
Sute de oameni au ieÈit, duminicÄ, în stradÄ Ã®n mai multe oraÈe din ÈarÄ ca sÄ protesteze faÈÄ de tÄierea pÄdurilor. Oamenii au Èinut Èi momente de reculegere în memoria pÄdurarilor uciÈi în ultimii ani la datorie, potrivit Mediafax.
La Cluj-Napoca, peste 400 de persoane s-au adunat, duminicÄ, pe Bulevardul Eroilor având pancarte cu mesaje precum âUrgenÈÄ climaticÄâ, âBlestemÄm securea ce taie pÄdureaâ, âToÈi pentru pÄduriâ, âNu avem o planetÄ Bâ, âSalvaÈi pÄdureaâ.
ParticipanÈii au aprins lumânÄri Èi au Èinut un moment de reculegere în memoria pÄdurarilor uciÈi la datorie Èi au asistat la un flash mob, un dans al unor tineri pe o melodie despre arderea pÄdurilor. De asemenea, protestatarii au scandat âNu vrem defriÈare, planeta noastrÄ moareâ.
Unul dintre organizatorii marÈului, RÄzvan Alin Botezatu, a declarat cÄ scopul protestului este de a cere autoritÄÈilor sÄ perfecÈioneze programul de urmÄrire a materialului lemnos Èi a aplicaÈiei Inspectorul PÄdurii.
âTrebuie sÄ luÄm atitudine Èi sÄ protestam faÈÄ de defriÈÄrile abuzive, cerem protecÈia pÄdurarilor. Am ieÈit în stradÄ fiindcÄ cel puÈin pânÄ la ora actualÄ nu am vÄzut un rezultat concret al autoritÄÈilor Èi trebuie sÄ luÄm atitudine, noi, societatea civilÄ”, a spus acesta.
ParticipanÈii la eveniment au pornit într-un marÈ pe traseul Bulevardul Eroilor -PiaÈa Avram Iancu -Prefectura Cluj Èi înapoi pe Bulevardul Eroilor.
Èi la BraÈov aproape 500 de persoane au ieÈit în stradÄ Èi au cerut oprirea defriÈÄrilor.
âFÄrÄ pÄduri, n-avem viitorâ au scandat aproximativ 200 de persoane la marÈul împotriva tÄierilor ilegale, organizat la IaÈi. Oamenii s-au adunat în PiaÈa Unirii Èi au plecat cÄtre Palatul Culturii.
âNe-am alÄturat manifestaÈiilor din întreaga ÈarÄ Èi din afara ÈÄrii pentru a protesta faÈÄ de tÄierile ilegale de pÄduri, pentru a cere respectarea normelor Èi schimbarea legislaÈiei, astfel încât pÄdurile sÄ fie protejate. Ar trebui sa fie o legislaÈie care sÄ Ã®ncurajeze o cotÄ mai micÄ de tÄiere a pÄdurilor Èi regenerarea acestora imediat dupÄ ce sunt tÄiate”, a spus Alexandru Bondar, unul dintre organizatori.
Cei prezenÈi la protest au afiÈat bannere pe care s scria âRomânia pierde trei hectare de pÄdure în fiecare anâ, âStop defriÈÄrilorâ sau âPÄdurea înseamnÄ viaÈÄ”.
Printre participanÈi s-a numÄrat Èi Costel Alexe, ministrul propus la Mediu.
âEste de datoria fiecÄruia dintre noi sÄ tragem un semnal de alarmÄ. Eu, ca român care Å£in la pÄduri Åi la mediul înconjurÄtor, sunt în stradÄ alÄturi de cei de la AsociaÅ£ia IaÅi. Cu ocazia asta, salut iniÅ£iativa societÄÅ£ii civile Åi a organizaÅ£iilor neguvernamentale Åi din BucureÅti Åi din Å£arÄ, care au ieÅit în stradÄ pentru a da un semnal de alarmÄ Ã®mpotriva tÄierilor ilegale din România, care din nefericire pentru noi sunt din ce în ce mai mari, un grad alarmant de tÄieri ilegale”, a explicat Costel Alexe.
CiteÈte Èi: SurprizÄ politicÄ Ã®n Marea Britanie: Nigel Farage iese din joc la alegerile parlamentare
Potrivit acestuia, imediat dupÄ ce va fi învestit guvernul Orban va solicita un audit la Romsilva Èi va încerca sÄ implementeze un plan naÈional de combatere a tÄierilor ilegale.
âMi se pare firesc sÄ avem GPS pe maÅinile care transportÄ lemn din pÄdure pânÄ la depozit. Sunt 100% de acord Åi voi finanÅ£a acele hÄrÅ£i prin satelit, astfel încât sÄ avem o idee clarÄ la cât se taie. Celelalte mÄsuri le vom lua în urma discuÅ£iilor la Garda forestierÄ, Romsilva sau instituÅ£iile din subordinea Ministerului de interne”, a mai spus Alexe.
La BistriÈa, aproximativ 200 de oameni au participat la protest, alÄturi de Alin Èi Tibi UÈeriu de la asociaÈia TÄÈuleasa Social, care deruleazÄ multe proiecte de împÄdurire. Protestatarii au mers în marÈ din faÈa Palatului Administrativ din oraÈ pe principalele strÄzi, cerând autoritÄÈilor sÄ opreascÄ defriÈÄrile ilegale.
âEu cred cÄ Ã®nsÄÈi meseria de silvicultor, Èi îmi pare foarte rÄu cÄ s-a ajuns la moarte de om, meseria de silvicultor înseamnÄ culturÄ silvicÄ. Un silvicultor nu cred cÄ face karate în timpul Ècolii, nu face exerciÈii cu armament uÈor Èi greu Èi nu cred cÄ este cel în mÄsurÄ sÄ pÄzeascÄ pÄdurea. El trebuie sÄ o gestioneze. Mie mi se pare cÄ sunt niÈte instituÈii, foarte multe, Èi nu cred cÄ este vreun un partid de vinÄ⦠Eu cred cÄ ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani este transpartinic Èi de fiecare datÄ pÄdurea a plÄtit cel mai mult în aceastÄ poveste. Eu cred cÄ trebuie sÄ aflÄm ce instituÈii trebuie sÄ Ã®Èi facÄ treabaâ, a declarat Alin UÈeriu.
Raspandacul.ro




