea indica care erau acele „informații” pe care subsemnatul i le-aș fi pus la dispoziție, întrucât nu am avut niciodată o astfel de discuție.

Numitul Toader Cristinel a susținut că, ”din spusele lor, aceste persoane aveau la rândul lor un conflict cu domnul procuror Negulescu Mircea”, stare percepută sau indusă acestuia din cauze care imi depășesc puterea de înțelegere.   În baza declarației de martor luată lui Toader Cristinel, la data de 25.01.2016 (anexată), procurorul șef Onea Lucian și doamna procuror Răleanu Elena Cerasela, ambii din cadrul DNA – ST Ploiești, examinând dosarul cu numărul 150/P/2014 au constat că:

„În cauză se efectuează urmărirea penală, printre alții, față de inculpații:

  • Ispas Constantin, pentru mai multe presupuse fapte penale.
  • Saghel Mihail Emanuel, comisar șef, ofițer de poliție judiciară în cadrul BCCO Ploiești, pentru mai multe presupuse fapte penale”,

iar din cadrul „expunerii de motive” care fundamentează decizia celor doi procurori (adică afirmația martorului Toader Cristinel, descrisă mai sus), au întocmit un Referat cu propunere încuviințare a percheziției domiciliare la mai multe imobile ale familei mele, precum și a unor rude apropiate după cum urmează:

  • Blejoi, sat Țânțăreni, nr. ___ – imobil deținut de subsemnatul și soția mea Florea Ioana Mălina;
  • Ploiești, str. ___, bl. 141 ___– imobil deținut de subsemnatul și soția mea Florea Ioana Mălina;
  • Ploiești, Aleea ____0 – imobil deținut de părinții mei, dar menționat de procurori ca fiind doar „adresa de domiciliu al numiților….părinții numitului Florea Daniel”;
  • Ploiești, str. _______-deținut de socrii mei, dar menționat de procurori ca fiind doar „adresa de domiciliu al numiților….socrii numitului Florea Daniel”;
  • Oraș Băicoi, str. _______imobil deținut de ….socrii numituluiFlorea Daniel,

„măsură ce poate conduce la decoperirea și strangerea probelor (înscrisuri, documente, medii de stocare a datelor informatice) cu privire la activitatea infracțională anterior menționată, precum și la stabilirea răspunderii penale pentru alți presupuși participanți la comiterea faptelor”.

Deși în cadrul Ordonanței nu a fost reliefată nicio legătură între subsemnatul și persoanele pentru care dispusese (sesizându-se din oficiu!!!) începerea urmării penale față de Ispas Constantin și Saghel Emanuel, cei doi procurori – Onea Lucian și Răileanu Cerasela – au solicitat „încuviințarea percheziției domiciliare, pe o durată de 10 zile începând cu 25.01.2016, la adresele” menționate anterior, solicitare adresată judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalui Prahova.

Din cuprinsul Încheierii nr. 7/25,01,2016 (anexată) emisă de judecătorul de drepturi și libertăți Trandafirescu Zinica (fost ofițer al Securității, condamnată definitiv pentru calitatea de lucrător al Securității ca organ de poliție politică[1]) rezultă că aceasta nu a studiat dosarul nr. 150/P/2014, făcând vorbire despre un grup infracțional organizat, care ar fi faptuit mai multe posibile infracțiuni, iar grupul ar fi fost constituit din Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel și Rădulescu Ionuț Adrian (tot ofiter de poliție). Deși judecătorul de drepturi și libertăți a făcut vorbire despre posibile infracțiuni săvârșite de grupul de polițisti, nu se face nicio legătură logică între subsemnatul, Florea Daniel, și „infracțiunea de șantaj (identificată de judecătorul de drepturi și libertăți la paragraful 2 din pagina 6 a încheierii cu numărul de mai sus) în formă continuată prin utilizarea unor documente ce au strănsă legătură cu specificul unor locuri de muncă, unde circuitul documentelor are caracter secret.”

De altfel, din documentele puse la dispoziție de Inspecția Judiciară nu rezultă cum s-a putut pune în mișcare DIN OFICIU urmărirea penală pentru infracțiunea de șantaj.

Mai mult, judecătorul de drepturi și libertăți reține la paragraful 4 pagina 6 (din încheiere anexată) „existența unor probe legate de fapta pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, însă numai la domiciliile persoanelor indicate de martorul denuntățor”. Este lesne de observat că nu există niciun martor denunțător, iar printr-o simplă afirmație, judecătorul schimbă calitatea unui martor folosit in dosarul 150/P/2014, cu intenție, pentru a satisface, probabil, solicitarea procurorilor DNA, care, așa cum urmează să aratăm, erau subordonați Serviciului Român de Informații, în speță primului adjunct al directorului SRI – generalul Coldea Florian.

Judecătorul de drepturi și libertăți a respins ca nefondate perchezițiile domiciliare la domiciliile rudelor mele (părinți și socrii – trei adrese), aratând ce era evident cu trimitere la toate solicitările procurorilor DNA – ST Ploiești și anume că „din actele dosarului nu rezultă indicii de natură  justifica pătrunderea în domiciliul persoanelor sus menționate”. Mai mult, arată că ”potrivit textului de lege, cererea procurorul trebuie să fie motivată în fapt și în drept, ori din conținutul referatului și a dosarului de urmărire penală prezentat nu sunt argumente care să conducă la convingerea că sunt necesare percheziții în aceste locații sau că, în aceste locații sunt păstrate mijloace de probă ce ar servi la documentarea cauzei.”

Cea mai concludentă probă, pe care însăși judecatorul de drepturi și libertăți o prezintă este trimiterea la textul de lege – art.158 alin.2 cod de procedură penală – în care arată ce trebuia să cuprindă cererea formultă de procuror:

…..b) indicarea probelor ori a datelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni sau cu privire la deținerea obiectelor ori înscrisurilor ce au legătură cu INFRACȚIUNEA;

  1. c) indicarea infracțiunii, a probelor sau aa datelor din care rezultăcă în locul în care se solictă efectuarea percheziței se află SUSPECTUL ori INCULPATUL sau POT FI DESCOPERITE PROBE cu privire la SĂVÂRȘIREA INFRACȚIUNII ori URME ale SĂVÂRȘIRII INFRACȚIUNII;
  2. d) numele, prenumele și, dacă este necesar, descrierea SUSPECTULUI sau INCULPATULUI despre care se bănuiește că se află în locul unde se efectuează percheziția, precum și indicarea urmelor SĂVÂRȘIRII INFRACȚIUNII ori a OBIECTELOR despre care se presupune că există în locul ce urmează a fi percheziționat.”

Din cuprinsul celor două documente se observă că procurorii și judecătorul de drepturi și libertăți vorbesc despre o infracțiune de șantaj săvârșită probabil de Saghel Emanuel asupra unui ziarist local – Stavri Cătălin, fără ca vreun martor „denuntățor” să invoce faptul că aș fi participat la săvârșirea acestei fapte sau că aveam cunoștintă despre săvărșirea ei, iar solicitarea procurorilor Onea Lucian și Răileanu Cerasela nu are legătură logică cu cauza descrisă în documentele prezentate și anexate prezentei plângeri penale.

Din cuprinsul mandatelor de percheziție (anexate) nu rezultă așa cum legiuitorul a prevăzut la art. 158, alin. 7[2], care era scopul emiterii, numele făptuitorului, suspectului sau inculpatului, deși ele erau cunoscute la momentul solicitării si emiterii mandatului de percheziție.

Art. 159 alin. 8 Cpp prevede că „persoanelor prevăzute la alin. 5 si 6 li se solicită, înainte de începere perchezitiei, predarea de bunăvoie a persoanelor sau a obiectelor căutate. Percheziția nu se mai efectuează dacă persoanele sau obiectele indicate în mandat sunt predate”.

Apreciez că în condițiile în care în mandatele de percheziție domiciliară (anexate) nu erau indicate absolut niciuna din cerințele prevăzute expres de lege, acestea sunt lovite de nulitate absolută, fiindu-mi încălcat flagrant dreptul la apărare și mai ales dreptul la viață privată, subsemnatul conformându-mă pretențiilor ofițerilor de poliție judiciară ai DNA ST Ploiești, predându-le mediile de stocare a datelor cerute.

Din cuprinsul proceselor verbale de percheziție domiciliară (anexate) rezultă că ei căutau „de toate și nimic”, întrucât e clar că sub pretextul infracțiunii de santaj nu poți caută „documente clasificate, medii de stocare a datelor, plângeri, sesizări formulate împotriva unor judecători, procurori, ofițeri de poliție, agende și însemnări ce pot interesa cauza, obiecte, substanțe sau orice alte date materiale interzise la deținere, telefonele mobile folosite” – așa cum rezultă din cuprinsul respectivului document.[3]

După desfășurarea percheziției la imobilele deținute de familia mea, conform proceselor verbale, s-au ridicat mai multe inscrisuri care au fost îndosariate și sigilate, fără ca procesul verbal să conțină descrierea pe scurt a hârtiilor/documentelor ridicate.

Aceste concluzii sunt conforme si cu practica CEDO, fiind încalcat flagrant principiul proporționalității rezultat din art. 8 din Convenție, ingerința nefiind proporțională cu scopul urmarit. Aceasta deoarece gravitatea faptelor invocate (plângere și denunț calomnios, ambele neprevăzute de legea penală) anulează orice posibilitate de ingerință în dreptul la domiciliu sau la vreo ingerință în viața privată și de familie.

Circumstanțele emiterii mandatului de percheziție, conținutul și scopul acestuia, toate neclare, ambigue, au lăsat la discreția nelimitată a polițiștilor judiciariști modul de efectuare a percheziției (a se vedea hot Van Rossem c/a Belgia, hot Ernst si altii c/a Belgia, hot Roeman si Schmit c/a Luxemburg, hot Niemietz c/a Germania).

Menționez și faptul că, deși calitatea de martor în acel dosar o dețin doar eu, cu ocazia efectuarii percheziției domiciliare s-a efectuat practic percheziția și la domiciliul sotiei mele fiind încălcat atât dreptul acesteia la domiciliu, cât și dreptul de proprietate al acesteia. În plus, s-a intentionat și percheziționarea autoturismului proprietate a soției cu nr. de înmatriculare PH 20 YLE, dar a fost percheziționat altul, cu nr. PH 20 YGL (a se vedea procesul verbal).

Pe lângă acestea, odată cu percheziția, s-au ridicat și bunuri personale ale copiilor minori, respectiv tablete, stick, telefon personal, dar și telefoanele soției. Menționez că soția este ofițer activ la SRI și că pentru ridicarea telefoanelor acesteia trebuia urmată procedura specifică prevazută de lege, mai ales că pe aceste telefoane puteau fi și date și informații secrete legate de activitatea și serviciul acesteia, iar percheziția la un militar se face, în afara cazurilor flagrante, de către organele judiciare militare.

La data de 07.03.2016, DNA – ST Ploiești a transmis către Serviciul Român de Informații, Cabinet Prim Adjunct, adresa înregistrată în dosarul nr.150/P/2016 (anexată). Din conținutul acesteia, mai precis încă din titlu, rezultă cine a inițiat percheziția domiciliară – cel care a reușit prin protocoalele încheiate să subjuge justiția, în speță generalul SRI Coldea Florian.

Reține atenția, încă o dată, că sub aparența unei anchete desfășurate corect, în realitate procurorii Onea Lucian și Răileanu Cerasela puneau la dispoziție, în afara cadrului legal – pentru că SRI nu are niciun rol în cursul instrucției penale, așa cum este definită ea de către Constituția României și celelalte legi care reglementeză dreptul comun – date nedestinate altor persoane, în afara organelor judiciare, periclitând nu numai parcursul anchetei, dar distrugând și „probele”.

Acest aspect este evidențiat inclusiv de un procuror șef de secție – Popoviciu Gheorghe, care în ordonanța încheiată în data de 09.03.2016, cu nr. 63/II-1/2016 (anexată), la fila 4, penultimul paragraf precizează: „…..mai mult de atât organul de urmărire penală este ținut să păstreze confidențialitatea asupra probelor sau conținutului unor anumite mijloace de probă, iar în ceea ce privește documente cu un anumit nivel de clasificare trebuie arătat că ofițerii de poliție judiciară din cadrul DNA au certificate de acces la astfel de date și informații”.

Dacă documentele și înscrisurile ridicate de la domiciliul subsemnatului erau sigilate și introduse în mape sigilate, cum au putut fi ele văzute de cadrele SRI, fără ca „pretinsele probe” să nu fie alterate?!

Astfel, în adresa către Coldea Florian (deși instituțional trebuia adresată directorului instituției), Onea Lucian explică cum „înaintează înscrisuri ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare de la numiții Florea Daniel, Gulianu Florin și Petre Sever Tudor – toți foști angajați ai SRI Prahova, pentru a verifica la nivelul instituției dumneavostră și a aprecia dacă acestea conțin date și informații cu caracter clasificat.

Analizând ce spune procurorul șef de secție Gheorghe Popoviciu și adresa către Coldea, concluzionez că procurorii DNA ST Ploiești și ofițerii de poliție judiciară nu cunoșteau care sunt „condițiile de formă și fond” ce trebuiesc îndeplinite de un document ca să poată fi clasificat.

Probabil că acest lucru a fost explicat de SRI-ul condus de numitul Coldea Florian în vreo adresă clasificată, întrucât la dosarul care mi-a fost remis de inspecția judiciară nu există răspunsul cerut de procurorul Onea în formă neclasificată.

Precizez și că, deși legea e clară și obligă organele judiciare la descrierea exactă a înscrisurilor sau obiectelor ridicate cu ocazia percheziției, așa cum rezultă din toate documentele anexate prezentei plângeri, nu se poate identifica exact care era „ținta” percheziției dispuse fără tangență cu presupusa faptă de șantaj împotriva unui jurnalist din Prahova, în condițiile în care am arătat că nici măcar această infracțiune nu este posibil a-i obliga pe procurorii DNA (care nu sunt competenți) să se sesizeze din oficiu.

Fac o paranteză și precizez încă o dată, că în solicitarea adresată instanței, pentru încuviințarea măsurii de percheziție domiciliară la subsemnatul, Florea Daniel, nu este descrisă vreo faptă privind diseminarea de informații clasificate, care conform Legii nr. 182/2002 și HG nr. 585/2002, acte normative care reglementează domeniul (special) al informațiilor clasificate și care s-ar sancționa contravențional, așa cum legea specială precizează[4].

Deși perchezițiile domiciliare au vizat trei ofițeri SRI în rezervă, în realitate doar de la doi s-au ridicat documente, așa cum rezultă din procesele verbale și din adresa către SRI. Lăsând la o parte neprofesionalismul procurorilor, din conținutul adresei redăm în citat următoarele: „rezultatul verificărilor să ne fie comunicat cu celeritate și să evidențieze eventualele norme încălcate, cu indicare cadrului legislativ în materie, persoanele responsabile și măsurile care trebuie întreprinse în vedere remedierii situației de fapt constatată.

În interesul urmăririi penale este necesar ca adresa de răspuns să nu fie clasificată.

Înscrisurile vă sunt puse la dispoziție în forma în care au fost ridicate și individualizate și se compun din mai multe volume/mape după cum urmează:…….volumele 1, 2 și 3 …….semnate spre neschimbare de către Florea Daniel…..dosarul nr. 1 – conținând 21 file sigilat, datat și semnat spre neschimbare de către participanții la percheziție, dosarul nr. 1 – conținând 15 file …..dosarul find sigilat, datat și semnat spre neschimbare de către participanții la percheziție”.

În aceasta cauză, după câteva zile de la realizarea măsurii dispuse, mi s-a adus la cunoștință calitatea de „martor”, fapt aflat de subsemnatul ulterior, după efectuarea percheziției, deoarece am fost citat și apoi audiat la data de 02.02.2016.

Conform explicațiilor formulate de adjunctul procurorului șef al DNA – Iacob Marius – în referatul din 07.04.2016, înregistrat cu numărul 112/C2/2016 (anexată), la pagina 4, se reiau alegațiile procurorilor din subordine, precizând că perchezițiile efecuate la proprietățile familiei mele, împreună cu percheziția informatică, s-au făcut ca urmare a declarației martorului Toader Cristinel care a formulat o plângere împotriva procurorului Negulescu Mircea.

Procurorul a solicitat efectuarea unei percheziții domiciliare la un martor pentru că un inculpat (sau suspect) ar fi putut formula “plângeri și denunțuri calomnioase împotriva unui magistrat”. Vă rugăm sa constatați că nu există niciun fel de text de lege care să incrimineze formularea de “plangeri” (nu s-a precizat încă dacă penale, administrative sau de altă natură) și nici pentru formularea unor “denunțuri calomnioase” (această infracțiune este dezincriminată odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri în anul 2014, dar noi ne aflam la doi ani de la legitima lor aplicare!).

Persoanele inculpate în dosarul de urmărire penală, Ispas Constantin și Saghel Mihail Emanuel nu sunt cercetate pentru depunerea unor plângeri și denunțuri împotriva unui magistrat, ci pentru cu totul si cu totul alte infracțiuni, respectiv trafic de influență, șantaj (?!), etc. Așadar, nu există niciun fel de legatură între vreo presupusă plângere a acestora împotriva unui magistrat și mine sau înscrisurile ce ar fi putut fi la proprietățile familiei mele.

De altfel, potrivit art. 158 din Cpp, cererea formulată de procuror trebuie (deci este obligatoriu) să cuprindă indicarea infracțiunii, a probelor sau a datelor din care rezultă că în locul unde se solicită efectuarea perchezitiei se află suspectul sau inculpatul sau pot fi descoperite probe sau urme ale  infracțiunii!! Adica probe pentru infracțiunea de “plângere sau denunț calomnios”!!!

Totodată cererea trebuie să cuprindă indicarea urmelor săvârșirii infracțiunii și a altor obiecte despre care se presupune că există în locul ce urmează să fie percheziționat.

Deși conform procesului-verbal de percheție informatică am fost reținut împotriva voinței mele timp de mai multe ore – în intervalul orar 9-22,15, neavând nicio calitate procesuală cerută de lege (procesul verbal de desigilare și percheție în sistem informatic – din data de 15.02.2016, anexat) în conformitate cu prevederile art. 168 alin. 6 din C.pr.pen., nici până la trimiterea în judecată a dosarului menționat procurorii menționați în prezenta plângere nu au ajuns la o concluzie logico-juridică care să mă facă să înțeleg de ce a trebuit sa fiu supus unor măsuri abuzive, atât eu, cât și familia mea.

4.

În concluzie arăt că inspectorul judiciar procurorul Gheorghe Fiț, care a făcut cercetarea plângerii mele împotriva abuzurilor procurorilor DNA s-a limitat doar la a solicita puncte de vedere procurorului șef al DNA – Kovesi Laura Codruța (adresa nr. 1038/IJ/248/DIP2016 din 17.02.2016, anexat), iar concluziile pe care unitatea de parchet i le-a furnizat, dumnealui le-a cuprins in procesul verbal numărul 1038/IJ/248/DIP/2016, din 12.04.2016 (anexat), explicându-mi la pagina 6 în clar că „Din verificările efectuate a rezultat că probele administrate în dosarul nr. 150/P/2014 a Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești, îndeosebi declarațiile martorului Toader Cristinel, au oferit indiciile necesare care puteau conduce la suspiciunea rezonabilă că petentul deține unele obiecte și înscrisurice care aveau legătură cu formularea unor plângeri și denunțuri calomnioase împotriva unui magistrat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. În aceste condiții solicitarea procurorului de caz de a fi autorizată o percheziție domiciliară la locuințe petentului a avut justificare legală, fapt confirmat de soluția adoptată de judecătorul de drepturi și libertăți prin încheierea nr. 7/25.01.2016 a Tribunalului Prahova”.

     Astfel cum rezultă din acest ultim document – oficial – infracțiunea care a stat la baza solicitării procurorilor de la DNA ST Ploiești este una imaginară, care nu mai există în legislația română din anul 2014, iar răspunsul Inspecției Judiciare face trimitere la practici cunoscute, probabil, doar în interiorul acestei instituții.

Urmare tuturor acestor „indicii rezonabile”, am solicitat procurorului șef al DNA ST Ploiești, Onea Lucian, să îmi remită în copie conformă cu originalul modalitatea în care a fost formulată plângerea martorului Toader Cristinel împotriva procurorului Negulecu Mircea.

Răspunsul furnizat de procurorul Onea Lucian la data de 05.09.2016, în același dosar nr. 150/P/2014 (anexat) spune totul, în opinia subsemnatului, despre cercetarea abuzivă la care am fost supus de către procurorii DNA ST Ploiești cu complicitatea șefilor ierarhici – Marius Iacob, Popovici Gheorghe și Koveși Laura, precum și cu inspectorul judiciar procuror Gheorghe Fiț: „urmare cererii dumeavoastră formulată în cadrul dosarului penal cu numărul de mai sus – în care aveți calitatea de martor, prin care solicitați să vă remitem în copie conformă cu originalul modalitatea în care a fost finalizată plângerea martorului Toader Cristinel împotriva procurorului Negulescu Mircea, va facem cunoscut că ne aflăm ÎN IMPOSIBILITATEA DE A VĂ REMITE UN ASEMENEA ÎNSCRIS, DEOARECE UNITATEA NOASTRĂ DE PARCHET NU INSTRUMENTEAZĂ CAUZA AVÂND CA OBIECT PLÂNGEREA LA CARE FACEȚI REFERIRE”.

Subsemnatul solicit tragerea la răspundere penală a numiților Onea Lucian și Răileanu Cerasela, procurori în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Teritorială Ploiești, pentru săvârșirea infracțiunilor de cercetare abuzivă, faptă prev. și ped. de art. 266 Cod penal și represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.

Faptele în materialitatea lor le-am descris la punctul 1. al prezentei plângeri. Din cuprinsul acestora apreciez că rezultă existența conținutului constitutiv al celor două infracțiuni pentru care solicit tragerea la răspundere penală a celor doi procurori anterior menționați. Era evident că declarația numitului Toader Cristinel nu conține elemente concrete care să justifice măsura pe care au dispus-o față de subsemnatul.

Tot la punctul 1. am descris faptele pentru care apreciez că numitul Toader Cristinel trebuie tras la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, faptă prev. și ped. de art. 326 Cod penal și a infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.

Subsemnatul solicit și tragerea la răspundere penală a numitului Coldea Florian, ofițer în rezervă al Serviciului Român de Informații, fost prim adjunct al SRI pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 297 Cod penal.

Faptele în materialitatea lor le-am descris la punctul 3. al prezentei plângeri.

La punctul 2. am descris faptele pentru care apreciez că numita Trandafirescu Zinica, judecător în cadrul Tribunalului Prahova – Secția Penală, apreciez că trebuie trasă la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal, iar în subsidiar, săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.

La punctul 4. am descris faptele pentru care apreciez că numitul Fiț Gheorghe, inspector judiciar procuror în cadrul Inspecției Judiciare – Secția de Procurori, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.

Solicit tragerea la răspundere penală a celor anterior menționați.

În probarea celor susținute solicit încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.

Aceste probe, suplimentar de cele depuse alăturat prezentei plângeri, le voi preciza la data chemării în fața organului de cercetare penală, în vederea audierii mele ca persoană vătămată”. (Irinel I.).

[1]În cazul căreia judecătorii supremi Cezar Hîncu, Zoița Milasan și Viorica Trestianu de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis definitiv, în data de 26 februarie 2014, prin decizia nr. 955 pronunțată în dosarul nr. 6506/2/2012 că Zinica Trandafirescu a deținut calitatea de lucrător al securității, cu funcția de locotenent în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Prahova, Serviciul II A, specializare contraspionaj economic fiind absolvent al școlii Militare de Ofițeri Activi din cadrul Ministerului de Interne …. că se constată calitatea de lucrător al securității a pârâtei Trandafirescu Zinica”,

[2](7) Incheierea instantei si mandatul de perchezitie trebuie sa cuprinda:

  1. a) denumirea instantei;
  2. b) data, ora si locul emiterii;
  3. c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de perchezitie;
  4. d) perioada pentru care s-a emis mandatul, care nu poate depasi 15 zile;
  5. e) scopul pentru care a fost emis;
  6. f) descrierea locului unde urmeaza a se efectua perchezitia sau, daca este cazul, si a locurilor invecinate acestuia;
  7. g) numele sau denumirea persoanei la domiciliul, resedinta ori sediul careia se efectueaza perchezitia, daca este cunoscuta;
  8. h) numele faptuitorului, suspectului sau inculpatului, daca este cunoscut;
  9. i) descrierea faptuitorului, suspectului sau inculpatului despre care se banuieste ca se afla in locul unde se efectueaza perchezitia, indicarea urmelor savarsirii infractiunii sau a altor obiecte despre care se presupune ca exista in locul ce urmeaza a fi perchezitionat;j) mentiunea ca mandatul de perchezitie poate fi folosit o singura data;
  10. k) semnatura judecatorului si stampila instantei.

[3]Art. 207

Şantajul

(1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).

(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

[4]Art. 338 (HOTĂRÂRE nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România)

Constituie contravenţii la normele privind protecţia informaţiilor clasificate următoarele fapte:

  1. a) deţinerea fără drept, sustragerea, divulgarea, alterarea sau distrugerea neautorizată a informaţiilor secrete de stat;
  2. b) neîndeplinirea măsurilor prevăzute în art.18, 25-28, 29, 96-139 şi 140-181;
  3. c) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 31,41-43, 213,214;
  4. d) nerespectarea normelor prevăzute în art. 140-142, 145, 159,160, 162,163, 179-181, 183 alin. (1) şi 185-190;
  5. e) neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor prevăzute în art. 240 alin. (2) şi (3), art. 243 şi art. 248, precum şi nerespectarea regulilor prevăzute în art. 274-336.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează astfel:

  1. a) contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 500.000 lei la 50.000.000 lei în cazul faptelor de deţinere fără drept sau de alterare a informaţiilor clasificate şi cu amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, în cazul faptelor de sustragere, divulgare sau distrugere neautorizată a informaţiilor clasificate;
  2. b) faptele prevăzute în alin. (1) lit. b) şi c) se sancţionează cu avertisment sau cu amendă de la 500.000 lei la 25.000.000 lei;
  3. c) faptele prevăzute în alin. (1) lit. d) se sancţionează cu avertisment sau cu amendă de la 1.000.000 lei la 50.000.000 lei;
  4. d) faptele prevăzute în alin l lit. e) se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.

(3) Persoanele sau autorităţile care constată contravenţiile pot aplica, după caz, şi sancţiunea complementară, constând în confiscarea, în condiţiile legii, a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii.

(4) Dispoziţiile reglementărilor generale referitoare la regimul juridic al contravenţiilor se aplică în mod corespunzător.
Art. 339

(1) Contravenţiile şi sancţiunile prevăzute la art. 338 se constată şi se aplică, în limitele competenţelor ce le revin, de către persoane anume desemnate din Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

(2) Pot să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 338, în limitele competenţelor stabilite:

  1. a) persoane anume desemnate din ORNISS;
  2. b) conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice, agenţilor economici cu capital parţial sau integral de stat şi ai altor persoane juridice de drept public;
  3. c) autorităţile sau persoanele prevăzute de reglementările generale referitoare la regimul juridic al contravenţiilor.
    (3) Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor se soluţionează potrivit reglementărilor generale privind regimul juridic al contravenţiilor.
Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Uncategorized

Ce nu vezi pe ecran: cum lucrează AI-ul pentru tine într-o zi obișnuită

Published

on

By

De la optimizarea consumului de energie până la sugestiile contextuale, HONOR arată cum inteligența artificială lucrează în fundal pentru a simplifica activitățile de zi cu zi

București, 11 noiembrie 2026–Dimineața verificăm mesajele, în timpul zilei transferăm un fișier de pe telefon pe computer, iar seara facem o fotografie în oraș. Ne interesează rezultatul, fără să ne gândim la tehnologiile care fac posibile aceste activități. Unele dintre ele folosesc inteligența artificială pentru a optimiza consumul de energie, a ajusta culorile fotografiilor sau a ne ajuta să găsim mai ușor funcțiile de care avem nevoie.

Pe HONOR Magic V6 și smartphone-uriledin seria HONOR 600, inteligența artificială înseamnă mai mult decât un asistent căruia îi adresăm întrebări. Unele funcții răspund solicitărilor noastre, în timp ce altele lucrează în fundal, fără să necesite intervenții suplimentare din partea utilizatorului.

De la primul mesaj al dimineții până la ultimul videoclip al serii

Pe parcursul zilei, telefonul devine, pe rând, instrument de comunicare, aparat foto și sursă de divertisment. Trecem de la o aplicație la alta fără să ne gândim câtă energie consumă fiecare activitate sau cum este distribuită aceasta între componentele dispozitivului.

În seria HONOR 600, AI Battery Scheduling Engine gestionează aceste schimbări în fundal. Sistemul recunoaște tipare de utilizare, precum vizionarea videoclipurilor scurte, derularea conținutului sau deschiderea aplicațiilor, și adaptează dinamic energia alocată componentelor responsabile de comunicații, procesare, răspunsul la atingere și stocare.

Dincolo de capacitatea bateriei, autonomia depinde și de modul în care este utilizată energia disponibilă. Aceste optimizări au loc automat, în funcție de activitatea desfășurată, fără comenzi sau setări suplimentare din partea utilizatorului.

De la telefon la computer și ceas: dispozitivele care lucrează împreună

Folosim tot mai multe dispozitive pe parcursul zilei și ne dorim ca informațiile să fie disponibile acolo unde avem nevoie de ele. O notificare ajunge pe ceas, în timp ce smartphone-ul rămâne în geantă. În astfel de situații, conectarea dispozitivelor permite accesul mai simplu la informații, fără pași suplimentari.

Pe HONOR Magic V6, HONOR Share permite transferul de fișiere și partajarea notificărilor cu dispozitive Apple compatibile. Seria HONOR 600 oferă funcții OneHop îmbunătățite, care includ sincronizarea notificărilor între telefoanele HONOR și iPhone, precum și partajarea fișierelor cu iPhone și Mac.

HONOR Watch 6 se poate asocia cu două smartphone-uri, astfel încât notificările de pe ambele telefoane să fie disponibile pe ceas. În plus, funcția AI Recorder permite înregistrarea conținutului audio și generarea denote vocale și rezumate,utile pentru a păstra informațiile importante dintr-o discuție.

Conectivitatea și inteligența artificială au roluri diferite, dar complementare: prima facilitează transferul informațiilor între dispozitive, în timp ce AI-ul poate contribui la prelucrarea și organizarea acestora. Împreună, aceste tehnologii simplifică activitățile de zi cu zi.

Mai puțin timp căutând funcții, mai mult timp pentru ce contează

Uneori știm exact ce vrem să facem, dar nu și unde găsim funcția de care avem nevoie. În loc să navigăm prin meniuri și setări, inteligența artificială ne poate ajuta să ajungem mai repede la instrumentele potrivite.

Pe HONOR Magic V6, MagicOS 10 oferă asistență adaptată contextului prin AI Settings Agent și AI Screen Suggestions. Aceste funcții facilitează accesul la setările și instrumentele relevante pentru activitatea desfășurată.

Același principiu se aplică și editării fotografiilor. Cu AI Photos Agent, utilizatorul poate descrie în limbaj natural modificarea dorită, fără să fie nevoit să caute și să acceseze separat fiecare instrument de editare. Astfel, fotografia dorită poate fi obținută în mai puțini pași.

Fotografiile de seară, cu culori mai apropiate de realitate

La o plimbare prin oraș, o fotografie poate surprinde mai multe surse de lumină în același cadru: felinare, vitrine și interiorul unei cafenele. Fiecare poate avea o temperatură de culoare diferită, ceea ce poate face dificilă redarea fidelă a nuanțelor din imagine.

În seria HONOR 600, sistemul de imagine AiMAGE include o cameră principală de 200 MP, un senzor dedicat temperaturii de culoare și algoritmi avansați de procesare a imaginii. AI Color Engine folosește informații colectate de la mai mulți senzori pentru a ajusta automat balansul de alb în condiții de iluminare mixtă, contribuind la redarea unor culori mai naturale, fără reglaje manuale.

Pentru portretele realizate noaptea, procesarea pe dispozitivși serviciile din cloud au roluri complementare. Procesarea locală ajustează în timp real tonurile pielii și iluminarea, în timp ce procesarea n cloud contribuie la îmbunătățirea detaliilor și a estompării fundalului. Funcția Magic Color combină, la rândul său, procesarea pe dispozitiv cu cea dincloud pentru transferul stilurilor de culoare.

Ce se întâmplă, de fapt, în spatele ecranului?

Toate aceste funcții au nevoie de componente capabile să le susțină. Procesoarele moderne integrează și unități specializate precum NPU (unitatea de procesare neuronală), care accelerează operațiunile AI.

Unele sarcini sunt procesate direct pe telefon, ceea ce poate reduce timpul de răspuns și nevoia de a trimite date către servere externe. Altele folosesc servicii din cloud și necesită conectivitate. Software-ul coordonează aceste resurse, în funcție de cerințele fiecărei funcții.

Aceasta este partea mai puțin vizibilă a inteligenței artificiale: tehnologia care lucrează discret în fundal, astfel încât noi să ne putem concentra pe ceea ce vrem să facem, nu pe pașii necesari pentru a ajunge acolo.

Disponibilitate și prețuri

Modelul HONOR 600 poate fi achiziționat în culorile Orange, Black și Golden White, în configurațiile 8+256 GB și 8+512 GB, la prețurile recomandate de 3.299 lei, respectiv 3.499 lei. HONOR 600 Pro este disponibil în culorile Black și Golden White, în configurația 12+512 GB, la prețul recomandat de 4.999 lei.

HONOR Watch 6 este oferit în variantele Shadow Black și Twilight Brown, la prețurile recomandate de 1.099 lei, respectiv 1.199 lei. Detalii pe pagina oficială HONOR Watch 6: https://www.honor.com/ro/wearables/honor-watch-6/.

HONOR Magic V6 este disponibil în România în variantele de culoare Black și Red, în configurația 16 GB + 512 GB, la prețul recomandat de 11.499 lei.

Pentru HONOR Magic V6, utilizatorii beneficiază de HONOR Care+ Screen Protection*, un plan gratuit de protecție extinsă pentru ecranele dispozitivului, valabil timp de 12 luni, conform condițiilor programului.

În plus, utilizatorii eligibili ai HONOR Magic V6 și ai seriei HONOR 600 beneficiază de trei luni de acces gratuit la Google AI Pro**, care include funcții Gemini și 5 TB de stocare în cloud.

Pentru mai multe informații despre HONOR Magic V6, accesați: https://www.honor.com/ro/phones/honor-magic-v6/

*HONOR Care+ Screen Protection este un plan exclusiv de protecție extinsă care acoperă, pentru o perioadă de 12 luni, o reparație gratuită a ecranului interior și o reparație gratuită a ecranului exterior, în cazul deteriorărilor accidentale. Serviciul este oferit gratuit de către HONOR România pentru dispozitivele achiziționate local și se activează automat după prima pornire a telefonului și conectarea acestuia la rețea. Pentru mai multe detalii, accesați: https://www.honor.com/ro/support/screen-protection/ și https://www.honor.com/ro/support/honor-magic-v6-service-benefits/

** Google AI Pro este oferit gratuit timp de trei luni pentru dispozitivele și utilizatorii eligibili, incluzând acces extins la funcțiile Google Gemini și 5 TB de stocare în cloud în perioada promoțională. Oferta este valabilă pentru activările eligibile realizate până la 15 decembrie 2026, conform termenilor și condițiilor Google și HONOR. Oferta este destinată utilizatorilor cu vârsta de peste 18 ani. După expirarea perioadei promoționale, abonamentul se reînnoiește automat la prețul standard, dacă nu este anulat.

###

Despre HONOR

HONOR este o companie lider global în domeniul ecosistemelor de dispozitive AI. HONOR își propune să revoluționeze interacțiunea dintre om și tehnologie, pentru a pune beneficiile inteligenței artificiale în slujba oamenilor, în viața de zi cu zi. Compania își propune să acționeze dincolo de granițele industriei și să colaboreze deschis, fără bariere, cu alte companii de tehnologie pentru a produce valoare reală pentru utilizatori și parteneri. Portofoliul său inovator de produse include telefoane, tablete și o mare varietate de dispozitive portabile bazate pe inteligență artificială. HONOR își propune să ofere utilizatorilor instrumente eficiente de a se conecta la noua lume inteligentă și la beneficiile sale.

Pentru mai multe informații, vizitați https://www.honor.com/ro/ și urmăriți conturile oficiale HONOR România:

Facebook HONOR Romania

Facebook HONOR Fans Romania

Instagram HONOR Romania

TikTok HONOR Romania

YouTube HONOR Romania

Media contact: Tudor Dumitrescu | t.dumitrescu@chapter4.ro

Continue Reading

Oameni

Weekend la munte în România: cum alegi destinația potrivită pentru tine

Published

on

Weekend la munte în România: cum alegi destinația potrivită pentru tine

Când săptămâna de lucru a fost aglomerată, puține lucruri sunt mai potrivite decât un weekend la munte. Aer curat, trasee care te scot din rutină, seri liniștite și, cu puțin noroc, priveliști care îți amintesc de ce merită să ieși din oraș. România are o varietate generoasă de zone montane, de la creste spectaculoase până la dealuri line, iar a alege între ele poate fi la fel de dificil ca și a face bagajul.

Pornește de la ce îți dorești de la weekend

Prima întrebare este ce fel de pauză cauți. Dacă vrei mișcare, caută trasee marcate, cu diferite grade de dificultate, de la plimbări de două ore până la ture de o zi întreagă. Dacă vrei liniște, o pensiune departe de zonele aglomerate, cu terasă și balcon, poate fi mai potrivită decât o stațiune animată. Iar dacă pleci cu familia sau cu prieteni care nu sunt obișnuiți cu drumețiile, merită să alegi o zonă cu mai multe variante: un traseu ușor, o telecabină, un punct de belvedere accesibil.

Gândește-te și la durata drumului. Un weekend de două zile nu e potrivit pentru patru ore de condus în fiecare sens, mai ales dacă pleci vineri seara. Uneori, o destinație mai apropiată, dar bine aleasă, oferă mai mult decât una spectaculoasă, dar îndepărtată.

Inspirație pentru următoarea ieșire

Dacă nu ai încă o destinație în minte, poți căuta idei în ghiduri care adună locurile cele mai interesante din țară. Un exemplu este materialul de pe daya.ro despre locuri de vizitat la munte în România, unde găsești zone diferite ca atmosferă și ca nivel de dificultate, utile atât pentru începători, cât și pentru cei care merg frecvent pe trasee.

Pregătirea de bază pentru drumeție

Chiar și pentru o tură ușoară, câteva reguli simple te ajută să eviți neplăcerile. Verifică prognoza meteo înainte de plecare și ține cont că vremea la munte se schimbă repede. Poartă încălțăminte potrivită, ia cu tine straturi de haine, apă, ceva de mâncare și un încărcător extern pentru telefon. Spune cuiva pe ce traseu mergi și la ce oră estimezi că te întorci, iar dacă ai o problemă serioasă, apelează numărul unic de urgență 112.

Alege trasee potrivite cu condiția ta fizică, nu cu ambițiile de moment. Este mai plăcut să termini o tură ușoară cu energie decât să te chinui pe una prea grea. Respectă marcajele, nu abandona deșeuri și lasă locul la fel cum l-ai găsit.

Nu doar trasee: și timp pentru tine

Un weekend la munte nu trebuie să fie plin de activități de dimineața până seara. Lasă loc și pentru lucruri simple: o cafea pe terasă, o carte citită la foc, un fel de mâncare local, o plimbare fără destinație. Tocmai aceste momente fac diferența între o ieșire obositoare și una care te reîncarcă.

Dacă îți place să îți planifici astfel timpul liber, poți găsi mai multe idei pentru timpul liber care combină mișcarea, relaxarea și descoperirea unor locuri sau pasiuni noi. Poate următorul weekend e momentul potrivit să încerci ceva diferit.

Continue Reading

Uncategorized

De ce unele manichiuri semipermanente rezistă trei săptămâni, iar altele se deteriorează după câteva zile?

Published

on

By

unghii-moderne

Ai plătit pentru o manichiură semipermanentă, ai ieșit mulțumită din salon, iar după patru zile observi că oja începe să se desprindă de pe unghie. Între timp, prietena ta poartă aceeași manichiură de aproape trei săptămâni. Sună cunoscut? Diferența nu ține întotdeauna de prețul produselor sau de experiența tehnicienei.

În România, manichiura semipermanentă a devenit o alegere obișnuită pentru femeile care vor unghii îngrijite fără să revină săptămânal la salon. Tot mai multe persoane aleg și varianta realizării manichiurii acasă, pentru a economisi bani și timp.

Dar întrebarea rămâne: de ce la unele femei oja rezistă excelent, iar la altele începe să sară după numai câteva zile?

Ce spun româncele pe Reddit despre rezistența manichiurii?

Discuțiile din comunitățile online arată că problema este cât se poate de reală.

În decembrie 2025, o utilizatoare a comunității r/WomenRO cerea recomandări pentru o ojă semipermanentă care să reziste măcar două-trei săptămâni. Povestea că un produs încercat anterior începea să se decojească după doar două-trei zile și că prefera să își realizeze manichiura acasă din motive financiare.

Răspunsurile au fost interesante. O altă utilizatoare explica faptul că ei manichiura îi rezistă până la trei săptămâni, dar că are prietene la care aceleași produse nu rezistă nici măcar o săptămână.

Explicația ei? Activitățile casnice și modul în care fiecare persoană își folosește mâinile.

În februarie 2026, o altă discuție de pe r/WomenRO pornea de la dorința unei tinere de a renunța la vizitele la salon și de a începe să își facă singură manichiura. Participantele discutau despre baze rubber, lămpi, produse de pregătire și importanța exercițiului.

Aceste relatări nu reprezintă teste de laborator, dar surprind bine experiențele diferite ale consumatoarelor.

Pregătirea unghiei poate conta mai mult decât culoarea aleasă

Una dintre cele mai frecvente cauze ale desprinderii premature este pregătirea necorespunzătoare a unghiei naturale.

Urmele de ulei, umezeala, praful sau aplicarea materialului peste cuticulă pot compromite aderența.

La fel de importantă este alegerea unei baze compatibile cu particularitățile unghiei. Unghiile foarte flexibile, subțiri sau deteriorate pot reacționa diferit față de unele sănătoase și rezistente.

În plus, straturile prea groase și polimerizarea insuficientă pot afecta rezultatul final.

Tocmai de aceea, tehnicienele experimentate acordă atenție întregului proces: pregătire, bază, culoare, top coat și utilizarea corectă a lămpii.

Pentru profesioniștii care vor să își completeze trusa de lucru, magazinul românesc SoKwik.ro oferă produse pentru diferite etape ale manichiurii, inclusiv geluri de bază, lichide de pregătire, oje semipermanente și accesorii.

Alegerea unui sistem de produse compatibile și respectarea instrucțiunilor producătorului sunt mai importante decât simpla promisiune a unei rezistențe de trei săptămâni.

Ce legătură au spălatul vaselor și curățenia cu manichiura?

Mai mare decât ai crede.

Într-o gospodărie obișnuită din România, mâinile sunt expuse zilnic la apă, detergenți și mici lovituri mecanice.

Gătitul, curățenia, grădinăritul sau deschiderea ambalajelor cu unghiile pot contribui la deteriorarea manichiurii.

Nu înseamnă că trebuie să renunți la activitățile obișnuite. Totuși, folosirea mănușilor la curățenie, evitarea utilizării unghiilor pe post de instrumente și îngrijirea regulată a pielii din jurul lor pot ajuta la păstrarea unui aspect îngrijit.

Și lungimea contează. Unghiile foarte lungi sunt mai expuse solicitărilor mecanice, mai ales dacă persoana lucrează mult cu mâinile.

În 2026, în România, nu mai discutăm doar despre rezistență, ci și despre siguranță

Un subiect care a schimbat piața produselor pentru manichiură este interzicerea TPO, ingredient utilizat anterior în anumite geluri și oje care se întăresc sub lumină UV.

Din 1 septembrie 2025, produsele cosmetice care conțin TPO nu mai pot fi comercializate sau utilizate profesional în Uniunea Europeană, inclusiv în România.

Problema nu a dispărut însă imediat.

În februarie 2026, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a verificat peste 500 de operatori din industria serviciilor de înfrumusețare. Potrivit comunicatului ANPC, controalele au dus la 306 amenzi, în valoare de peste 1,22 milioane de lei.

Printre neregulile descoperite s-au numărat inclusiv utilizarea unor produse cu TPO, cosmetice expirate și probleme privind igienizarea sau sterilizarea instrumentarului.

Pentru clientele saloanelor, aceasta este o informație importantă: o manichiură frumoasă nu trebuie să fie obținută cu produse neconforme sau prin ignorarea normelor de igienă.

În acest context, producătorii și comercianții și-au adaptat oferta. SoKwik comercializează și oje semipermanente din game marcate TPO Free și HEMA Free, cum sunt anumite colecții recente.

Este important de precizat că mențiunea HEMA Free nu garantează absența oricărui risc de alergie. Produsele trebuie alese și utilizate corect, indiferent de formulă.

Cum poți prelungi rezistența manichiurii semipermanente?

Există câteva lucruri simple care merită reținute:

Nu neglija pregătirea unghiei. Suprafața trebuie pregătită corect, fără pilire agresivă sau subțiere excesivă.

Alege baza potrivită. Un produs bun pentru o persoană nu este automat ideal pentru toate tipurile de unghii.

Respectă timpul de polimerizare. Folosește o lampă compatibilă cu produsul și urmează instrucțiunile producătorului.

Protejează mâinile la curățenie. Mănușile pot reduce expunerea repetată la detergenți și apă.

Nu desprinde materialul cu forța. Îndepărtarea incorectă poate deteriora unghia naturală.

Dacă apar mâncărimi, roșeață, umflături sau desprinderea unghiei naturale, procedurile cosmetice trebuie întrerupte și este recomandat un consult dermatologic.

Ce ar trebui să conteze în 2027: trei săptămâni de rezistență sau unghii sănătoase?

Ideal, ambele.

O manichiură semipermanentă poate rezista aproximativ două-trei săptămâni, însă durata depinde de unghia naturală, produsele utilizate, tehnica de aplicare și activitățile zilnice.

Pentru femeile din România care aleg să își facă manichiura acasă sau la salon, lecția ultimilor ani este simplă: nu orice produs scump oferă automat rezultate mai bune, iar rezistența nu ar trebui urmărită în detrimentul sănătății unghiilor.

Până la urmă, o manichiură reușită nu înseamnă doar o culoare care arată bine în fotografiile de pe Instagram, ci și o aplicare corectă, produse conforme și unghii naturale bine îngrijite.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2025 RĂSPÂNDACUL.ro