Bacăul este departe de orașul populat și prosper de altă dată, care se lăuda cu străzi curate, o economie funcțională, echipă de fotbal în cupele europene și un centru universitar care să atragă studenți din orașele din zona Moldovei. Astăzi, Bacăul are aproape două sute de mii de locuitori, județul e sub stăpânirea baronului local, ajuns europarlamentar, Dragoș Benea. Orașul a ajuns și în presa occidentală datorită incompetenților care conduc Primăria.

În mod neașteptat însă, în orașul lui Bacovia se mai întâmplă și lucruri bune. Mai există încă aici tineri care fac evenimente sau proiecte inedite, demne de orașele civilizate din Europa. Astfel, în inima Moldovei, într-un oraș de medii spre mici dimensiuni, există cea de-a doua pictură murală din lume care purifică aerul.

Lucrarea „Intuiție”

Pictura care se numește „Intuiția” se află pe fațada unui bloc de lângă Insula de Agrement Bacău și a fost făcută de artistul băcăuan Obie Platon. Vopseaua, una specială, care combate murdăria și filtrează aerul, transformând gazele periculoase, precum oxizii de azot și oxizii de sulf, în nitrați și nitriți inofensivi nu e singura parte spectaculoasă a picturii. Partea cea mai interesantă e că aceasta e dedicată nevăzătorilor, fiind tradusă prin limbajul Braille.

„Intuiția” este, însă, doar primul capitol pictat din multe altele, din cadrul proiectului ZidArt, organizat de Asociatia Ingenious Drama. Totodată, Asoctiatia Ingenious Drama mai organizeaza festivalul național de teatru „ID Fest”, care a ajuns la a 20-a ediție, „Street Delivery Bacău”, caravanele de film „Les films de Cannes” și „Zilele Filmului Românesc”.

Lucrarea „Intuiție” a fost tradusă prin limbajul Braille, pentru nevăzători.

Ce este ZidArt și care este scopul proiectului

L-am întrebat pe Lucian Popa, managerul de proiect, despre ce este vorba în ZidArt.

„În căutarea sufletului perete (n.r.: motto-ul festivalului), prin festivalul de artă stradală ZidArt 2019, dorim implicarea grupurilor aparţinând categoriilor defavorizate în viaţa culturală citadină prin înţelegerea conceptelor de Artă Stradală. De asemenea, se doreşte revitalizarea spaţiului în care aceştia trăiesc, respectiv zona urbană prin artă şi transformarea acestuia într-un „muzeu” în aer liber de mari dimensiuni. Se doreşte ca acest proiect să devină o tradiţie anuală şi să aducă un număr cât mai mare de artişti de renume naţional/mondial, fapt ce ar conduce la conştientizarea populaţiei faţă de nevoile grupurilor categoriilor țintă adresate, creşterea potențialului turistic al oraşului şi la plasarea acestuia pe harta culturii urbane.

Care e suma de bani la care se ridică proiectul și de unde vin fondurile?

Bugetul proiectului este de 10 mii euro, iar finanțarea proiectului a fost obținută prin programul național „Start Ong”, implementat de Asociația Act for Tomorrow și finanțat de Kaufland România. Deci, vorbim strict de fonduri private, nu de la stat. Ăsta e un lucru bun, să vedem că și antreprenorii susțin proiectele culturale.

Câți artiști sunt implicați în proiect? Aveți și voluntari?

Zece artiști vor picta în cadrul festivalului. Da, avem și voluntari, pentru că fiecare proiect mare are nevoie și de voluntari, iar ZidArt se bucură de susținerea a peste 30 de tineri, care s-au decis voluntar să sprijine proiectul și artiștii prezenți pentru ca rezultatele să fie peste nivelul așteptărilor.

Care sunt titlurile lucrărilor și unde vor fi amplasate?

Titlurile lucrărilor sunt strâns legate de mesajele artiștilor față de grupurile vizate, respectiv grupurile persoanelor cu dizabilități. Vor fi amplasate, pe rând, pe clădirile de la Asociația Surzilor, Penitenciarul din Bacău, secția de pediatrie SJU Bacău, Asociația „Betania” – Centrul Delfinul, DGASPC Bacău.

Fiecare pictură are un mesaj. De exemplu, lucrarea de pe blocul de lângă Insula de Agrement (str. Ion Luca Caragiale) e adresată persoanelor cu deficiențe de vedere. Pe Banca Națională nr. 42 găsim o lucrare destinată romilor. Și mai urmează multe altele. Cel puțin șase lucrări vor fi realizate în 2019 și vor fi amplasate aproape în toate zonele municipiului Bacău, cu excepția zonei centrale, unde sunt clădiri de patrimoniu.

Lucrarea „Puterea Cuvântului”, realizată de Monk Ink pe fațada sediului Asociației Surzilor din Bacău

Artist: „Lumea încă privește cu scepticism această formă de artă pentru că este o noutate”

Proiectul se va închide la finalul lunii, pe 31 octombrie, iar picturile vor împânzi orașul cu scopul de a colora și viața persoanelor discriminate de societate sau uitate de către autorități. Am fost curios, însă, să aflu și părerea unui artist, implicat direct în cadrul proiectului. Așa că am vorbit cu artistul Biduk, parte a grupului Kaps Crew:

Ce v-a motivat să vă aruncați în proiectul ZidArt?

Ne bucurăm mult de faptul ca încă un oraș din zona Moldovei începe un proiect de genul ăsta, credem că este e unul din motive. Motivația a fost să avem un proiect mare în înca un oraș, plus faptul că a fost o temă cu care am rezonat, am încercat să transmitem prin desenul nostru un mesaj puternic într-o manieră cât mai prietenoasă. Pentru KAput (colegul din Kaps Crew) a fost o motivație în plus, deoarece Bacăul este orașul lui natal.

Cum ați descrie, în câteva cuvinte, compozițiile la care ați lucrat în cadrul proiectului? Ce mesaj ați vrut să transmiteți?

Compoziția gândită a fost realizată după tema pe care am primit-o de la organizatorii evenimentului și anume integrarea socială a grupurilor minoritare și etnice. Ne-am folosit de elemente din tradiția vestimentară și muzicală a rromilor, încercând astfel să transmitem publicului larg ideea următoare: în aceste grupuri minoritare există tradiții sub diferite forme artistice și că acest lucru ar fi un important factor de acceptare socială, care ar depăși eticheta generală pusă asupra acestor comunități.

Ați avut vreo interacțiune personală cu persoane care provin dintr-un mediu defavorizat?

Da, am avut parte de genul ăsta de interacțiuni chiar la un proiect pe o temă asemănătoare, în Iași. Zona în care a avut loc proiectul respectiv este una defavorizată, la periferia Iașului. Astfel, am avut posibilitatea să interacționăm direct cu locuitorii. Surpriza plăcută a fost să vedem curiozitate din partea locuitorilor din zonă, deoarece pentru ei cel mai mare impact a fost să vadă și o altfel de acțiune în zona în care trăiesc. Mulți dintre locuitori n-au posibilitatea sau accesul la prea multe informații sau educație. Au interacționat cu noi, au desenat (în special copiii) au văzut și au făcut un lucru nou și constructiv.

Lucrarea „Inclusion”, realizată de „Kaps Crew” pe blocul situat pe Banca Națională nr. 42. Toate desenele de pe fațadele blocurilor sunt realizate în urma semnăturilor adunate de la proprietari.

Cum credeți că primește lumea mesajul, mai ales în stilul ăsta, de artă stradală?

Din experiențele pe care noi le-am avut am învățat să respectăm părerea fiecărui om care interacționează cu desenele noastre, indiferent dacă au sau nu o părere pozitivă despre munca noastră sau despre mesajul pe care îl transmitem prin lucrările noastre. Lumea încă privește cu scepticism această formă de artă pentru că este o noutate, mai ales în România, dar de multe ori acest lucru dispare atunci când văd lucrările finalizate și chiar ajung să aprecieze ce facem.

Nu avem puterea de a convinge oamenii să aibă anumite păreri și nici nu vrem asta, ci doar să le dăm un imbold în direcția în care își ridică anumite semne de întrebare legate de probleme reale din viața noastră de zi cu zi.

Cum este să lucrați cu acest tip de vopsea, care anihilează noxele, fiind comparată cu rezultatul echivalent al unei păduri?

A fost și asta o motivație, o provocare, pentru care ați acceptat să vă dedicați proiectului? Pentru noi este un proiect unic până în prezent, datorită folosirii acestui tip de vopsea și nu am privit-o ca pe o provocare, ci mai degrabă ca pe un plus adus proiectului.

Lista artiștilor din cadrul ZidArt și numele operelor: Obie Platon: „Intuiția” Andreea Toma: „Eu sunt un SuperErou” / „Împreună” Kaps Crew (Biduk & KAput): „Inclusion” Monk Ink: „Puterea cuvântului” Florin Radu: „Valori” Catalin Moraru: „Seeing the future” Cristian Scutaru: „Openness III” Le Comete: „Două secunde” Ovidiu Ronin: „Wandered” Răzvan Răucescu: „The evolution of time” Iluc: „Escape” Sandu Milea Lucian: „Adăpost”