A început Campania pentru alegerile prezidenÅ£iale. Românii din Diaspora vor vota timp de trei zile – Stiri pe surse

Campania pentru alegerile prezidenÅ£iale a început sâmbătă, cu 14 candidaÅ£i la funcÅ£ia de şef al statului şi cu noi măsuri – românii din diaspora pot vota la urnă pe parcursul a trei zile sau prin corespondenţă.

Printre candidaÅ£i se numără actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, şi premierul Viorica Dăncilă – al cărei guvern a fost demis, joi, în urma moÅ£iunii de cenzură.

Potrivit Biroului Electoral Central, ordinea pe buletinele de vot este următoarea: Klaus Iohannis – Partidul NaÅ£ional Liberal, Theodor Paleologu – Partidul Mişcarea Populară, Dan Barna – AlianÅ£a USR-PLUS, Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România, Viorica Dăncilă – Partidul Social Democrat, Cătălin Ivan – Alternativa pentru Demnitate NaÅ£ională, Ninel Peia – Partidul Neamul Românesc, Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie, John-Ion Banu – Partidul NaÅ£iunea Română, Mircea Diaconu – AlianÅ£a UN OM, Bogdan Marian-Stanoevici – independent, Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste, Viorel Cataramă – Dreapta Liberală, Alexandru Cumpănaşu – independent.

Ordinea candidaţilor a fost stabilită prin tragere la sorţi.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a vorbit, vineri, despre regulile din campania electorală.

„Campania electorală se asigură prin serviciile publice şi private de radio şi televiziune. CandidaÅ£ii beneficiază de timp de antenă gratuit la posturile de radio şi televiziune publice şi private şi de timp de antenă contra-cost. E asigurată obligatoriu partea de timp de antenă gratuit, astfel încât să fim siguri că toÅ£i candidaÅ£ii vor avea acces în acelaşi fel şi la radio, şi la televiziune (…) Timpii de antenă contra-cost, potrivit legii, se asigură candidaÅ£ilor – în momentul de faţă avem doi candidaÅ£i independenÅ£i – şi formaÅ£iunilor politice care susÅ£in candidaÅ£ii în această competiÅ£ie, celor 12 formaÅ£iuni politice, astfel încât să ne asigurăm că va exista o unitate de măsură pentru toÅ£i competitorii electorali”, a explicat preşedintele AEP într-o conferinţă de presă.

El a menţionat că se schimbă regulile de finanţare şi de publicitate a campaniei electorale.

„LegislaÅ£ia privind finanÅ£area campaniilor şi partidelor politice spune clar care materiale de propagandă pot fi utilizate în perioada campaniei electorale. Drept urmare, ce nu e permis a finanÅ£a nu e permis a utiliza, deci aceste mesh-uri, bannere, prisme nu mai pot fi Å£inute în spaÅ£iul public de la noapte. Toate plângerile şi sesizările se pot face la nivelul birourilor electorale judeÅ£ene, deoarece ei supraveghează desfăşurarea campaniei la nivelul fiecărui judeÅ£, în străinătate – condiÅ£ii specifice pentru statele gazdă, dacă le permit în anumite condiÅ£ii organizarea unei campanii electorale, dar în Å£ară nu e permis acest tip de afişaj care e acum pe domeniul public”, a spus MituleÅ£u-Buică.

Preşedintele AEP anunţa încă din 2 septembrie că bannerele şi afişele sunt considerate promovare politică şi că prevederile privind publicitatea electorală se aplică de la începerea campaniei electorale, de pe 12 octombrie.

Autoritatea Electorală Permanentă a finalizat delimitarea, numerotarea şi stabilirea sediilor celor 18.748 de secţii de votare din ţară organizate cu ocazia alegerilor pentru preşedintele României din anul 2019.

Lista secţiilor de votare este publicată pe site-ul AEP, www.roaep.ro, la secţiunea Management Electoral / Geografie electorală / Registrul secţiilor de votare.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, vineri, către Autoritatea Electorală Permanentă o listă suplimentară cu 270 de secÅ£ii de votare în străinătate, în completarea celor 444 de secÅ£ii aprobate, dar MAE estimează că vor fi înfiinÅ£ate „peste 800 de secÅ£ii de votare”.

Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără: Spania (148), Italia (142), Germania (84), Marea Britanie (73), Franţa (48), SUA (38), Republica Moldova (36), Belgia (23), Olanda (22), Irlanda (16), Danemarca (12), Austria (11), Grecia (11), Portugalia (9), Elveţia (8).

Termenul limită prevăzut de lege pentru transmiterea propunerilor de secţii de votare în străinătate este 19 octombrie.

Alegerea preşedintelui României în diaspora va avea loc pe parcursul a trei zile, pentru fiecare tur de scrutin, anume 8, 9 şi 10 noiembrie – pentru primul tur şi 22, 23 şi 24 noiembrie – pentru al doilea tur. De asemenea, românii din străinătate care s-au înregistrat online pot vota şi prin corespondenţă. Potrivit portalului oficial www.votstrainatate.ro, 43.003 de români stabiliÅ£i în altă Å£ară au ales această variantă.

În data de 10 noiembrie, în România vor avea loc alegeri prezidenÅ£iale. Mandatul şefului statului este de cinci ani. Preşedintele României este ales „prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiÅ£iile legii”.

Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi, va fi organizat al doilea tur de scrutin în data de 24 noiembrie, la care participă primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur.

Scrutinul va fi câştigat de candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.