Uncategorized
Retrospectiva 2019 – Care au fost cele mai importante acÈiuni sindicale ale anului – Stiri pe surse

Anul 2019 a fost marcat de numeroase proteste din partea sindicatelor, nemulÅ£umite de Legea salarizÄrii, de lipsa dotÄrilor din anumite sectoare, de prevederile ordonanÅ£ei 114/2018, dar Åi de lipsa de personal sau de anularea unor sporuri, noteazÄ Agerpres
Sindicatele din PoliÅ£ie, SÄnÄtate, EducaÅ£ie, ComunicaÅ£ii, SilviculturÄ, JustiÅ£ie, Ministerul Muncii, Transporturi Åi din Televiziunea PublicÄ au organizat pe parcursul anului o serie de acÅ£iuni de protest – pichete, marÅuri, mitinguri Åi ameninÅ£Äri cu greve.
***Poliţie
AcÅ£iunile sindicale din 2019 au început pe 22 ianuarie, când Sindicatul NaÅ£ional al AgenÅ£ilor de PoliÅ£ie (SNAP) a solicitat autoritÄÅ£ilor rezolvarea mai multor probleme salariale ale poliÅ£iÅtilor arÄtând, în context, cÄ poliÅ£iÅtii Åi, în general, angajaÅ£ii din sistemul de apÄrare, ordine publicÄ Åi siguranÅ£a naÅ£ionalÄ, au rÄmas CenuÅÄreasa legii.
Potrivit preÅedintelui Sindicatului NaÅ£ional al AgenÅ£ilor de PoliÅ£ie, Iulian Surugiu, printre problemele poliÅ£iÅtilor rÄmase nerezolvate se numÄrÄ pierderea, în ultimii ani, de cÄtre poliÅ£iÅti a unor drepturi salariale, calculul salariului majoritÄÅ£ii poliÅ£iÅtilor la valoarea de referinÅ£Ä din anul 2009, acordarea inechitabilÄ a sporului de studii superioare, salariul foarte mic al poliÅ£istului în comparaÅ£ie cu preÅ£urile din România, dar Åi faptul cÄ salariul poliÅ£istului recent încadrat este la fel ca al poliÅ£istului cu o vechime de 10-15 ani.
Ulterior, pe 7 februarie, Sindicatul NaÅ£ional al PoliÅ£iÅtilor Åi Personalului Contractual (SNPPC), Forumul Structurilor Asociative din Sistemul de ApÄrare, Ordine PublicÄ Åi SiguranÅ£Ä NaÅ£ionalÄ Åi Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) organizau un protest sindical împotriva conducerii Ministerului AdministraÅ£iei Åi Internelor (MAI), acuzând Guvernul cÄ lucreazÄ Ã®mpotriva sistemului de apÄrare, siguranÅ£Ä Åi ordine publicÄ.
Potrivit preÅedintelui SNPPC, Dumitru CoarnÄ, poliÅ£iÅtii, dar Åi ceilalÅ£i angajaÅ£i din domeniile apÄrÄrii, siguranÅ£ei Åi ordinii publice, nu mai au motivaÅ£ie sÄ plece de acasÄ Ã®n misiuni, în urma nerespectÄrii Legii salarizÄrii în domeniu.
La acelaÅi protest, Sorin DumitraÅcu, preÅedintele FederaÅ£iei Sindicatelor din AdministraÅ£ia NaÅ£ionalÄ a Penitenciarelor (FSANP), aprecia cÄ este anormal ca salarizarea în sectorul de apÄrare Åi ordine publicÄ sÄ porneascÄ de la minimul pe economie.
„Este anormal, este nesimÅ£it, dacÄ vreÅ£i, ca sectorul acesta de apÄrare, ordine publicÄ Åi siguranÅ£Ä naÅ£ionalÄ sÄ porneascÄ ca nivel de salarizare de la minimul pe economie. Nu pentru asta suntem pregÄtiÅ£i, nu asta se vrea de la noi. Se vrea sÄ facem performanÅ£Ä, trebuie sÄ fim plÄtiÅ£i ca atare”, a declarat liderul FSANP.
Ulterior, pe 3 iunie, FederaÅ£ia Sindicatelor Democratice a PoliÅ£iÅtilor din România cerea analiza profundÄ a aparatului Ministerului de Interne care face pregÄtirea Åi dotarea poliÅ£iÅtilor.
„Cerem sÄ se facÄ aceastÄ analizÄ profundÄ, mai ales la nivelul aparatului Ministerului de Interne care se ocupÄ de toate aceste probleme, de pregÄtirea poliÅ£iÅtilor, de dotarea poliÅ£iÅtilor, de toate zonele care Å£in de PoliÅ£ia din România Åi de celelalte structuri asimilate PoliÅ£iei – PoliÅ£ia de FrontierÄ, Jandarmeria Åi aÅa mai departe”, afirma atunci Christian Ciocan, ca reacÅ£ie la uciderea unui poliÅ£ist de cÄtre un infractor în judeÅ£ul TimiÅ.
Tot în 3 iunie, Sindicatul PoliÅ£iÅtilor Pro Lex cerea autoritÄÅ£ilor dotarea poliÅ£iÅtilor cu veste antiglonÅ£ Åi cu camere video corporale.
„Avem nevoie de autospeciale care sÄ ne ofere protecÅ£ie în timpul misiunilor, dacÄ tot le numim atât de pompos autospeciale, în realitate sunt ca oricare alte autoturisme doar cÄ au staÅ£ie de emisie-recepÅ£ie, lampÄ girofar Åi sirenÄ Åi nu de puÅ£ine ori sunt prea vechi Åi prea uzate pentru a circula pe drumurile publice. Avem nevoie de veste anti-înjunghiere Åi antiglonÅ£ care sÄ se regÄseascÄ Ã®n fiecare autospecialÄ de poliÅ£ie, pe care sÄ le echipÄm atunci când situaÅ£ia o impune”, se menÅ£iona în comunicatul transmis de Sindicatul NaÅ£ional al PoliÅ£iÅtilor Åi VameÅilor Pro Lex.
***Comunicaţii
SindicaliÅtii din Sindicatul NaÅ£ional TelecomunicaÅ£ii Mobile (SNTM) au protestat pe 14 februarie, în faÅ£a sediului Ministerului ComunicaÅ£iilor Åi SocietÄÅ£ii InformaÅ£ionale (MCSI), pentru majorarea salariilor Åi împotriva concedierilor din compania Telekom.
ManifestanÅ£ii s-au declarat profund nemulÅ£umiÅ£i de faptul cÄ salariile celor mai mulÅ£i angajaÅ£i ai Telekom sunt foarte mici Åi se fac multe concedieri, în ciuda faptului cÄ aceastÄ companie înregistreazÄ profituri foarte mari în România.
Protestatarii au cerut oprirea numÄrului mare de concedieri Åi au reclamat creÅterea volumului de muncÄ pentru salariaÅ£ii rÄmaÅi în companie, susÅ£inând cÄ foarte multe dintre salarii au rÄmas la fel ca în momentul angajÄrii.
Ãn acest context, sindicaliÅtii s-au declarat nemulÅ£umiÅ£i de lipsa de implicare a MCSI faÅ£Ä de problemele angajaÅ£ilor companiei Telekom Åi au cerut reprezentanÅ£ilor ministerului sÄ intervinÄ. Astfel, preÅedintele SNTM, Florin Bica, a cerut reprezentanÅ£ilor Ministerului ComunicaÅ£iilor sÄ Ã®i protejeze pe angajaÅ£ii Telekom.
„Protestul de astÄzi are loc din cauzÄ cÄ statul român, care deÅ£ine 45,99% din acÅ£iunile Telekom România Åi este parte Åi în Cosmote, nu întreprinde nimic, iar astfel salariaÅ£ii sunt concediaÅ£i, fÄrÄ sÄ aibÄ dreptul de Åomaj, plÄtiÅ£i în diverse forme, dupÄ cum vrea compania, Åi sunt forÅ£aÅ£i propriu-zis sÄ plece. Am fost inclusiv la compania Deutsche Telekom din Germania, ni s-au promis lucruri Åi nimic nu s-a rezolvat. Ultima redutÄ ar fi statul român. Am solicitat, de asemenea, instituÅ£iilor abilitate – ITM, InspecÅ£ia Muncii, Ministerul Muncii – sÄ intervinÄ, am dovedit cu hârtii, iar ei au înÅ£eles sÄ le ascundÄ”, a afirmat liderul sindical.
***SÄnÄtate
ReprezentanÅ£ii FederaÅ£iei Sanitas au protestat, pe 13 martie, în faÅ£a Ministerului SÄnÄtÄÅ£ii, nemulÅ£umiÅ£i de efectele OUG 114/2018 Åi ale Legii 153/2017 asupra lucrÄtorilor din domeniul sÄnÄtÄÅ£ii, asistenÅ£ei sociale Åi medicinei Åcolare. La protest au participat reprezentanÅ£i ai FederaÅ£iei Sanitas din judeÅ£ele Harghita, Cluj, BrÄila, TimiÅ, Hunedoara, Arad, ConstanÅ£a, BacÄu Åi IaÅi.
Mitingul din faÅ£a Ministerului SÄnÄtÄÅ£ii a fost a doua acÅ£iune dintr-o serie de proteste programate de liderii Sanitas, ca reacÅ£ie la efectele reglementÄrilor Legii 153/2017 Åi ale OUG 114/2018 asupra drepturilor salariale ale membrilor sindicatului.
ReprezentanÅ£ii Sanitas considerau cÄ OUG 114 afecteazÄ grav salariile angajaÅ£ilor din sÄnÄtate Åi din asistenÅ£a socialÄ.
„Legea 153/2017 a creat un nivel ridicat de aÅteptare, iar OUG 114/2018 a produs o gravÄ afectare a evoluÅ£iei fireÅti a veniturilor salariaÅ£ilor din sÄnÄtate Åi asistenÅ£a socialÄ, (…) actele normative cu caracter salarial din ultimii doi ani sunt contradictorii Åi au prevederi interpretabile care au condus la aplicarea lor neunitarÄ Åi discriminatorie, (…) ianuarie 2019 nu a adus creÅteri reale de venituri salariaÅ£ilor care, conform Legii 153/2017, urmau sÄ beneficieze de acestea, iar celor care au beneficiat de creÅteri în martie 2018 limitele impuse de OUG 114/2018 le-au produs pierderi importante de venituri”, susÅ£inea Sanitas.
Pe data de 3 noiembrie, sindicatele din SÄnÄtate au anunÅ£at cÄ a fost semnat Contractul colectiv de muncÄ din acest sector pentru perioada 2019-2021.
La rândul lor, reprezentanÅ£ii FederaÅ£iei „Solidaritatea SanitarÄ” au arÄtat cÄ acest contract colectiv de muncÄ este rezultatul negocierilor desfÄÅurate de-a lungul a peste doi ani de zile, incluzând toate prevederile convenite de pÄrÅ£i de-a lungul acestei perioade.
Ãn pragul CrÄciunului, sindicaliÅtii federaÅ£iei menÅ£ionate avertizeazÄ cÄ veniturile unor medici Åi asistente medicale vor fi diminuate în cazul în care pachetul de legi pe care Guvernul a anunÅ£at cÄ Ã®Åi asumÄ rÄspunderea va fi adoptat în forma actualÄ Åi solicitÄ premierului sÄ constate în mod onest cÄ mÄsura este greÅitÄ Åi sÄ corecteze de urgenÅ£Ä aceastÄ situaÅ£ie.
„(…)Ãn condiÅ£iile în care Ministerul SÄnÄtÄÅ£ii ne-a asigurat în urmÄ cu doar o sÄptÄmânÄ de dorinÅ£a de dialog social, dar a ratat faptul cÄ Guvernul va iniÅ£ia o mÄsurÄ care modificÄ radical sistemul de salarizare a angajaÅ£ilor din sÄnÄtate, vrem sÄ Åtim cine face de fapt politica de personal din SÄnÄtate (…) Salarizarea resursei umane din sÄnÄtate nu trebuie fÄcutÄ lÄutÄreÅte, ci profesionist, dialogul social putând asigura o abordare temeinicÄ a problemelor”, afirmau pe 20 decembrie reprezentanÅ£ii FederaÅ£iei „Solidaritatea SanitarÄ” într-un comunicat remis AGERPRES.
Luni, 23 decembrie, membrii sindicatelor Promedica Åi USMR AlianÅ£a Medicilor intrÄ Ã®n grevÄ japonezÄ, în semn de protest faÅ£Ä de intenÅ£ia Guvernului de a plafona sporul de condiÅ£ii periculoase sau vÄtÄmÄtoare pentru angajaÅ£ii din sectorul public, potrivit Promedica Åi USMR AlianÅ£a Medicilor.
„Ne dorim sÄ tragem un puternic semnal de alarmÄ Guvernului Åi reprezentanÅ£ilor Ministerului SÄnÄtÄÅ£ii cu privire la aspecte importante, care afecteazÄ Ã®n mod grav sistemul de sÄnÄtate, personalul medical Åi pacienÅ£ii! SolicitÄm dialog, dezbatere, asumare, transparenÅ£Ä. Modul în care reprezentanÅ£ii Guvernului Åi Ministerului SÄnÄtÄÅ£ii aleg sÄ Ã®i trateze pe medici este total incorect Åi neasumat. Ne dorim respectul cuvenit pentru munca fÄcutÄ zi de zi în spitale Åi colaborare, nu mÄsuri luate peste noapte, fÄrÄ a exista dezbatere, dialog Åi a cântÄri consecinÅ£ele directe Åi indirecte”, se preciza într-un comunicat al Promedica Åi al USMR AlianÅ£a Medicilor.
Cele douÄ sindicate susÅ£ineau cÄ limitarea sporului pentru condiÅ£ii vÄtÄmÄtoare va avea ca efect scÄderea veniturilor pentru peste 11.000 de angajaÅ£i din sistemul de sÄnÄtate.
***ÃnvÄÅ£Ämânt
FederaÅ£ia Sindicatelor din EducaÅ£ie Spiru Haret, cu sprijinul asociaÅ£iilor de pÄrinÅ£i, solicita pe 29 ianuarie desfiinÅ£area Consiliului NaÅ£ional pentru FinanÅ£area ÃnvÄÅ£Ämântului Preuniversitar (CNFIP), argumentând cÄ acest organism este unul puternic politizat, iar deciziile sale nu sunt în interesul sistemului educaÅ£ional românesc.
Ultima decizie luatÄ Ã®n cadrul CNFIP, care prevedea, pentru anul 2019, majorarea cu doar 22% a costului standard per preÅcolar/elev pentru cheltuielile cu salariile Åi cu doar 4,22% pentru cheltuielile materiale, nu face altceva decât sÄ perpetueze subfinanÅ£area cronicÄ a învÄÅ£Ämântului, arÄta FSE Spiru Haret.
Pe 26 februarie, profesorii din mai multe judeÅ£e, membri ai FederaÅ£iei Sindicatelor din EducaÅ£ie „Spiru Haret” intrau în grevÄ japonezÄ, nemulÅ£umiÅ£i de diminuarea unor sporuri. Ulterior, sindicaliÅtii au pichetat sediul Ministerului EducaÅ£iei NaÅ£ionale Åi cel al prefecturilor la nivelul judeÅ£elor.
„Prin aceste acÅ£iuni de protest vrem sÄ atragem atenÅ£ia asupra situaÅ£iei grave în care se aflÄ sistemul de învÄÅ£Ämânt. Starea de nemulÅ£umire din sistem a atins cote alarmante. Le cerem politicienilor, indiferent de partid, sÄ Ã®nÅ£eleagÄ cÄ este nevoie de o schimbare urgentÄ. Societatea vrea calitate! Åi noi vrem! Nimeni, însÄ, nu vrea sÄ vadÄ motivele pentru care nu se obÅ£ine calitatea. Legile nu sunt respectate sau sunt schimbate peste noapte, hotÄrârile judecÄtoreÅti nu se pun în executare, iar drepturile angajaÅ£ilor din învÄÅ£Ämânt sunt cÄlcate în picioare. Cadrele didactice sunt obligate sÄ lucreze Åi cu 38 de elevi la clasÄ. Contabilii trebuie sÄ transmitÄ situaÅ£iile noaptea, pentru cÄ ziua platformele sunt blocate, iar angajaÅ£ii din unitÄÅ£ile de învÄÅ£Ämânt sunt puÅi sÄ completeze mii de hârtii inutile, de care nimeni nu Å£ine cont”, declara atunci Marius Ovidiu Nistor, preÅedintele FSE „Spiru Haret”.
NemulÅ£umirile sindicaliÅtilor din educaÅ£ie Åi învÄÅ£Ämânt au continuat pe tot parcursul anului fie cÄ a fost vorba de un ordin al fostului ministru al educaÅ£iei, Ecaterina Andronescu, care „dinamita admiterea în liceu”, fie de planul de Åcolarizare în învÄÅ£Ämântul liceal Åi profesional, pentru anul Åcolar 2019-2020 sau de legea de protecÅ£ie a cadrelor didactice, consideratÄ o urgenÅ£Ä Ã®n sistem.
Ãnceputul lunii decembrie vine cu rezultatele alarmante obÅ£inute de elevii români la testele de evaluare PISA din 2018, România înregistrând scoruri sub media mondialÄ la toate cele trei secÅ£iuni. Astfel, Å£ara noastrÄ a obÅ£inut la secÅ£iunea „lecturÄ” un scor de 428 (media mondialÄ fiind de 487), la secÅ£iunea „matematicÄ” un scor de 430 (media mondialÄ este 489) Åi la secÅ£iunea „ÅtiinÅ£e” un scor de 426 (media mondialÄ este 489).
Ãn replicÄ, Marius Nistor, preÅedintele FSE Spiru Haret, susÅ£inea cÄ formarea elevilor români are la bazÄ alte principii, programele nu sunt compatibile din punct de vedere al conÅ£inuturilor Åi structurii cu testele PISA Åi, independent de rezultatele acestei evaluÄri, este de necontestat faptul cÄ elevii români, când ajung în unitÄÅ£ile de învÄÅ£Ämânt din afarÄ sunt printre cei mai buni. Ãn aceste condiÅ£ii, FederaÅ£ia Spiru Haret cerea experÅ£ilor sÄ vinÄ sÄ spunÄ care este adevÄrul despre aceste teste internaÅ£ionale Åi dacÄ modelele de subiecte sunt adaptate la sistemul de învÄÅ£Ämânt românesc. Liderul federaÅ£iei preciza cÄ dincolo de cÄutarea unor „vinovaÅ£i de serviciu”, ar trebui gÄsite soluÅ£ii pentru rezolvarea unor probleme precum subfinanÅ£area sistemului educaÅ£ional, formarea cadrelor didactice sau politizarea învÄÅ£Ämântului.
***SilviculturÄ
SindicaliÅtii din FederaÅ£ia Sindicatelor din SilviculturÄ Silva ieÅeau în stradÄ pe 26 martie, nemulÅ£umiÅ£i de modificarea legii proprietÄÅ£ilor agricole Åi forestiere.
ReprezentanÅ£ii FederaÅ£iei Silva au pichetat sediul Camerei DeputaÅ£ilor, criticând proiectul de lege de modificare Åi completare a Legii 1/2000 privind proprietatea terenurilor agricole Åi forestiere. PreÅedintele FederaÅ£iei Sindicatelor din SilviculturÄ Silva, Silviu GeanÄ, a acuzat cÄ prin aceastÄ lege se încearcÄ un jaf de 6,5 miliarde de euro din patrimoniul public al statului român.
„Prin acest proiect de lege nu se încearcÄ altceva decât un jaf de 6 miliarde de euro, jaf din patrimoniul public al statului român, iar Ministerul de FinanÅ£e este garantul patrimoniului public al acestui stat, aÅa cum este el. Beneficiari ai acestui jaf naÅ£ional între 3 Åi 6,5 miliarde de euro sunt, în opinia noastrÄ, unitÄÅ£ile de cult, precum Åi aceste asociaÅ£ii care se vor înfiinÅ£a pe bazele fostelor comunitÄÅ£i grÄnicereÅti”, a comentat atunci Silviu GeanÄ.
SindicaliÅtii din silviculturÄ solicitau atunci plenului Camerei DeputaÅ£ilor Åi Comisiei pentru agriculturÄ respingerea proiectului de lege PL-x nr. 9/2019 de modificare Åi completare a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole Åi celor forestiere, „prin care se urmÄreÅte legiferarea împroprietÄririi fÄrÄ drept cu terenuri agricole sau forestiere a formelor asociative ale comunitÄÅ£ilor din fostele regiuni grÄnicereÅti, respectiv împroprietÄrirea fÄrÄ drept cu terenuri forestiere în suprafaÅ£Ä de pânÄ la 30 de hectare din fondul forestier proprietate publicÄ a statului, a unitÄÅ£ilor de cult care au deÅ£inut în folosinÅ£Ä sau administrare Åi nu în proprietate astfel de suprafeÅ£e”, potrivit mesajului citit de Silviu GeanÄ Ã®n faÅ£a protestatarilor.
Silvicultorii au organizat un alt miting pe 24 septembrie, dupÄ ce un pÄdurar din PaÅcani a fost omorât de cÄtre hoÅ£ii de lemne Åi au mai avut loc alte douÄ agresiuni violente în judeÅ£ele Cluj Åi NeamÅ£.
PreÅedintele FederaÅ£iei Sindicatelor din SilviculturÄ Silva, Silviu GeanÄ, a declarat la acel miting cÄ silvicultorii care pÄzesc pÄdurea nu au arme cu glonÅ£, ci doar arme cu bile de cauciuc Åi cu gaze, de care nu se sperie nici mÄcar câinii vagabonzi, deci cu atât mai puÅ£in hoÅ£ii de lemne organizaÅ£i în bande.
***Justiţie
Grefierii au protestat Åi ei, pe 22 martie, faÅ£Ä de lipsa de disponibilitate a Guvernului de a negocia Contractul Colectiv de MuncÄ.
Guvernul României este fie incompetent, fie nu are oameni pregÄtiÅ£i sÄ discute problemele profesiunii grefierilor, iar eÅuarea negocierilor pe marginea Contractului Colectiv de MuncÄ ar deschide calea legalÄ pentru grevÄ, a declarat, pe 22 martie, preÅedintele Sindicatului NaÅ£ional al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial, CÄtÄlin TrÄistaru, la finalul protestului organizat în faÅ£a sediului Guvernului.
ReacÅ£ia liderului de sindicat a survenit dupÄ ce delegaÅ£ia protestatarilor a aÅteptat în zadar, aproape o orÄ, în interiorul clÄdirii Palatului Victoria, sÄ discute cu reprezentanÅ£ii Guvernului despre nemulÅ£umirile grefierilor. Acesta a avertizat cÄ grefierii se pregÄtesc pentru declanÅarea procedurilor legale de intrare în grevÄ.
„DupÄ cum am prezentat Åi în calendarul formelor noastre de protest, noi am demarat Åi am iniÅ£iat negocierea Contractului Colectiv de MuncÄ. Ãn cazul în care aceastÄ negociere eÅueazÄ, se deschide conflictul de muncÄ, ceea ce ne deschide calea legalÄ la grevÄ, în condiÅ£iile legii, cu blocarea activitÄÅ£ii. SÄptÄmâna viitoare începe negocierea, avem niÅte termene de respectat pe lege, undeva la 15 zile din momentul declanÅÄrii, iar cum Bugetul de Stat nu a fost aprobat la momentul la care noi declanÅasem, va trebui sÄ facem revenire, pentru cÄ abia pe 15 martie s-a aprobat Bugetul de Stat, Åi o sÄ revenim cu o adresÄ pentru iniÅ£ierea negocierii Contractului Colectiv de MuncÄ la toÅ£i angajatorii, avem un termen de 15 zile, asta înseamnÄ cÄ undeva la jumÄtatea lunii aprilie o sÄ fim în termen, în funcÅ£ie de refuz sau de negociere, sÄ declanÅÄm conflictul de muncÄ”, a adÄugat CÄtÄlin TrÄistaru.
Protestul din faÅ£a Guvernului a fost organizat de Sindicatul NaÅ£ional al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial, în solidar cu Sindicatul SindJust Bihor, Sindicatul Grefierul Alba Åi Sindicatul Dreptatea Vrancea, organizaÅ£ii sindicale care reprezintÄ 75% din personalul auxiliar de specialitate, personalul conex Åi personalul contractual din cadrul instanÅ£elor judecÄtoreÅti Åi al parchetelor de pe lângÄ acestea, din cadrul DirecÅ£iei de Investigare a InfracÅ£iunilor de Criminalitate OrganizatÄ Åi Terorism, precum Åi din cadrul DirecÅ£iei NaÅ£ionale AnticorupÅ£ie. OrganizaÅ£iile sunt afiliate la FederaÅ£ia sindicalÄ Publisind, care a sprijinit acÅ£iunile de protest.
Ulterior, pe 10 decembrie, sindicatele grefierilor atrÄgeau atenÅ£ia cÄ abrogarea pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar din justiÅ£ie va provoca masive miÅcÄri de protest, care vor conduce pânÄ la blocarea totalÄ a activitÄÅ£ii în aceste douÄ instituÅ£ii.
Personalul auxiliar de specialitate din instanÅ£e Åi parchete beneficiazÄ de dreptul de pensie de serviciu, iar nu pensie specialÄ, fiind vorba practic de o pensie ocupaÅ£ionalÄ, dupÄ cum este denumitÄ Ã®n Uniunea EuropeanÄ, precizau sindicaliÅtii grefieri.
Curtea ConstituÅ£ionalÄ a României a statuat deja cÄ „pensiile de serviciu se bucurÄ de un regim juridic diferit în raport de pensiile speciale acordate în regimul public de pensii”, tocmai din cauza interdicÅ£iilor Åi incompatibilitÄÅ£ilor impuse de lege magistraÅ£ilor, care sunt identice Åi pentru personalul auxiliar de specialitate din instanÅ£e Åi parchete, se menÅ£iona în comunicatul sindicatelor grefierilor.
OrganizaÅ£iile grefierilor subliniau cÄ dreptul la pensia de serviciu a personalului auxiliar a fost reglementat prin lege, care impune îndeplinirea cumulativÄ a douÄ condiÅ£ii pentru a beneficia de pensie de serviciu, respectiv o vechime de cel puÅ£in 25 de ani în specialitate Åi împlinirea vârstei de 60 de ani, cerinÅ£e care nu sunt impuse niciunei alte categorii de personal care beneficiazÄ de pensie de serviciu.
„Ãn acest context normativ, este evident cÄ o nouÄ eliminare a pensiei de serviciu ar contraveni flagrant principiului predictibilitÄÅ£ii cadrului normativ Åi priveazÄ categoria noastrÄ profesionalÄ de o minimÄ stabilitate financiarÄ pe termen scurt Åi mediu”, se preciza în document.
Pe 18 decembrie, grefierii au organizat mai multe proteste în faÅ£a instanÅ£elor de judecatÄ, iar pe 20 decembrie avea loc un nou miting al grefierilor în faÅ£a instanÅ£elor de judecatÄ, în semn de protest faÅ£Ä de intenÅ£ia Guvernului de a reduce sporul acordat angajaÅ£ilor care lucreazÄ Ã®n condiÅ£ii periculoase Åi vÄtÄmÄtoare.
***Conflict de muncÄ la fabrica Electrolux din Satu Mare
AngajaÅ£ii companiei Electrolux din Satu Mare au intrat la sfârÅitul lunii februarie în grevÄ, cerând creÅterea salariilor. DupÄ refuzul angajatorilor de a le mÄri salariile, organizaÅ£ia sindicalÄ Cartel ALFA a solicitat ambasadorului Suediei, pe 23 aprilie, sÄ intervinÄ pentru soluÅ£ionarea conflictului de la uzina Electrolux.
„Suntem conÅtienÅ£i cÄ Electrolux este o companie privatÄ, iar Ambasada Åi Statul suedez nu au prerogativa de a interveni în politicile unei companii private. Cu toate acestea, suntem, de asemenea, conÅtienÅ£i cÄ la nivel european existÄ un angajament puternic pentru promovarea economiilor sociale de piaÅ£Ä, iar declaraÅ£ia Pilonului European al Drepturilor Sociale, în cel de al 8-lea principiu, stipuleazÄ dreptul la un salariu corect care oferÄ un standard decent de viaţĔ, se arÄta în scrisoarea semnatÄ de preÅedintele Cartel ALFA, Bogdan Iuliu Hossu.
Ãn aceeaÅi zi, preÅedintele Cartel ALFA, Bogdan Hossu, participa la un miting de protest în faÅ£a Ambasadei Suediei la BucureÅti, dupÄ care afirma cÄ solicitÄrile de creÅteri de salarii ale sindicatului de la fabrica Electrolux Satu Mare presupun aceeaÅi cheltuialÄ pentru angajator ca Åi propunerile înaintate de companie, dar sindicaliÅtii au în vedere creÅterea salariilor cele mai mici Åi nu a salariilor personalului TESA.
Acesta a criticat comportamentul conducerii fabricii Electrolux faÅ£Ä de greviÅti.
„Propunerea angajatorului actual a rÄmas pe aceeaÅi poziÅ£ie, procent Åi nu sumÄ fixÄ, care sÄ compenseze sau sÄ micÅoreze ecartul deosebit de mare, chiar pentru o companie privatÄ, între salariile TESA Åi salariile muncitorilor. Ãn Suedia, raportul este undeva la 1 la 5, iar în România e 1 la 15, ceea ce e o micÄ deosebire de distribuire a efortului în dezvoltarea întreprinderii”, a menÅ£ionat preÅedintele Cartel ALFA.
***Casele de Pensii
Ãn mai, sindicaliÅtii din cadrul Ministerului Muncii atrÄgeau atenÅ£ia cÄ recalcularea a 5 milioane de pensii poate fi pusÄ Ã®n pericol de lipsa de personal Åi de infrastructura IT din Casele de Pensii.
„Cu siguranÅ£Ä, recalcularea celor 5 milioane de dosare de pensii poate fi pusÄ Ã®n pericol de lipsa de personal, pentru cÄ noi facem eforturi extraordinare ca sÄ asigurÄm activitatea în momentul acesta: colegii rÄmân peste program Åi chiar dacÄ facem ore suplimentare nu avem când sÄ le recuperÄm”, a afirmat, pe 22 mai, preÅedintele FederaÅ£iei Sindicatelor din Ministerul Muncii, Mihaela DunÄ.
De asemenea, problemele infrastructurii IT îngreuneazÄ Åi ele activitatea angajaÅ£ilor din Ministerul Muncii, a adÄugat vicepreÅedintele FSMM Adrian IonicÄ.
„Nu vorbim doar de lipsa de personal, problemele sunt legate Åi de infrastructura hardware Åi software, atât timp cât aplicaÅ£iile nu sunt actualizate la timp, se aÅteaptÄ a se rezolva o speÅ£Ä pe o anumitÄ lege poate Åi câteva luni, cum a fost Legea 221, s-a aÅteptat aproape un an de zile dupÄ emiterea legii, în martie a venit aplicaÅ£ia”, a declarat atunci Adrian IonicÄ.
PreÅedintele FSMM, Mihaela DunÄ, a subliniat cÄ recalcularea celor 5 milioane de dosare va dura mult timp.
„ImaginaÅ£i-vÄ cÄ Legea 221 a fost emisÄ Ã®n august, a început sÄ creeze efecte începând cu octombrie, iar un program pentru 100.000 de beneficiari a durat aproape 6 luni de zile. Cam cât dureazÄ sÄ creeze o aplicaÅ£ie informaticÄ pentru a recalcula aceste 5 milioane de dosare?”, s-a întrebat liderul de sindicat.
Liderul de sindicat a arÄtat cÄ România se aflÄ mult sub media Uniunii Europene în ceea ce priveÅte numÄrul de funcÅ£ionari alocaÅ£i beneficiarilor pensionari.
„L-am întrebat pe domnul ministru cum vom recalcula aceste 5 milioane de dosare pe un astfel de deficit de personal, adicÄ cu aproximativ 3400 de posturi ocupate, 3700 sunt aprobate la nivel naÅ£ional, în condiÅ£iile în care noi suntem mult sub media Uniunii Europene, în sensul în care la 10.000 de beneficiari ar trebui un numÄr de 15-20 de funcÅ£ionari, la noi nu este aÅa, noi la acest moment avem un procent de 6,7 funcÅ£ionari pentru 10.000 de beneficiari”, a afirmat Mihaela DunÄ.
***Transporturi
Pe 5 iunie, dupÄ o zi de acÅ£iuni de protest organizate în faÅ£a Ministerului Transporturilor, sindicaliÅtii Metrorex au decis sÄ suspende manifestaÅ£iile, ca „ultim gest de clemenÅ£Ä faÅ£Ä de actuala conducere a Ministerului Transporturilor”.
ReprezentanÅ£ii angajaÅ£ilor din Metrorex au pichetat atunci sediul Ministerul Transporturilor, ca urmare a expirÄrii termenului-limitÄ transmis anterior cÄtre sindicaliÅti de cÄtre ministrul Transporturilor privind rezolvarea nemulÅ£umirilor angajaÅ£ilor, se menÅ£ioneazÄ Ã®n comunicatul USLM.
AngajaÅ£ii Metrorex erau nemulÅ£umiÅ£i de lipsa personalului calificat, situaÅ£ie despre care spun cÄ duce la încÄlcarea instrucÅ£iunilor de serviciu, dar Åi de lipsa generalÄ de personal de la Metrorex, tot mai acutizatÄ. De asemenea, angajaÅ£ii erau nemulÅ£umiÅ£i de lipsa de rezultate a anchetei privind garnitura de metrou CAF care a deraiat în Depoul Berceni. Nu în ultimul rând, USLM criticau „blocarea conturilor SocietÄÅ£ii de cÄtre firma care trebuia sÄ finalizeze Magistrala 5 de Metrou, care a întârziat 4 ani darea în exploatare Åi a cÄÅtigat daune de aproape 50% din valoarea iniÅ£ialÄ a proiectului M5.”
Pe 16 septembrie, sindicaliÅtii din domeniul feroviar au protestat Åi ei în faÅ£a Ministerului Transporturilor, pe lista revendicÄrilor aflându-se lipsa materialului rulant, subfinanÅ£area companiei CFR CÄlÄtori Åi statutul personalului feroviar, dar Åi reunificarea celor trei companii feroviare de stat.
„Azi protesteazÄ mecanicii de locomotivÄ, dar protesteazÄ Åi mulÅ£i alÅ£i salariaÅ£i ai cÄii ferate, membri din Åase federaÅ£ii sindicale feroviare. Principalele revendicÄri sunt: prima Åi cea mai importantÄ Legea privind statutul personalului feroviar, care astÄzi se aflÄ Ã®n plenul Senatului – a trecut de Comisiile de muncÄ Åi transporturi – unde s-a refuzat practic cererea de reexaminare a statutului personalului feroviar, adicÄ s-a respins, Åi sperÄm ca astÄzi sÄ se întâmple acelaÅi lucru. Noi protestÄm pentru a urgenta practic trecerea prin Parlament a respingerii cererii de examinare a Legii privind statutul personalului feroviar Åi a promulgÄrii ei de cÄtre preÅedintele României. ProtestÄm, de asemenea, pentru a avea o strategie de resurse umane”, declara atunci Maxim Rodrigo, preÅedintele FederaÅ£iei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR).
***Mass-Media
Pe 2 septembrie, sindicatul MediaSind TVR anunÅ£a declanÅarea grevei prin exces de zel împotriva abuzurilor conducerii Televiziunii NaÅ£ionale.
„Greva va continua pânÄ la intrarea în normalitate a climatului de muncÄ Åi la reinstaurarea respectului faÅ£Ä de lege în SRTV prin demiterea actualei conduceri Åi numirea unor profesioniÅti în fruntea instituÅ£iei care sÄ respecte profesia de jurnalist Åi angajaÅ£ii instituÅ£iei. Ãn acelaÅi timp, în perioada urmÄtoare vor fi sesizate Åi instituÅ£iile abilitate de lege pentru anchetarea faptelor de corupÅ£ie Åi a celorlalte abuzuri semnalate de cÄtre angajaÅ£ii TVR”, susÅ£ineau sindicaliÅtii din TVR.
Pe 28 noiembrie, delegaÅ£ii prezenÅ£i la Adunarea GeneralÄ a MediaSind TVR au decis, cu unanimitate de voturi, declanÅarea conflictului de muncÄ Ã®n Societatea RomânÄ de Televiziune Åi strângerea de semnÄturi pentru organizarea grevei generale, potrivit unui comunicat al MediaSind.
***Sindicatele Åi creÅterea salariului minim
Ãn ultimele douÄ luni ale anului, dupÄ preluarea guvernÄrii de cÄtre PNL, Cartel ALFA Åi-a transmis îngrijorarea faÅ£Ä de posibilitatea ca noul Guvern sÄ nu creascÄ salariul minim la nivelul propus de Cabinetul anterior.
O decizie a Guvernului de a nu creÅte salariul minim cu 100 de lei de la 1 ianuarie 2020 ar da impresia cÄ actualul Guvern este dezinteresat de situaÅ£ia cetÄÅ£enilor Åi mult mai interesat de satisfacerea angajatorilor, iar consecinÅ£a acestei decizii ar fi organizarea de acÅ£iuni de stradÄ, a declarat, pe 13 noiembrie, preÅedintele ConfederaÅ£iei NaÅ£ionale Sindicale „Cartel ALFA”, Bogdan Hossu.
„Neefectuarea unei asemenea creÅteri, care este relativ asimiliatÄ, pe o structurÄ Ã®n care este evident o debalansare a distribuÅ£iei creÅterii economice între capital Åi lucrÄtor, nu ar face decât sÄ dea impresia cÄ actualul Guvern este dezinteresat de situaÅ£ia cetÄÅ£enilor Åi este mult mai interesat de situaÅ£ia angajatorilor Åi satisfacerea acestora, drept care consecinÅ£a: vor fi acÅ£iuni de stradÄ”, a afirmat liderul de sindicat.
Salariul de bazÄ minim brut pe Å£arÄ garantat în platÄ va fi majorat la 2.230 lei lunar începând cu data de 1 ianuarie 2020, de la 2.080 lei în prezent, ceea ce reprezintÄ o creÅtere de 7,2 % faÅ£Ä de luna decembrie 2019, a anunÅ£at pe 13 decembrie Ministerul Muncii Åi ProtecÅ£iei Sociale dupÄ ce Executivul aprobÄ HotÄrârea care stabileÅte salariul de bazÄ minim brut pe Å£arÄ garantat în platÄ
Raspandacul.ro
Uncategorized
OPORTUNITATE DE ASOCIERE – PLAJĂ CU BEACH BAR | MAMAIA NORD – sezoane 2026/2027
Caut asociat / asociați pentru exploatarea unui sector de plajă cu beach bar, complet funcțional, în Mamaia Nord – Kanoa Beach ????
✔️ Locație excelentă
✔️ Toate autorizațiile necesare
✔️ Beach bar amenajat✔️ Locație excelentă – Parcare
✔️ Potențial foarte bun de dezvoltare pe sezonul estival
Oportunitate ideală pentru antreprenori din domeniul HoReCa sau investitori interesați de litoral ????
???? Telefon: 0725 171 475
???? Pentru detalii, sunați direct.




Uncategorized
Dan Ariely, Avinash Kaushik, Mark Schaefer și Andy Crestodina sunt printre primii speakeri anunțați la Școala de Iarnă GPeC 11-14 Februarie 2026
Școala de Iarnă GPeC este seria de cursuri, prezentări și dezbateri pe cele mai importante subiecte de E-Commerce și Digital Marketing care se va desfășura exclusiv online pe Zoom, în perioada 11-14 februarie 2026, astfel încât participanții să poată accesa evenimentul de oriunde ar fi.
Primii speakeri internaționali anunțați la Școala de Iarnă GPeC sunt:
- Dan Ariely, unul dintre cei mai influenți 50 de gânditori contemporani, profesor în Economie Comportamentală și autor a 3 cărți bestseller;
- Avinash Kaushik– Digital Marketing Evangelist, autor a două cărți bestseller;
- Mark Schaefer, unul dintre cei mai apreciați autori, speakeri și consultanți de Marketing la nivel global, scriind nu mai puțin de 10 cărți bestseller;
- Andy Crestodina– top 3 cei mai influenți specialiști în Content Marketing la nivel global, expert în AI, SEO și Lead Generation.
Potrivit organizatorilor, în doar câteva zile vor fi anunțați și alți speakeri internaționali de top, precum și cei mai buni specialiști din România care se vor alătura Școlii de Iarnă GPeC pe tot parcursul celor 4 zile de desfășurare.
Până pe 19 ianuarie 2026, taxa de participare este de doar 319 EUR + TVA/persoană pentru întregul eveniment (redusă de la 359 EUR).
Școala de Iarnă GPeC se adresează tuturor celor care sunt interesați de e-commerce și marketing online.
Nivelul cursurilor și al prezentărilor este intermediar (sunt necesare cunoștințele de bază în E-Commerce și Digital Marketing).
Înscrierile se fac online pe website-ul GPeC: https://www.gpec.ro/scoala-de-iarna-gpec/
4 zile de cursuri, prezentări și dezbateri axate pe tot ce este important în E-Commerce și Digital Marketing în 2026
În cele 4 zile de desfășurare ale Școlii de Iarnă GPeC, vor fi abordate subiectele de actualitate din domeniu într-o manieră practică, plină de tips & tricks și exemple concrete:
- Situația pieței de E-Commerce la zi: trend-uri, provocări și oportunități de creștere în 2026
- Behavioral Economics Psychology: De ce nu ne asumăm suficiente riscuri și de ce ar fi bine să o facem
- Cum pot marketerii să supraviețuiască și să evolueze în lumea AI
- „Ask Me Anything Session cu Avinash Kaushik” despre cele mai importante trend-uri în Digital Marketing & AI
- Cum să construiești custom GPTs și să îmbini AI cu Analytcs
- Insta Ads & Campaigns
- Meta Ads
- Optimizarea Ratei de Conversie
- Google Ads
- User Experience
- Digital Marketing & AI
- E-mail Marketing
- SEO
Înscrieri cu cel mai mic preț până pe 19 ianuarie
Până pe 19 ianuarie, organizatorii au pregătit o ofertă de tip Flash Sale de doar 319 EUR + TVA / persoană (preț redus de la 359 EUR) pentru acces la cele 4 zile de Școală de Iarnă pentru care participanții beneficiază de:
- Acces la 4 zile pline de sesiuni de Cursuri, Prezentări și Dezbateri de E-Commerce și Digital Marketing cu unii dintre cei mai buni speakeri internaționali și români;
- Q&A în timp real cu trainerii (necesită webcam și microfon active);
- Acces la suportul de curs (.ppt / .pdf) al fiecărei sesiuni în parte (acolo unde este cazul);
- Acces la înregistrările video ale tuturor sesiunilor pentru aprofundarea ulterioară a cunoștințelor.
Toate detaliile și înscrierile se regăsesc online pe site-ul GPeC: https://www.gpec.ro/scoala-de-iarna-gpec/
–
Despre GPeC
Cu o tradiție de 21 de ani, evenimentele GPeC sunt considerate cele mai importante evenimente de E-Commerce & Digital Marketing din România și CEE. Seria de evenimente GPeC 2026 începe cu Școala de Iarnă GPeC 11-14 februarie și continuă cu:
- GPeC Proficiency – programul de auditare și consultanță dedicat magazinelor online
- GPeC SUMMIT 26 Mai 2026, București
- Școala de Vară GPeC 26-30 August 2026, Moieciu de Sus, jud. Brașov
- GPeC SUMMIT 13 Octombrie 2026, București
- Gala Premiilor eCommerce 19 Noiembrie 2026, București
Uncategorized
TCL NXTPAPER 70 Pro este distins cu Gold Award pentru tehnologia de afișare cu protecție pentru ochi
TCL, lider global în tehnologia de afișare, anunță cu mândrie că smartphone-ul TCL NXTPAPER 70 Pro a primit prestigiosul Eye-Care Display Technology Gold Award în cadrul Global Top Brands Awards 2025–2026, desfășurat la CES 2026, și a obținut multiple alte distincții, inclusiv CES Picks Awards 2026 și aprecieri din partea unor publicații de top la nivel global. Smartphone-urile TCL NXTPAPER au câștigat CES Innovation Awards în 2024 și 2025, precum și IFA Innovation Award 2025. Împreună, aceste recunoașteri consolidează poziția TCL ca lider în tehnologia de afișare centrată pe utilizator și confirmă angajamentul companiei față de principiul „Technology for Good”.
Fondată de International Data Group (IDG) și susținută de International Data Corporation (IDC) și de publicația de top din domeniul electronicelor de larg consum TWICE, selecția Global Top Brands Awards recunoaște liderii industriei printr-un proces riguros de evaluare a inovației tehnologice și a extinderii pe piață, confirmând pozițiile lor de lider la nivel global.
Concepută pentru a oferi o experiență de vizionare cu confort vizual maxim pentru utilizarea digitală zilnică, NXTPAPER a evoluat semnificativ de la debutul său din 2021, ajungând astăzi la a patra generație. NXTPAPER 4.0 ridică protecția ochilor la un nou nivel printr-o soluție completă de eye-care, care integrează șapte tehnologii de bază la nivel hardware și software. Recunoașterea constantă la CES și IFA, două dintre cele mai influente expoziții tehnologice din lume, subliniază validarea la nivel global a direcției de inovație pe termen lung a TCL în domeniul tehnologiilor de afișare.
Prin TCL NXTPAPER 70 Pro, TCL extinde strategic disponibilitatea tehnologiei NXTPAPER de protecție a ochilor către mai mulți utilizatori, aducând confortul vizual certificat unui public mai larg și avansând viziunea “NXTPAPER pentru Toți”.
Indiferent dacă este folosit în lumina puternică a soarelui sau într-un ambient de seară mai discret, în interior sau în aer liber, TCL NXTPAPER 70 Pro oferă un nivel excepțional de confort vizual pe tot parcursul zilei, adaptându-se inteligent atât mediului, cât și ritmului circadian natural al utilizatorului. Rezultatul este o experiență vizuală cu adevărat calmă, stabilă și naturală, care ajută utilizatorii să rămână odihniți și concentrați de dimineață până seara. Pentru cei care pun pe primul loc sănătatea ochilor, fără a renunța la o viață digitală activă, acest dispozitiv nu este doar un smartphone, este o poartă către o modalitate mai sănătoasă și mai confortabilă de a vedea lumea, oferind claritate și acuratețe a culorilor la nivel real, fără reflexii sau străluciri deranjante, chiar și în lumină puternică, fiind în același timp extrem de delicat cu ochii prin reducerea luminii albastre nocive și ajustarea inteligentă a luminozității pentru a diminua oboseala oculară în utilizare prelungită sau în condiții de lumină scăzută.
Pe măsură ce viața digitală pătrunde tot mai mult în toate aspectele experienței umane, TCL rămâne dedicată unei evoluții responsabile: construirea unui viitor în care tehnologia nu doar îmbunătățește viața, ci are grijă de oameni. În continuare, TCL va redefini limitele inovației, oferind utilizatorilor posibilitatea de a vedea, crea și conecta într-un mod mai sănătos, mai inteligent și mai inspirațional.
###
Pentru a afla cum TCL NXTPAPER redefinește confortul vizual, vă rugăm să vizitați: https://www.tcl.com/global/en/tcl-nxtpaper-technology
Despre TCL
TCL Electronics este specializată în cercetarea, dezvoltarea și producția de electronice de larg consum, inclusiv televizoare, dispozitive audio, produse și electrocasnice pentru casa inteligentă, precum și dispozitive mobile – telefoane, tablete și echipamente conectate. Combinând designul atent gândit cu tehnologia inovatoare pentru a inspira măreția, portofoliul TCL oferă funcții esențiale și experiențe cu adevărat relevante. Fiind unul dintre cele mai mari branduri de electronice de larg consum din lume, lanțul de aprovizionare integrat vertical și fabrica de panouri de afișare de ultimă generație permit TCL să aducă inovația mai aproape de toți utilizatorii.
Pentru mai multe informații, vizitați: https://www.tcl.com/ro
-
Sport5 ani agoMasajul Lingam – Ghid pentru un orgasm intens
-
Oameni4 ani agoSoluții de iluminare Logic Light pentru un apartament
-
Politichie6 ani agoMinistrul justitiei Catalin Predoiu – promotor de fakenews, manipulari si dezinformari cu privire la SIIJ
-
Politichie3 ani agoVine Ceaușescu !?
-
Politichie6 ani agoMESAJE SFÂNTUL ION 2020. Cele mai frumoase urări şi felicitări pentru rudele şi prietenii care poartă numele Sfântului Ioan
-
Uncategorized7 ani agoAvantajele si dezavantajele de a lucra intr-un coafor
-
Politichie6 ani agoVERGIL CHITAC, VICTIMA A CORONAVIRUSULUI DAR SI A FAPTULUI CA ESTE CANDIDAT LA PRIMARIA CONSTANTA
-
Politichie6 ani agoFrați masoni, reuniți în SRL si ultimul mare șpăgar de suflete, nejudecat încă



