ANALIZA sloganurilor candidaților la prezidențiale: Ce semnificație e în spate – Stiri pe surse

Decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA, conf. univ. dr. Cristian Pîrvulescu, şi sociologul Barbu Mateescu au comentat, pentru AGERPRES, câteva dintre sloganurile candidaţilor la alegerile prezidenţiale, dar au făcut şi câteva aprecieri de ordin general privind rolul acestora în actuala campanie.

* Cristian Pîrvulescu:

„Aceasta este a treia campanie în care alegerile prezidenÅ£iale sunt separate de alte tipuri de alegeri şi urmează alegerilor europene. În 2009 şi 2014 am avut campanii competitive, în care candidaÅ£ii aveau motive să fie mult mai implicaÅ£i (deşi Victor Ponta a plecat dintr-o poziÅ£ie care nu era mult diferită de cea a preşedintelui Iohannis astăzi). Aceasta este o campanie ne-competitivă, în care vedem candidaÅ£i evoluând pe paliere diferite, fiecare cu mesajul său. Nu există un interes al dezbaterii decât pentru challengeri. Ei sunt singurii care ar avea ceva de câştigat. Doamna Dăncilă nu ar avea nimic de câştigat dintr-o confruntare la care ar participa alături de Barna sau Paleologu. Domnul Iohannis nu are niciun interes pentru o dezbatere înainte de turul doi, când va puncta mai bine. Nu are sens să îşi irosească muniÅ£ia. Şi atunci asistăm la această campanie în care, de fapt, lucrurile pe care le putem afla despre candidaÅ£i sunt din sloganuri – care devin mai importante ca altă dată – din mesajele televizate de campanie şi, eventual, din declaraÅ£ii pe care le fac în postură oficială”.

Citește și: Schimbă liniile! După ce și-a instalat ‘Guvernul meu’, Klaus Iohannis îl ‘elimină’ pe dușmanul lui Liviu Dragnea

* Barbu Mateescu

„Sloganurile au fost în genere adecvate candidaÅ£ilor, poate chiar previzibile. Un slogan însă nu câştigă singur un scrutin (dar poate pierde un scrutin dacă produce reacÅ£ii de amuzament sau ostilitate). Cred că Dan Barna şi Mircea Diaconu puteau avea slogane mai bine formulate, însă acest lucru nu îi va face să piardă voturi şi nu va fi decisiv – e vorba strict de oportunităţi nespeculate”.

Klaus Iohannis: „Pentru o Românie normală”

* Cristian Pîrvulescu:

„Aceste sloganuri de campanie sunt rezultatul unor focus grupuri cu cetăţeni şi susÅ£inători ai candidaÅ£ilor. (…) O Românie normală a venit, probabil, absolut firesc, în condiÅ£iile în care trebuie privit, pe de o parte, ca fiind în continuarea sloganului de campanie din 2014, pe de altă parte, punând în comparaÅ£ie implicită România normală cu cea anormală, adică cea pe care a PSD a promovat-o, aflat la guvernare. Aici e destul de simplu: normal, normalitate e un cuvânt neutru, care poate să trezească interes, ba chiar şi adeziune. Este suficient de vag ca să poată să însemne aproape orice, în măsura în care electoratul este dispus să asculte acest mesaj. Este un mesaj de tip „catch-all”, care se adresează tuturor, pentru că normalitate poate să însemne stat de drept, educaÅ£ie de calitate, sistem de sănătate adaptat. Probabil, dintre sloganuri este cel mai general cu putinţă, încercând să fie atât de depersonalizat pe cât se poate, fiind totuşi ataşat unui candidat care are suficient de multă notorietate. Cred că vrea să compenseze acest slogan şi o parte din reproşurile care au fost aduse de-a lungul timpului preşedintelui Iohannis, că ar fi prea îndepărtat, prea izolat. Este de fapt un preşedinte normal, pentru o Românie normală. Adică un preşedinte care nu se implică în mod excesiv în dezbaterea publică, cu excepÅ£ia campaniei. Suntem în campanie acum. Putem înÅ£elege diferitele excese verbale, ele Å£in de campanie. Dar anterior campaniei a fost un preşedinte reÅ£inut: statul trebuie să fie neutru şi să se implice cât mai puÅ£in în dezbatere. Or, preşedintele este încarnarea statului şi atunci nu trebuie să intre în dispute excesiv. A intrat de fiecare dată când a considerat că este necesar. Dacă mă întrebaÅ£i, cred că a intrat de fiecare dată din motive electorale, pentru a nu pierde electoratul, pentru a nu i se reproşa că a fost absent. Reproş care i se face de altfel mai ales de către Barna şi într-o oarecare măsură de către Dăncilă”.

* Barbu Mateescu:

„Un slogan conservator fără stridenÅ£e ideologice, atractiv pentru transilvăneni, adresat clasei de mijloc şi burgheziei, dar şi oamenilor obosiÅ£i de tumultul politic din ultimii ani. Sugerează în context o evoluÅ£ie treptată, fără excese, o sincronizare ne-dramatică cu Europa occidentală”.

Dăncilă „Alături de fiecare român”; „Un preşedinte muncitor şi implicat”

* Cristian Pîrvulescu:

„‘Preşedinte muncitor’ a venit atunci, în precampanie, în august, când primii doi candidaÅ£i au furat startul în campania de afişare. Trebuiau găsite nişte calităţi, nişte caracteristici şi probabil în focus grupuri cel mai adesea au fost ataşate aceste calităţi. ‘Este un prim-ministru muncitor’ şi atunci acesta a fost elementul de aţâţare a electoratului, după care a venit precizarea: ‘Un preşedinte pentru fiecare român’, sugerându-se că adversarul său – pentru că doamna Dăncilă nu se luptă cu ceilalÅ£i challengeri, ci cu preşedintele Iohannis – ar fi doar pentru o parte, pentru elite. Aici, programul social democrat ar trebui să transpară: fiecare român, adică românul simplu. Este şi un răspuns la ‘normalitate’. Deja se lansase sloganul ‘Pentru o Românie normală’ şi atunci răspunsul la normalitate e: ‘Ce e normal până la urmă?’ E normală sau nu e normală acea viziune a candidatului Iohannis? Nu, trebuie să fie pentru fiecare. Şi aici, PSD a făcut ceva pentru fiecare: măriri de salarii, de pensii şi promisiunea că aceste lucruri ar putea continua. Este mai degrabă un slogan parlamentar decât unul prezidenÅ£ial, dar fostul prim-ministru şi echipa sa încearcă să mobilizeze electoratul PSD, trimiţând la realizările guvernamentale. E o mică problemă. Preşedintele nu are competenÅ£e în domeniile acelea în care are guvernul competenÅ£e: administrarea economiei şi altele. Are competenÅ£e în domeniile regaliene: apărare, afaceri externe, ordine publică, dar nu în chestiunile domestice”.

* Barbu Mateescu:

„‘Alături de fiecare român’ – slogan vast, matern, fără referiri specifice la clase sociale sau conflicte. IntenÅ£ia este de a sugera căldură, emoÅ£ie, protecÅ£ie, fiind similar cu cel utilizat de Ion Iliescu în 2000 (‘Aproape de oameni, împreună cu ei’), absentând însă nuanÅ£a activă (‘împreună’), existând una de identitate naÅ£ională (‘român’ în loc de ‘oameni’) şi de individualizare (‘fiecare român’ şi nu ‘oameni’), probabil acest ultim aspect reprezentând o ajustare corectă la atomizarea şi sofisticarea societăţii”.

Dan Barna „FericiÅ£i în România”

* Cristian Pîrvulescu:

„Şi aici este un ‘catch-all’, pentru că fericirea este un concept vag care are dimensiuni diferite. Este, din punctul meu de vedere, o altă variantă a ‘României normale’. Se subliniază mai mult decât normalitate, o stare de spirit. Se încearcă prin asta mobilizarea celor care au speranţă şi care pot crede – electoratul volatil al USR, în primul rând – că lucrurile pot să fie mai bune, că există loc de fericire nu numai în Austria, ci şi în România. Este iarăşi gândit pentru focus grup şi este adaptat în special publicului acestui candidat, pentru că fiecare dintre candidaÅ£i îşi adaptează sloganul publicului. Iohannis pleacă de la un public larg şi un grad de susÅ£inere foarte mare. CeilalÅ£i trebuie să îşi conserve electoratul lor. (…) Pentru mine este un slogan care se adresează acelei categorii – în general tineri, clasă mijlocie – care sprijină USR şi care în timpul manifestaÅ£iilor de protest din 2017-2018 susÅ£inea ‘Vrem să rămânem în Å£ară’. Deci vor o Românie care să asigure condiÅ£iile fericirii”.

* Barbu Mateescu:

„AmbiÅ£ios, dinamic, extrem de pozitiv, adecvat statutului USR-PLUS ca forţă care, prin comparaÅ£ie cu PNL, s-a definit ca promotoare a unor reforme rapide. Suferă de carenÅ£e obiective datorită absenÅ£ei verbului.”

Mircea Diaconu: Un om

* Cristian Pîrvulescu:

„Nu are nevoie de prezentare. Are notorietate, este un actor cunoscut, a ajuns să aibă şi o experienţă politică. A trecut prin Parlamentul European, a fost ministru, a fost membru al Parlamentului României. Un om. Nu este un candidat, este mai mult decât un candidat. Omul este superior candidatului, în general, dar aici se insistă asupra calităţilor persoanei şi nu asupra programului. ‘Un om pentru oameni’ ar fi, în fond. Un om care garantează că prin umanitatea lui poate să fie un preşedinte al tuturor. Este un „catch-all” foarte personalizat şi care se adaptează personalităţii unice a candidatului Diaconu, care e un candidat independent susÅ£inut de nişte partide a căror forţă, maşinărie, nu este foarte puternică. Nu poÅ£i compara maşinăria PSD sau PNL cu a Pro România – ALDE. Nici USR nu are maşinărie, dar are Internetul, care permite ca mesajele să fie distribuite către electoratul său. Mircea Diaconu mizează foarte mult pe imaginea pe care şi-a făcut-o pe parcursul câtorva decenii, ca actor care a jucat întotdeauna roluri umane în filme. De la „Mere roşii” la „Filantropica” era un om. Cred că şi aici a fost puÅ£in focus grup. Au încercat să identifice care e numitorul comun al candidatului Diaconu şi cred că asta a rezultat. E bine adaptat candidatului şi lipsei de mijloace cu care se confruntă”.

* Barbu Mateescu:

„În mare nevoie de un adjectiv, pare cel mai imprecis dintre sloganuri şi poate şi cel mai pretenÅ£ios. Nu sunt şi ceilalÅ£i candidaÅ£i ‘oameni’?”

Theodor Paleologu: Respect. Educaţie. Performanţă.

* Cristian Pîrvulescu:

„Candidat independent, sprijinit de PMP, este înfăţişat ca un reprezentant al elitei intelectuale, care este interesată de popor. Din punctul meu de vedere nu este cel mai bun dintre sloganurile acestei campanii, dar şi aici vorbim de o campanie lipsită de mijloace, care se duce mai mult în dezbateri televizate şi aşa mai departe. Este o personalitate care are un trecut politic, beneficiază de o minimă notorietate, pe care a încercat să o consolideze în domeniile pe care le consideră ca fiind de expertiza sa. Insistă pe educaÅ£ie. Şi Klaus Iohannis insistă pe educaÅ£ie, dar aici educaÅ£ia devine mai importantă, pentru că profesorul Theodor Paleologu vrea să transforme Å£ara într-o Å£ară nouă, educată, responsabilă, eficientă şi aşa mai departe. Dar rămâne foarte vag. Mai vag decât toate celelalte şi mai puÅ£in personalizat decât cel al lui Diaconu. Este un slogan care îmi aduce aminte mai degrabă de anii ’90, decât de anii 2020, când sloganurile sunt dinamice şi adaptate unui anume electorat. Să nu uităm, bătălia e pentru primul tur, iar sloganurile sunt pentru primul tur. Acesta este un slogan general, al unei politici generale, al unor deziderate foarte importante, dar care nu reuşeşte să îl personalizeze suficient. Există probabil sloganuri care s-ar fi adaptat mai bine pentru domnul Paleologu.”

* Barbu Mateescu:

„Adecvat candidatului, cuprinde valorile centrale corelate cu acesta în spaÅ£iul public de dinaintea campaniei.”

Kelemen Hunor – Respect pentru toÅ£i!

* Cristian Pîrvulescu:

„Aici nu mai sunt sigur că e vorba de un focus grup, ca la ceilalÅ£i. Cred că pur şi simplu Kelemen Hunor a încercat să ofere un slogan care să reprezinte punctul de vedere al unui reprezentant al unei minorităţi importante, într-o Å£ară în care există probleme de conlocuire şi de înÅ£elegere, mai ales de înÅ£elegere. Ideea sa de ‘respect pentru toÅ£i’, desigur, poate avea şi alte conotaÅ£ii. Din punctul meu de vedere, pusă ca slogan al lui Kelemen Hunor, este de fapt legată de mesajul său ca reprezentant al minorităţii maghiare. Minoritatea maghiară, alături de alte minorităţi, merită acelaşi respect ca majoritatea română.”

* Barbu Mateescu:

„Câteva aspecte importante: tonalitate specific ardeleană prin utilizarea conceptului central de ‘respect’, negarea etanşeizării la un grup etnic anume (‘toÅ£i’), menÅ£ionarea implicită a egalităţii în drepturi.”