Connect with us

Uncategorized

Interviu cu Marius Stan, savantul român din celebrul serial ”Breaking Bad”: ”Nu aşa se face metamfetamina”

Published

7 ani ago

on

Marius Stan, românul care a jucat în seria ”Breaking Bad” a povestit pentru MEDIAFAX cum s-a simţit ca om de ştiinţă pe platoul celebrului serial dar şi ce aşteaptă de la continuarea poveştii în filmul ”El Camino: A Breaking Bad Movie”, filmul lansat vineri de Netflix.

Fanii serialului ”Breaking Bad” îşi amintesc de şeful lui Walter, românul Bogdan, proprietarul spălătoriei de maşini în care profesorul de chimie transformat în producător şi traficant de droguri lucra la început pentru a-şi suplimenta veniturile, apoi pentru a justifica sumele de bani obţinute ilegal. Cel care a interpretat personajul Bogdan Wolynetz este Marius Stan, pentru care creatorul serialului, Vince Gilligan a şi schimbat naţionalitatea personajului din poloneză în română. În plus, personajul său, care trebuia să fie episodic, a fost extins până în sezonul 4 al seriei. Marius Stan este în realitate om de ştiinţă şi ştie mult mai multe despre procesele chimice prin care se pot obţine substanţe interzise decât colegii săi de platou. Stan a vorbit pentru MEDIAFAX despre felul în care serialul i-a afectat viaţa de zi cu zi dar şi despre modurile în care ştiinţa şi arta se întrepătrund, dar şi despre continuarea serialului sub forma peliculei ”El Camino: A Breaking Bad Movie/ El Camino: un film Breaking Bad”, care a avut premiera pe platforma Netflix vineri.

Reporter: Cum aţi ales să mergeţi la casting pentru ”Breaking Bad”?

Marius Stan: Nu am ales. Am mers cu familia. Locuiam în Los Alamos la vremea aceea, New Mexico. Eu şi soţia lucram la institutul de cercetări de acolo, copiii erau la şcoală. Ei au auzit că este un casting şi au zis ”să mergem”. Fiind minori, era nevoie să fie acolmaniaţi de părinţi. Am mers cu toţii şi a fost frumos. Ei au fost selectaţi pentru primul episod pentru a face figuraţie. Apar în scena din magazin şi soţia şi cei doi copii. În cazul meu s-a întâmplat ca actorul care trebuia să joace personajul Bogdan, proprietarul spălătoriei, să nu mai fie disponibil, iar producătorii au căutat să vadă pe cine mai au pentru o singură replică. Trebuia să îl chem pe Walter afară ca să spele o maşină. Au căutat între cei de la casting şi m-au căutat. Am discutat una-alta şi până la urmă m-am dus crezând că o să fie doar acea replică. Apoi, mă mai chemau să mai apar în câte un episod în fiecare sezon ca să nu mă uite spectatorii. În sezonul 4 acţiunea se şi mută la spălătorie şi atunci am participat în mai multe episoade.

Reporter: Era prima experienţă pe platourile de filmare?

Marius Stan: Eu nu am niciun fel de pregătire în actorie. Poate singurul meu talent ţine de faptul că îmi pot menţine cumpătul în timpul filmării. Într-o conversaţie cum avem noi acum se schimbă dacă îţi vine lumina în ochi sau îţi zice regizorul, aplecaţi-vă spre dreapta, ridicaţi bărbia şi fiţi natural. Cumva, mulţumesc părinţilor mei, mie mi s-a părut ok. Îmi dau seama că pentru alţi oameni nu e uşor, stresul de pe platou îi face să îşi schimbe vocea. Încurajez pe toată lumea care vrea să fie într-un film să meargă la audiţii. Nu se ştie niciodată.

Reporter: Veniţi des în România?

Marius Stan: Anul acesta s-a întâmplat să vin pentru câteva manifestări ştiinţifice. Săptămâna trecută am avut o prezentare despre inteligenţa artificială la Politehnică. Am şi părinţii aici. Frecvenţa a crescut, acum 20 de ani veneam o dată la doi ani, apoi am început să vin anual şi, uite că am început să ajung chiar şi de două ori într-un an. Îmi place să vin în România, adesea vin şi cu familia.

Reporter: Cum se împacă actoria cu ştiinţa pentru dumneavoastră?

Marius Stan: Se împacă foarte bine. Cred că e bine pentru un cercetător ştiinţific să îmbrăţişeze artele, în general, cinematografia, literatura, muzica. Mulţi o fac. Am colegi, prieteni care fac parte din diverse formaţii artistice, cântă la instrumente, cluburi literare. Cumva, activează alte zone ale creierului decât cele accesate de matematică, fizică sau biologie.

Reporter: Unde se întâlnesc şi unde se despart cele două zone?

Marius Stan: Am şi o teorie în legătură cu acest lucru pe care le prezint în cadrul unor conferinţe pe care la susţin în Statele Unite despre ştiinţă, arte şi societate. Eu cred că unul dintre scopurile ştiinţei, poate cel mai important, este să creeze, să acumuleze cunoştinţe, date, informaţii şi să le comunice oamenilor. Cred că arta creează şi comunică emoţii. Confluenţa celor două este cea care poate avea un efect cognitiv maxim asupra oamenilor. Nu este chiar aşa alb şi negru pentru că în multe filme, de exemplu, sunt prezentate şi aspecte ştiinţifice, istorice în artă. Dar elementul principal este crearea unei emoţii, pozitive, negative, intense. De asemenea, există frumuseţe şi în ştiinţă. Şi am avut câteva expoziţii la institutul Argonne cu fotografii ale unor rezultate ştiinţifice, nemodificate, fără Photoshop, experimentale sau din informatică, fotografii care erau pur şi simplu frumoase, structuri ale unor materiale sau imaginea unei galaxii, care puteau fi oricând parte dintr-o expoziţie de artă, deşi erau exclusiv un rezultat ştiinţific, neretuşat. Cred că există o zonă de interferenţă între ştiinţă şi artă, se influenţează una pe alta.

Reporter: Sunt zone în care se ştiinţa şi arta despart radical?

Marius Stan: Da, cred că există. Există o anumită rigoare în articolele ştiinţifice pe care le scriu. Ca autor de proză scurtă şi poezie, oricât aş vrea să dau un caracter poetic lucrărilor mele ştiinţifice, dacă fac asta, vor fi respinse imediat, şi pe bună dreptate. O anumită rigoare trebuie menţinută, ceea ce creează un zid faţă de literatură şi poezie în special dar şi faţă de proza beletristică. Invers, mai puţin. Există o influenţă a fizicii, a chimiei, în activităţi ştiinţifice, în cinematografie, a tehnicii de calcul. Multe imagini sunt prelucrate, dar orice exces face ca un film să fie mai puţin artistic şi mai mult tehnic. Deşi au aspecte diferite şi scopuri şi metodologii diferite, cred că se suprapun semnificativ.

Reporter: În ce fel este diferit mediul american de cel românesc?

Marius Stan: Sistemul educaţional, în Statele Unite are cumva accentul pus diferit pe etape diferite ale educaţiei. Eu care am urmat educaţia formală complet în România, de la grădiniţă, până la docturat. Dacă aş compara cu sistemul american, aş zice că la noi e o importanţă mai mare şi o mai mare rigoare poate în primele etape ale acestui proces. Copiii, când încep şcoala, au parte de mai multă rigoare, de mai multă atenţie, de mai multe teme. Apoi, simt eu că, în liceu mai scade un pic, unii elevi deput mult efort, fac lucruri extraordinare, alţii se mulţumesc cu mai puţin, le e greu să ia Bac-ul. Apoi, la universitate observ cu părere de rău, parcă, efortul depus, pasiunea, inventivitatea nu mai sunt atât de puternice pe cât mi-aş fi dorit. În Statele Unite mi se pare invers. Mi se pare că în primele etape ale procesului educaţional totul este mai relaxat, nu are aşa mare importanţă, copilul poate să facă de toate, poate să facă şi sport, dacă are note bune, foarte bine, dacă nu, asta e, există un interes mic pentru participarea la olimpiade, de exemplu, care pentru noi erau o mare chestie. În liceu începe să se accelereze un pic, iar în facultate devine foarte intens. Studenţii au ore nesfârşite şi efort maxim pentru a se pregăti. Aş spune că sistemele sunt echivalente şi ambele pregătesc oameni de calitate, dar intensitatea este distribuită diferit între cele două.

Reporter: Cum v-a afectat viaţa de zi cu zi apariţia în serialul ”Breaking Bad”?

Marius Stan: În multe feluri, cele mai multe pozitive. N-aş zice că e vreunul negativ, dar sunt câteva amuzante. Mă bucur de faptul că mulţi oameni nu doar din Statele Unite mă recunosc datorită personajului pe care l-am interpretat. Trebuie să spun, cu umor şi cu o amărăciune simulată, că personajul este mai faimos decât mine ca persoană. Mulţi vin la mine spunând ”hey, Bogdan!”. Destul de puţini vin cu formula ”professor Marius Stan, how are you?”. Dar mă bucur să văd cât de cunoscut a ajuns acest personaj. Am fost oprit în cele mai ciudate locuri. Nu mai spun în Chicago şi în Statele Unite, în aeroport şi în magazine, dar şi în Japonia, la Tokyo şi la Osaka, într-un hotel. Din Argentina m-a sunat un coleg să îmi spună că nu îi vine să creadă când m-a văzut la televizor. Mai nou am observat că mă văd şi verifică pe celular cum se numeşte actorul care l-a jucat pe Bogdan în serial şi apoi vin şi îmi spun, domnule Marius Stan, v-am recunoscut. Nivelul de audienţă al filmului este imens. Milioane de oameni l-au văzut. Ca şi cercetător ştiinţific, comunitatea căreia ne adresăm este de câteva sute, câteva mii de oameni. Şi dintre aceştia câţiva mai vin să îmi spună ”professor Stan, mi-a plăcut lucrarea dumneavoastră, am folosit-o în lucrarea de doctorat, aş vrea să fac o fotografie cu dumneavoastră”. Sunt atât de mândru şi facem fotografia şi la sfârşit, înainte să plece, îmi spun ”şi mi-a plăcut cum aţi jucat în «Breaking Bad»”. Ceea ce mă face să mă îndoiesc de intenţia iniţială de a-mi aprecia lucrările ştiinţifice.

Reporter: Dar dumneavoastră eraţi profesorul în realitate dintre cei care erau pe platoul de filmare…

Marius Stan: E adevărat. Chimia şi fizica din film sunt prezentate incorect în mod intenţionat. Producătorii au vrut să fie siguri că un adolescent care urmăreşte ”Breaking Bad” nu poate să producă metamfetamină. Deşi e spectaculos cu recipientele, culorile, aburii. De fapt, nu aşa se face metamfetamina. Spre amuzamentul tuturor, când mai ţin prezentări, le spun participanţilor ”dacă vreţi să ştiţi cum se face, vorbim după conferinţă pentru că am un doctorat în chimie şi pot să vă explic”.

Reporter: Personajul era român de la început?

Marius Stan: Personajul se numea Bogdan, dar cred că era polonez. După ce am fost selectat să joc acest rol printr-o întâmplare fericită, Vince Gilligan, producătorul seriei, discutând cu scenariştii a zis să îl facă român şi să spună şi câteva cuvinte în româneşte când vorbeşte la telefon. Într-una din scene sunt la telefon şi vorbesc româneşte. Nu o să vă spun ce zic pentru că… Ce am spus în româneşte acolo, inclusiv cuvintele mai nepotrivite, că eram supărat, a trebuit să traduc şi să prezint pe o hârtie pentru ca departamentul legal să se asigure că nu spun cine ştie ce nenorociri. Vince Gilligan regiza acel episod şi mi-a spus că personajul meu trebuie să fie supărat pentru că nu vine cineva la lucru şi îşi cere scuze a mia oară. Asta justifica faptul personajul intră supărat în scenă şi se răsteşte la Walter, şi îl face pe acesta să renunţe la slujbă ca să găsească altceva… pornind povestea din film.

Reporter: Aveţi o scenă preferată?

Marius Stan: De departe, scena mea preferată a fost cea din sezonul 4, din episodul ”Cornered”, ”Încolţit” sau ”Pus la coţ”, când personajul principal vine la spălătorie ca să preia afacerea. Personajul meu, Bogdan, fostul şef al lui Walter, ţine o lecţie despre ce înseamnă un şef bun care trebuie să fie dur. Îl întreabă, ”Walter, poţi să fii dur?”. Walter nu zice nimic, Bryan Cranston e un actor extraordinar, numai din atitudine se vede cât de enervat şi de înfuriat este. În cele din urmă spălătoria e cumpărată. Ce nu ştia personajul meu e că Walter tocmai împuşcase pe cineva în cap cu un episod mai devreme. Şi vine fostul şef să îi spună că ”trebuie să fie mai dur”. La fel de mult mi-a plăcut şi scena cu Anna Gunn, în care personajul ei venea să îmi facă o ofertă pentru spălătorie.

Reporter: Când v-aţi întâlnit ultima dată cu actorii din ”Breaking Bad”?

Marius Stan: Ultima dată ne-am văzut când s-a difuzat ultimul episod. A fost o proiecţie la Los Angeles unde ne-am întâlnit toţi actorii să vedem episodul final. Altfel mai ţinem legătura numai prin mesaje de sărbători. Toţi, ştiind că nu sunt un actor profesionist, au fost foarte amabili. Brian Cranston mi-a spus că nu e nevoie să vorbesc foarte tare pentru că au microfoane foarte bune şi pot să prindă şi să ajusteze orice şoaptă. Anna Gunn mi-a spus să nu mă mai mişc pentru că ieşeam din cadru. Eu nici nu ştiam ce e un cadru. Credeam că, dacă stăm la masă, camera prinde toată imaginea. Lucruri minore, aparent, pe care le-am interpretat ca gesturi de prietenie pentru că nu erau obligaţi să facă asta.

Reporter: Aţi mai avut alte experienţe cinematografice de atunci?

Marius Stan: Am mai jucat într-un serial ”Crash”, care a fost realizat altfel şi nu a avut decât un singur sezon. Am simţit foarte repede că nu e acelaşi lucru cu ”Breaking Bad”. Am mai jucat prin producţii studenţeşti, am încercat şi improvizaţie pe scenă. Cei de la trupa ”The Second City” m-au recunoscut în sală şi m-au chemat pe scenă. Pentru mine e important ca orice activitate cinematografică să fie intensă dar de scurtă durată, pentru că nu mi-ar permite activitatea de cercetător să îmi iau un an liber. Câteva săptămâni cel mult.

Reporter: Aţi jucat în filme româneşti?

Marius Stan: Nu. Dar mi-ar face plăcere. Am şi zis o dată. N-aş vrea să nedreptăţesc pe niciunul dintre prietenii actori români pe care mi i-am făcut în aceşti ani, dar mi-ar plăcea să joc într-o comedie. Cei mai mulţi prieteni actori din România mi i-am făcut la Chicago, de când are loc Festivalul filmului românesc, RoFest. Anul acesta a avut loc a doua ediţie. Am văzut filme foarte bune. Îi aştept cu drag şi anul viitor.

Reporter: Ce aşteptaţi de la continuarea seriei sub forma filmului ”El Camino: A Breaking Bad Movie/ El Camino: un film Breaking Bad”?

Marius Stan: Am convingerea că se ridică la nivelul de calitate artistică a serialului, nu numai pentru că e regizat de Vince Gilligan şi îl are pe Aaron Paul continuând rolul lui Jesse. Cred că este şi un test ca să vadă dacă un film bazat pe unul dintre personaje poate să aibă un succes comparabil cu cel avut de serial. Ştiu Vince Gilligan este foarte atent la detalii şi face lucruri de calitate extrem de elaborate. Nu sunt atât de curios ce se va întâmpla în acest film, dar tare aş vrea să văd cum se manifestă acum creativitatea lui Vince Gilligan şi a echipei sale. Dacă urmăriţi serialul, sunt multe detalii care pot scăpa la prima vedere. Cum ar fi schema de culori şi culoarea asociată fiecărui personaj. Subtilităţi legate de poziţia în scenă a personajelor, de felul în care sunt îmbrăcate. De exemplu puloverele cu care era îmbrăcat personajul meu, Bogdan, în diferite episoade, erau alese de Vince Gilligan însuşi. Nu lăsa această decizie pe mâna altcuiva. Sunt curios şi ce fel de referinţe se vor face la serial.

Marius Stan este actor de când a apărut pe neaşteptate în serialul ”Breaking Bad”, dar activitatea sa de bază este aceea de cercetător ştiinţific la Argonne National Laboratory. S-a născut în România şi s-a mutat în Statele Unite pentru a urma o carieră în domeniul ştiinţific. În 2008, a descoperit actoria, când a interpretat rolul lui Bogdan, proprietarul unei spălătorii auto în serialul TV „Breaking Bad”. În 2010, Marius s-a mutat la Chicago, unde îşi continua cariera în cercetare şi actorie. Marius Stan are un masterat în Fizică şi un Doctorat în Chimie şi este cercetător în cadrul Argonne National Laboratory în Chicago. Foloseşte elemente de inteligenţă artificială (AI) pentru a prezice proprietăţile unor sisteme complexe şi pentru a dezvolta noi materiale. Este şi autor de literatură.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Related Topics:
Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Uncategorized

SUMMER WELL implineste 15 ani. Festivalul care a transformat muzica intr-un univers cultural revine in august

Published

o săptămână ago

on

iulie 31, 2026

By

Exista festivaluri la care mergi pentru un concert. Si exista Summer Well – locul in care muzica este doar inceputul.

In al doilea weekend din august (7-9 august), Domeniul Stirbey Voda din Buftea devine din nou punctul de intalnire al celor care cauta mai mult decat un line-up. La 15 ani de la prima editie, Summer Well continua sa defineasca un mod diferit de a experimenta cultura contemporana, reunind muzica, arta, design, arhitectura temporara, gastronomie si comunitati creative intr-un festival care si-a construit propriul univers.

Anul acesta, peste 20 de artisti, trei scene si o serie de experiente curatoriate transforma fiecare colt al domeniului intr-un spatiu cu identitate proprie. Nu este doar despre cine urca pe scena, ci despre atmosfera dintre concerte, descoperirile intamplatoare si energia colectiva care face ca fiecare editie sa fie diferita.

Trei scene. Trei universuri. Un singur soundtrack al verii.

Orange Main Stage aduce numele care definesc editia aniversara. De la intensitatea inconfundabila a lui Nick Cave & The Bad Seeds la energia exploziva a Palaye Royale, sensibilitatea lui Charlotte Cardin si vibe-ul cinematic al lui Two Feet, scena principala propune un line-up construit pentru momente care raman cu tine mult dupa ultimul encore. Lor li se alatura si nume precum DE’WAYNE, Noga Erez sau Jalen Ngonda, trei dintre cele mai interesante voci ale muzicii contemporane, acoperind o paleta larga de genuri muzicale.

Sunset Stage by ING x VISA este spatiul dedicat celor care urmaresc scena muzicala inainte ca aceasta sa ajunga in mainstream. Indie, electronic, alternative si proiecte experimentale coexista intr-un line-up care pune reflectorul pe noua generatie de artisti si pe directiile in care se indreapta muzica internationala. Pe aceasta scena va urca si 2hollis, fenomenul alternativ al noii generatii, dar si proiecte muzicale precum ZEP, Chalk sau duo-ul napolitan Nu Genea.

Electro Punk Club revine pentru al doilea an si continua sa fie una dintre cele mai spectaculoase experiente ale festivalului. Creat impreuna cu colectivul Space Objekt, spatiul functioneaza ca un club imersiv inspirat de estetica underground a Los Angeles-ului anilor ’70. Fatade neon, instalatii vizuale, electronica, punk si o energie care transforma fiecare noapte intr-un performance colectiv, cu referinte la locuri legendare precum Madam Wong’s si Hong Kong Cafe. Aici ii veti gasi pe britanicii The Molotovs, punkistele coreene Sailor Honeymoon, precum si reprezentanti ai scenei alternative locale, Getchoo si Armand Popa.

Dupa concerte incepe o alta poveste

La Summer Well, experienta nu se opreste cand se sting luminile scenei principale.

Pe parcursul festivalului, activarile de brand se transforma in spatii culturale si sociale, iar petrecerile curatoriate special pentru editia aniversara extind experienta pana tarziu in noapte — precum seria de afterparty-uri gazduite de glo™.

Muzica, instalatii vizuale, performance-uri si interventii artistice creeaza in fiecare seara un nou context de intalnire si explorare, intr-un playground urban in care granitele dintre club, galerie si festival devin tot mai greu de definit.

15 ani de Summer Well

Intr-un peisaj in care festivalurile se schimba constant, Summer Well si-a pastrat identitatea: un eveniment construit in jurul curiozitatii, al comunitatilor creative si al experientelor care merg dincolo de muzica.

Editia aniversara marcheaza 15 ani in care festivalul a devenit unul dintre cele mai importante repere ale verii, un loc unde cultura pop, estetica contemporana si muzica se intalnesc firesc.

In luna august, Domeniul Stirbey Voda devine din nou locul in care soundtrack-ul verii se asculta, dar mai ales se traieste.

Programul complet si detaliile logistice sunt disponibile pe site-ul oficial www.summerwell.ro si pe pagina de Instagram a festivalului @summerwellfest.

Summer Well 2026 este un festival Orange, sustinut de o serie de parteneri care dau forma si vibe universului festivalului: glo™, ING, Peroni Nastro Azzurro, Ursus, Bacardi, Martini, Hendrick’s Gin, Jack Daniel’s, Mega Image, Pepsi, Fashion Days, alpro, Transalpina, vitamin aqua, Lay’s, e-on, FABIZ, Bucharest Business School, biciclop, syoss, Persil, Sensodyne, InterContinental Athénée Palace, alka, Secom.

Abonamentele pot fi achizitionate de pe summerwell.ro, la pretul de 513 lei + taxe. De asemenea, sunt disponibile si bilete de o zi la pretul de 351 lei + taxe pentru vineri si sambata, iar pentru duminica costul biletului este de 426 lei + taxe.

Continue Reading

Uncategorized

Zyxel Networks îmbunătățește guvernanța în materie de securitate a produselor pentru a proteja IMM-urile și furnizorii de servicii de gestionare (MSP)

Published

o săptămână ago

on

iulie 31, 2026

By

Pe măsură ce amenințările cibernetice bazate pe inteligența artificială (AI) iau amploare și reglementările privind securitatea cibernetică devin tot mai stricte, securitatea integrată încă din faza de proiectare nu mai este o alegere.

Zyxel Networks, lider în furnizarea de soluții de rețea în cloud sigure și bazate pe IA, a anunțat astăzi framework-ul său îmbunătățit de guvernanță a securității produselor, consolidându-și angajamentul pe termen lung de a ajuta întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și furnizorii de servicii gestionate (MSP – Managed Service Provider) să navigheze într-un peisaj din ce în ce mai complex al securității cibernetice și al conformității.

Legea UE privind reziliența cibernetică (Cyber Resilience Act – CRA), care va intra în vigoare în luna septembrie, a redefinit responsabilitatea privind produsele, impunând o guvernanță a securității transparentă și verificabilă pe întreaga durată a ciclului de viață al produsului. Această schimbare în legile de reglementare survine în contextul în care un studiu realizat de Mandiant evidențiază vulnerabilitățile software ca fiind principala cale de atac inițial, subliniind că actorii rău intenționați utilizează acum inteligența artificială pentru a accelera aceste atacuri. Pentru IMM-urile și furnizorii de servicii de gestionare (MSP) cu resurse limitate, alegerea unor furnizori de încredere, cu capacități mature de guvernanță a securității, a devenit mai importantă ca niciodată.

În urma unei serii de îmbunătățiri recente aduse portofoliului său, Zyxel Networks își reunește capacitățile de securitate într-o abordare mai unificată a guvernanței securității produselor, oferind protecție integrată pentru clienții IMM-urilor și partenerii MSP.

„În prezent, securitatea cibernetică nu se mai poate baza doar pe promisiuni”, a declarat Edward Yu, directorul pentru securitatea informațiilor al Grupului Zyxel. „Pe măsură ce amenințările cibernetice se intensifică și reglementările globale, precum CRA în cadrul UE, ridică așteptările privind responsabilitatea produselor și a firmelor producătoare, încrederea trebuie câștigată printr-o guvernanță a securității verificabilă și aplicată zilnic. Transparența pe tot parcursul ciclului de viață al produsului ajută organizațiile să reducă punctele oarbe, să ia decizii mai informate și să-și consolideze reziliența cibernetică generală.”

„IMM-urile și MSP-urile se confruntă cu o presiune tot mai mare de a-și consolida reziliența cibernetică, gestionând în același timp medii IT din ce în ce mai complexe”, a declarat Ken Tsai, președinte al Zyxel Networks. „Integrarea securității produselor out-of-the-box în întreaga infrastructură de rețea minimizează necesitatea unor configurări manuale de securizare ulterioare, costisitoare și consumatoare de timp. Acest lucru le permite partenerilor noștri să implementeze soluțiile mai rapid, să simplifice auditurile de conformitate și să ofere o bază de rețea rezilientă care câștigă încrederea clienților.”

Transformarea principiului „sigure prin proiectare” într-un angajament operațional

În loc să trateze securitatea cibernetică ca pe un aspect secundar, Zyxel Networks integrează principiile „sigure prin proiectare” în dezvoltarea produselor, gestionarea vulnerabilităților și guvernanța ciclului de viață prin trei angajamente fundamentale:

  • Implementarea principiului „Secure by Design” în toate produsele și serviciile

Fiind prima companie din Taiwan și primul furnizor global de soluții de rețea pentru IMM-uri care a semnat angajamentul „Secure by Design” al CISA, Zyxel Networks continuă să introducă inițiative de securitate axate pe IMM-uri, concepute pentru a reduce riscul operațional și a simplifica implementarea securizată.

Aceste eforturi includ suportul pentru autentificarea fără parolă pentru conturile Zyxel și autentificarea multi-factor (MFA) în întregul portofoliu de produse al companiei și în serviciile conexe, inclusiv accesul wireless, autentificările administratorilor și accesul VPN la distanță. De asemenea, compania se aliniază principiilor fundamentale ale CISA prin eliminarea parolelor stabilite implicit și reducerea activă a unor întregi clase de vulnerabilități în timpul dezvoltării produselor.

  • Guvernanță de securitate de vârf în industrie

Înființată de aproape un deceniu, Echipa Product Security Incident Response Team  (PSIRT) a Grupului Zyxel colaborează îndeaproape cu cercetătorii globali în domeniul securității prin intermediul unei politici transparente de semnalare a vulnerabilităților și al unui proces coordonat de remediere.

Recunoscut pentru standardele sale riguroase de guvernanță în materie de securitate, Grupul Zyxel se regăsește într-un grup select de autorități de numerotare CVE (CVE Numbering Authorities – CNA) din industria rețelelor care au obținut două niveluri de acceptare ca furnizor, alături de companii de top precum Cisco, Juniper și F5. De asemenea, Grupul Zyxel a fost recent aprobat ca membru cu drepturi depline al Forumului echipelor de răspuns la incidente și securitate (Forum of Incident Response and Security Teams – FIRST), consolidându-și capacitatea de a colabora la nivel global în ceea ce privește răspunsul coordonat la vulnerabilități și gestionarea incidentelor de securitate cibernetică.

  • Gestionarea transparentă a ciclului de viață al produselor

Pentru a ajuta clienții să reducă expunerea la riscuri de securitate pe termen lung, Zyxel Networks menține o politică transparentă de gestionare a ciclului de viață al produselor, asigurându-se că produsele primesc actualizări de securitate și asistență în timp util, pe baza unor termene de mentenanță clar definite.

Prin transparența fazelor de asistență și a calendarelor de retragere din uz, Zyxel Networks le permite clienților să-și planifice investițiile tehnologice pe termen lung cu mai multă încredere, să renunțe la produsele învechite și la protocoalele de rețea nesigure înainte ca acestea să genereze riscuri care pot fi evitate și să mențină reziliența cibernetică în conformitate cu viitoarele cerințe prevăzute de CRA al UE.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați https://www.zyxel.com/global/en

Continue Reading

Uncategorized

Cum recunoști un brand coreean

Published

2 săptămâni ago

on

iulie 30, 2026

By

Piața e plină de branduri care „arată” coreean: ambalaj minimalist, ingrediente la modă, estetica dewy, promisiunea de glass skin. Dar, așa cum am văzut și în cazul unor branduri europene confundate constant cu K-Beauty, aspectul nu spune nimic despre origine.

Așa că hai să lămurim, practic, două întrebări diferite pe care mulți le amestecă:

  1. Cum îți dai seama că un brand este cu adevărat coreean(origine)
  2. Cum îți dai seama că un produs coreean este autentic, nu un fals

Sunt lucruri diferite — și vei ști să le deosebești până la final.

Partea 1: Este brandul cu adevărat coreean?

  1. Caută „Made in Korea” pe ambalaj

Cel mai direct indiciu. Un produs fabricat în Coreea de Sud va menționa țara de origine — „Made in Korea” sau „Fabricat în Coreea” — undeva pe ambalaj sau pe eticheta importatorului.

Atenție însă: locul de fabricație nu e totuna cu locul unde e „acasă” brandul. Unele branduri coreene produc și în alte țări, iar unele branduri non-coreene produc în Coreea (așa-numitul ODM/OEM). „Made in Korea” e un semn puternic, dar se citește împreună cu restul.

  1. Verifică unde e sediul brandului

Aici se lămuresc cele mai multe confuzii. Intră pe site-ul oficial al brandului, la secțiunea „About” / „Our story”, și caută unde a fost fondat și unde își are sediul compania.

Un brand coreean autentic va avea rădăcinile în Coreea de Sud — fondatori coreeni, sediu în Seul sau alt oraș coreean, o poveste ancorată acolo. Dacă „povestea” te duce în Budapesta, Paris sau California, ai răspunsul, indiferent cât de „coreean” arată produsul.

  1. Uită-te la numele brandului și la scrierea coreeană (Hangul)

Multe branduri coreene autentice poartă și numele în alfabet coreean (Hangul) pe ambalaj, alături de cel latin. Nu e o regulă absolută — unele branduri orientate spre export folosesc doar engleza — dar prezența Hangul-ului e un semn în plus de origine reală.

  1. Caută marca KC (Korea Certification)

Produsele conforme cu reglementările coreene poartă adesea logo-ul KC (Korea Certification) sau referințe la MFDS (autoritatea coreeană a medicamentelor și cosmeticelor). E un indiciu că produsul a trecut prin sistemul de reglementare coreean — deci că are o legătură reală cu piața de acolo.

  1. Verifică cine e „importatorul / distribuitorul” pentru piața ta

Pe eticheta din România/UE vei găsi datele importatorului sau ale „persoanei responsabile”. Asta nu-ți spune direct originea, dar un brand coreean serios ajunge la tine printr-un importator oficial. Poți verifica pe site-ul brandului dacă distribuitorul respectiv e recunoscut oficial — un semn de lanț de aprovizionare curat.

De reținut

Estetica nu e dovadă. Un nume în engleză, ingredientele „virale” (mucină, centella, orez) și ambalajul minimalist au fost normalizate de K-Beauty — și copiate de branduri din toată lumea. Originea se verifică din fapte: țara de fabricație, sediul brandului, povestea reală a fondatorilor. Nu din „vibe”.

Partea 2: Este produsul coreean autentic sau fals?

Odată ce știi că brandul e chiar coreean, rămâne a doua întrebare — mai ales dacă ai cumpărat de la un vânzător necunoscut. Popularitatea K-Beauty a atras și un val de contrafaceri, în special la branduri-vedetă precum COSRX, Beauty of Joseon, Anua sau Missha.

Iată la ce te uiți:

Codul de lot (batch code) și datele. Produsele autentice au un cod de lot alfanumeric, dată de fabricație și expirare, imprimate direct pe flacon sau cutie — nu doar lipite ca sticker adăugat ulterior. Formatul diferă de la brand la brand, așa că un plasament neobișnuit nu e automat un semn rău; important e ca imprimarea să pară făcută în fabrică, coerentă.

QR code / hologramă / sticker de verificare. Multe branduri coreene (Missha, Dr.Jart+ și altele) includ holograme, QR-uri sau stickere de autentificare care se pot verifica pe site-ul oficial sau printr-o aplicație. Un fals fie nu le are, fie pică la verificare.

Calitatea ambalajului. Logo centrat și simetric, fonturi și culori consecvente, fără greșeli de ortografie, materiale premium, print clar. Contrafacerile au adesea logo-uri descentrate, texturi ieftine, typos.

Textura și mirosul. Un produs autentic are un profil senzorial predictibil — textura pe care brandul e cunoscut că o are (esență apoasă, cremă „cushiony”, SPF gel ușor) și un parfum subtil, nu agresiv. Dacă textura sau mirosul „nu se potrivesc”, e un semnal.

Prețul. Poate cel mai bun detector. K-Beauty e competitiv la preț, dar tot respectă costuri de producție, export și retail. Dacă un ser viral e listat la o fracțiune din prețul normal, în afara unei promoții oficiale, explicația rareori e generoasă: fals, expirat, stoc deturnat sau produs cu ambalaj schimbat. Nu orice reducere e suspectă — dar un preț „de mister” pentru un produs foarte căutat, da.

Vânzătorul. Cel mai important pas preventiv. Cumpără de la magazine oficiale, distribuitori autorizați sau retaileri de încredere. Caută mențiuni de tip „Authorized Seller” / „Official Store” și transparență privind sursa. Când ai dubii, verifică pe site-ul oficial al brandului lista de distribuitori.

Atenție la un mit: un produs nu e fals doar pentru că are stickere de import în limba locală sau pentru că ambalajul diferă de ce ai văzut într-o postare. Brandurile coreene își actualizează frecvent designul, iar stickerele de conformitate locală sunt normale la export. Verifică versiunea produsului pe canalele oficiale înainte să tragi concluzia.

Pe scurt

Ca să recunoști un brand coreean, nu te uita la cât de „coreean” arată — verifică originea reală: „Made in Korea”, sediul companiei, povestea fondatorilor, marca KC, Hangul-ul pe ambalaj.

Ca să te asiguri că produsul e autentic, verifică batch code-ul și datele, QR/holograma, calitatea ambalajului, textura, prețul plauzibil comercial și, mai ales, cumpără de la surse oficiale.

Iar cea mai simplă protecție rămâne aceeași: cumpără de la un distribuitor de încredere. Când lanțul de aprovizionare e curat, ambele întrebări de mai sus au deja răspuns.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2025 RĂSPÂNDACUL.ro