Grupul Editorial ALL va publica, în 2020, trei titluri care au şanse mari să devină bestselleruri.

Actorul Horaţiu Mălăele revine cu un nou volum, „Tehomir”, o povestire (aflată undeva la graniţa dintre nuvelă şi mini-roman) din copilăria autorului. Acţiunea are loc de-a lungul primelor câteva luni ale anului 1957. Puşti de 12 ani, Horaţiu este trimis la bunici din cauza tuberculozei apărute în rândul colegilor de clasă. Tehomir este numele satului, aflat între Târgu Jiu şi Turnu Severin, unde îşi va petrece următoarele câteva luni. Atmosfera este una sumbră, copilul este martorul schimbărilor aduse de comunism, al cruzimii Securităţii şi al durerii oamenilor (bunicul său este forţat să renunţe la pământ, este bătut cu bestialitate); este, totodată, la vârsta primelor tresăriri senzuale, iar fata de care se îndrăgosteşte fuge în lume cu „prostul satului”.

Un titlu foarte aşteptat de cititoarele din România este cel semnat de autoarea irlandeză Cecelia Ahern. „Postscript”, continuarea bestsellerului „P.S. Te iubesc”, va apărea în limba română în primăvara lui 2020. La 15 ani de la debut, Cecelia Ahern s-a întors în lumea lui Holly, acţiunea petrecându-se la şapte după moartea soţului ei.

Surpriza anului următor este o nouă serie fantasy dedicată copiilor şi semnată de Erin Hunter: „Braveland”. Timp de generaţii, animalele din câmpiile africane au respectat o singură regulă: să ucidă doar pentru a supravieţui. Când un act de trădare spulberă pacea, echilibrul fragil dintre prădător şi pradă stă în labele a trei eroi: un leu, un elefant şi un babuin, notează cei de la ALL.

Editura Polirom mizează în 2020 pe volumul semnat de Barbara Cassin „Vocabularul european al filosofiilor”, într-o traducere coordonată de Anca Vasiliu şi Alexander Baumgarten. Lucrare monumentală realizată de un colectiv de aproape o sută de autori şi acoperind circa 15 limbi europene, „Vocabularul european al filosofiilor” prezintă şi compară, în cele aproximativ 400 de intrări ale sale, mai bine de 4.000 de termeni specifici unei limbi sau, pentru cei moşteniţi din Antichitate, culturii europene, precum şi aspecte ce ţin de funcţionarea unei limbi în ansamblu. Unii termenii discutaţi au făcut, în diverse perioade şi la diverşi autori, obiectul speculaţiei filosofice, iar mulţi dintre aceştia au fost preluaţi de ştiinţele umaniste sau au trecut în limbajul cotidian, ceea ce face volumul cu atât mai interesant pentru intelectualii de formaţie umanistă în general şi pentru publicul larg.

Un titlu de neratat este şi cel semnat de Anna Burns „Lăptarul”, care va apărea în Colecţia „Biblioteca Polirom”, cu o traducere din limba engleză şi note de Mihaela Ghiţă. Romanul a fost recompensat cu Man Booker Prize 2018, National Book Critics, Circle Award şi Orwell Prize. „Lăptarul” impresionează atât prin dimensiunea personală, subiectivă, cât şi prin deschiderea istorică şi originalitatea radicală a vocii care îşi spune povestea. Naratoarea este o tânără ce se străduieşte să trăiască o viaţă normală într-o epocă tulbure şi într-o comunitate închisă şi temătoare. La un moment dat se vede asaltată de insistenţele unui bărbat mai în vârstă, numit „lăptarul”, unul dintre liderii grupărilor paramilitare ce luptau pentru desprinderea Irlandei de Nord de Marea Britanie. Scris din perspectiva unei femei care şi-a trăit adolescenţa în perioada conflictului dintre comunitatea separatistă catolică şi cea protestantă, „loialistă”, susţinută de autorităţile britanice, „Lăptarul” oferă o imagine tulburătoare a unei societăţi frământate.

În colecţia „Ego. Proză” va apărea romanul semnat de Veronica D. Niculescu „Toţi copiii librăresei”. Silvia Albu este o tânără librăreasă întoarsă de curând în oraşul natal, după o absenţă forţată de aproape cinci ani. Suntem în România anului 1983. Mâncarea e raţionalizată, nu se mai găseşte aproape nimic în magazine, lumina se ia timp de o oră pe zi, avorturile sunt interzise şi metodele de contracepţie inexistente, dragostea vine laolaltă cu ameninţarea morţii. În cartierul de la marginea Piteştiului Complexul este un întreg univers, planetele ce se rotesc în jurul propriilor axe sunt Alimentara, Măcelăria, Cofetăria, Merceria, Librăria, Ceasornicăria, Poşta. În viaţa librăresei, marcată de traumă pe când avea doar 17 ani mişună o mulţime de copii. De-a lungul verii, o idilă se înfiripă între ea şi ceasornicar, un bărbat cu şapte ani mai în vârstă.

Grupul editorial Nemira pregăteşte noutăţi în toate colecţiile pentru prima parte a anului 2020, printre care cele mai noi romane ale lui Julian Barnes şi Stephen King, un volum prequel la îndrăgita serie „Jocurile Foamei”, o istorie a Evului Mediu şi autobiografia lui Carlos Santana.

În colecţia Babel de literatură străină apare „Leii Siciliei”, de Stefania Auci, bestseller absolut în 2019 în Italia, o trilogie fascinantă despre viaţa unei familii siciliene, documentată pe mai multe generaţii.

Cel mai recent roman al lui Julian Barnes, „Bărbatul cu haină roşie”, apare în traducerea lui Radu Paraschivescu şi este povestea chirurgului Samuel Jean de Pozzi, personaj inedit, deschizător de drumuri şi vizionar al vremii lui, în Parisul din Belle Epoque.

În imprintul Armada, de science fiction, fantasy şi thriller, apare cel mai nou roman semnat de Stephen King, „Institutul”, combinaţia perfectă între farmecul prieteniilor şi solidarităţii dintre copii în faţa unui pericol (care aminteşte de „It”), lumea tulburătoare a unei instituţii misterioase, unde copiii cu puteri supranaturale sunt cercetaţi şi exploataţi, şi violenţa cu care King şi-a obişnuit cititorii.

O noutate absolută va fi un nou roman din seria „Jocurile Foamei”, de Suzanne Collins, „The Ballad of Songbirds and Snakes”, care se petrece înainte de acţiunea din trilogie şi dezvoltă istoria tulburătoare a Panemului.

În colecţia Yorick de arte ale spectacolului apar două cărţi de excepţie: „Lady Sings the Blues”, autobiografia cântăreţei de jazz Billie Holiday, şi „The Universal Tone”, autobiografia lui Carlos Santana.

Cei de la Corint au anunţat că va fi publicat la Leda Edge romanul „Inspecţie”, de Josh Malerman, un thriller psihologic scris de autorul bestsellerului naţional şi internaţional „Bird Box: Orbeşte”. Sub aceeaşi marcă a editurii apare şi „The Ruin of Kings”, de Jenn Lyons, primul roman al seriei „A Chorus of Dragons”, o carte în genul epic fantasy, în curs de ecranizare la Annapurna TV. Tot în curs de ecranizare, dar la Amazon, este „Red, White & Royal Blue”, de Casey McQuiston – comedie romantică new adult/LGBT, distinsă cu două GoodReads Choice Awards 2019. Printre recomandările editurii pentru 2020 se numără şi „The Last Guest”, de Megan Miranda, un thriller psihologic care a fost alegerea lunii august la clubul de carte al actriţei Reese Whiterspoon.

La Corint se pregăteşte, în luna mai, şi publicarea „No Filter. The Inside Story of Instagram”, de Sarah Frier, în colecţia Corint Future.

În colecţia de nonficţiune Corint Istorie este anunţat şi „The Concise Untold History of the Unites States”, de Oliver Stone şi Peter Kuznick, în timp ce noua colecţie Corint Fiction va include „Girl, Woman, Other”, de Bernardine Evaristo, volum care a primit Booker Prize 2019 şi a fost enumerat pe lista de recomandări ale anului 2019 de Barack Obama.

Editura Litera deschide lista de recomandări din apariţiile anului 2020 cu „Think Like a Monk”, de Jay Shetty. Shetty, fost călugăr, actualmente superstarul social media şi gazda podcastului nr. 1 în zona de sănătate şi wellness din lume, cu peste 400 de videoclipuri virale şi 5 milioane de vizionări, este autorul cărţii inspiraţionale „Think like a monk”.

„The Beekeeper of Aleppo”, de Christy Lefteri, este o carte extrem de actuală. „Volumul va deveni cu siguranţă un #mustread printre pasionaţii de ficţiune din România”, arată cei de la Litera. Este o poveste emoţionantă, puternică şi plină de compasiune despre o familie simplă din oraşul sirian Alep, distrus însă de război. Forţaţi să scape, cititorul este părtaş la călătoria periculoasă a lui Nuri, apicultor, şi a soţiei sale, Afra, artistă.

„The Boy Who Followed His Father into Auschwitz”, de Jeremy Dronfield, spune povestea reală extraordinară a unui tată şi fiu care au luptat să stea nedespărţiţi şi să supravieţuiască Holocaustului. Bestseller internaţional, cartea va putea fi citită în traducere la Editura Litera în 2020.

Humanitas îşi deschide lista de recomandări cu volumul lui Reza Aslan „Dumnezeu. O istorie umană”, într-o traducere de Andreea Eşanu. Cartea publicată în colecţia „Istorie“, semnată de autorul faimosului bestseller „Zelotul”, este o lucrare la fel de fascinantă. În „Dumnezeu: O istorie umană”, Aslan nu este interesat să dovedească sau să nege existenţa lui Dumnezeu, nici să traseze o istorie a religiei (văzută ca limbaj simbolic şi metaforic), ci să surprindă „inefabila experienţă a credinţei”, o constantă universală a naturii umane. Autorul îmbrăţişează o perspectivă panteist-incluzivă asupra lui Dumnezeu, plecând de la animismul primitiv şi trecând prin diferitele religii politeiste până la monoteismele complexe de mai târziu.

În colecţia „Ştiinţă“ de la Humanitas, coordonată de Vlad Zografi, va apărea în 2020 volumul lui Richard A. Muller „Acum. Fizica timpului”, tradus din engleză de Adam Jinaru. Lee Smolin a descris volumul ca pe „o carte pasionantă, solid argumentată, despre natura fundamentală a timpului”. Citeşti cuvântul „acum” chiar acum, dar ce înseamnă el? Ce anume dă un caracter excepţional efemerului moment „acum”? Natura lui enigmatică i-a contrariat pe filosofi, teologi şi fizicieni, de la Sfântul Augustin la Einstein şi până în prezent. În ultima vreme, destui fizicieni teoreticieni împărtăşesc ideea că scurgerea timpului este doar o iluzie, însă Richard A. Muller, unul dintre cei mai mari fizicieni experimentatori ai zilelor noastre, este de altă părere. El spune că fizica trebuie să explice realitatea, nu s-o nege.

Sub semnătura lui Lupu C. Kostaki apar în colecţia „Istorie” de la Humanitas „Memoriile unui trădător. Un înalt funcţionar român sub Guvernământul Militar German, 1916–1918”, o ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Alexandru Istrate şi Claudiu Topor. Lupu C. Kostaki, născut la jumătatea secolului al XIX-lea într-o veche familie boierească din Moldova, a încercat, după cum mărturiseşte el însuşi, să se ţină departe de politică şi să-şi slujească ţara ca membru al aparatului administrativ, pornind de jos şi ajungând până în rândurile guvernului. A fost prieten şi om de încredere al liderului conservator P.P. Carp, reputat filogerman. În memoriile sale vorbeşte despre evenimentele majore ale epocii, de la Unirea lui Cuza, apoi mutarea capitalei la Bucureşti, înscăunarea domnitorului Carol, Independenţa, reformele şi luptele politice dintre liberali şi conservatori, participarea României în Primul Război Mondial şi până la încheierea conflagraţiei şi mizele ţării după aceea. Sunt memoriile unui „trădător“ care a fost lăsat, în decembrie 1916, în capitală de guvernul Brătianu, ca secretar general, delegat la Ministerul de Interne, şi a cărui activitate sub ocupaţia Puterilor Centrale a fost intens demonizată şi acuzată. O carte revelatoare, dureroasă pe alocuri, despre o Românie atât de idealizată astăzi.

Humanitas Fiction deschide lista celor trei titluri din 2020 cu volumul semnat de Isabel Allende „O lungă petală de mare”, tradus din spaniolă cu note de Cornelia Rădulescu. Cartea funcţionează ca o călătorie prin secolul XX cu personaje remarcabile, alături de care cititorul descoperă că, într-o singură viaţă, pot încăpea uneori mai multe şi că, luptând cu istoria, se poate întâmpla ca cea mai grea să nu fie plecarea, ci întoarcerea.

În colecţia „Raftul Denise”“ va fi publicat volumul semnat de Guzel Iahina „Copiii de pe Volga”, traducere din rusă şi note de Luana Schidu. După cartea-fenomen „Zuleiha deschide ochii”, un nou roman de Guzel Iahina, la fel de profund şi de tulburător: lumea coloniilor de germani de pe Volga, în anii ’20-’30 ai secolului trecut, o lume în care basmele sunt la fel de verosimile – şi la fel de crude – ca realitatea.

În aceeaşi colecţie, „Raftul Denisei“ apare şi „Călătoria Cilkăi”, de Heather Morris, traducere din engleză de Luana Schidu. Colecţia „Călătoria Cilkăi” continuă povestea unuia dintre cele mai puternice şi mai tragic personaje din „Tatuatorul de la Auschwitz”: fata siluită nemilos în lagărul nazist supravieţuieşte acestui infern numai pentru a fi aruncată în altul, la fel de cumplit. După calvarul lagărului de exterminare, e considerată colaboraţionistă şi ajunge pentru alţi 15 ani în Siberia. O poveste de mare intensitate emoţională, cu un final cât se poate de neaşteptat.

Pentru RAO, anul 2020 va începe cu „The Guardians”, de John Grisham, care pune întrebarea „pe cine apără de fapt cei pe care îi plătim să ne protejeze?”. Fanii lui Grisham vor recunoaşte în cel mai recent roman al lui convingerile autorului şi implicarea acestuia în îndreptarea a numeroase nedreptăţi ale sistemului judiciar american. Într-adevăr, organizaţiile susţinute de Grisham au reuşit să anuleze numeroase condamnări pe viaţă sau chiar la moarte, mai ales pe baza cererii de a fi luată în considerare analiza ADN-ului. Un thriller plin de suspans, bazat pe temele obişnuite ale lui Grisham: abuzurile sistemului de justiţie, fabricarea probelor, condamnarea la moarte.

Volumul „Notre Dame”, de Ken Follett, identifică semnificaţia şi rolul catedralelor în viaţa omenirii. „În anul care se încheie în câteva zile, am văzut Catedrala Notre Dame cuprinsă de flăcări. A fost un şoc pentru lumea întreagă. Imediat după tragedie, am scris o carte despre acest edificiu. A fost neobişnuit să scriu o carte în zece zile – de obicei am nevoie de trei ani, însă atunci am simţit nevoia sa explic de ce o lume întreagă a fost în lacrimi”, spune în mesajul adresat cititorilor din lumea întreagă autorul celebrei serii „Kingsbridge”, care va direcţiona drepturile de autor către fundaţia ce reconstruieşte catedrala.

„Notre Dame”, care va apărea la Editura RAO pe 29 ianuarie, nu este singura carte semnată de Ken Follett şi publicată în 2020. Pe 15 septembrie, cititorii lui Follett vor găsi în librăriile din România romanul a cărui acţiune se petrece înainte de cea din „Stâlpii pământului”, volumul care deschide seria „Kingsbridge”. Povestea se petrece în jurul anului 1000, când Anglia este permanent atacată de vikingi şi în pericol de a fi cucerită de normanzi. Tema cărţii este apariţia unui sistem de legi care să nu mai servească doar căpeteniilor vremii.

Andreas Eschbach, în „Aurul diavolului”, spune cine sunt, de fapt, alchimiştii zilelor noastre. După încheierea cruciadelor apare pentru prima dată piatra filosofală, cu care se poate face aur – aur periculos, aur radioactiv. Cavalerii teutoni considerau că este sarcina lor să îl găsească şi să îl păstreze în siguranţă pentru eternitate. În vremurile noastre, doi fraţi descoperă misterul pietrei.

RAO va aduce în librării şi „Turnul zorilor”, de Sarah J.Maas, cartea a şasea din seria „Tronul de cleştar”. Chaol Westfall şi Nesryn Faliq au ajuns în sclipitorul oraş Antica pentru a face o alianţă cu Khaganul continentului sudic, ale cărui armate vaste constituie ultimele speranţe ale Erileaei. Dar au venit în Antica cu încă un scop, acela de a căuta vindecare de la faimoasa Torre Cesme pentru rănile suferite de Chaol în Rifthold, arată editura.

Foto: Profimedia

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.