Dacă în privința noului guvern nu se înțeleg, în prima zi a sesiunii extraordinare social-democrații și liberalii au căzut de acord, în comisiile parlamentare, pe mai multe proiecte legislative, introduse pe ordinea de zi în ultimul moment.

Parlamentarii au fost chemați la muncă din vacanță pentru a vota o serie de proiecte rămase restante din PNRR. Însă, pe lângă acestea, grupurile parlamentare au decis să discute și ințiativele privind prețul carburanților, TVA la locuințe și deblocarea angajărilor pe posturile vacante din sănătate.

Proiectele urmează să fie votate în plenurile celor două Camere.

Unanimitate pentru măsuri privind piața carburanților 

O primă măsura în cazul căreia PSD și PNL au căzut de acord este referitoare la piața carburanților și, potrivit estimărilor, ar ține prețul standard al motorinei sub 10 lei.

Inițial, parlamentarii PSD au propus ca TVA-ul la carburanți să fie redus, la pachet cu reducerea accizei sau a cantității de bio-diesel din motorina finală. Măsurile ar fi urmat să fie aplicate pe o perioadă de 6 luni.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis, în ședința comisiei de buget-finanțe de la Senat că propune să „nu intram pe zona de modificări pe TVA pentru că este contrar dreptului european, dar în schimb să venim cu un mecanism de acciză dinamică, între 5 și 25% care să se modifice în funcție de schimbările de pe piață”. Această propunere a fost aprobată de toți parlamentarii care fac parte din comisie, inclusiv de cei de la PSD și de la AUR.

Ministrul Finanțelor a propus, de asemenea, ca imediat după ce legea intră în vigoare să fie aplicată o reducere de 10% a accizei.

El a mai spus că în urma discuțiilor pe care le-a avut luni dimineața cu reprezentanții pieței de carburanți, a constatat că există risc de penurie.

În ședința comisiei, parlamentarii au aprobat în unanimitate amendamentele propuse de Ministerul Finanțelor, deci și înlocuirea reducerii TVA cu măsura accizei dinamice.

„Domnul ministru Nazare a avut un argument serios. A avut o propunere, am discutat-o în prealabil și am căzut de acord pe acest mecanism, de reducere dinamică a accizei”, a precizat Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei (PSD) la finalul ședinței.

„Reducerea dinamică a accizelor este o variată mult mai flexibilă care ne lasă să acționăm timp de trei luni. La fiecare 2 săptămâni Ministerul Finanțelor va evalua acciza. Reducerea TVA nu era compatibilă cu dreptul european. Așteptăm raportul agenției Fitch si Moody’s, această prevedere (n. red – reducerea TVA) nu ne-ar fi ajutat să menținem ratingul”, a explicat, la rândul său Nazare.

Proiectul trebuie să treacă de votul din plenul Senatului, apoi de Camera Deputaților.

Acord și pe prelungirea cotei de TVA de 9% pentru locuințe 

PSD a depus un proiect prin care să prelungească termenul până la care pot fi cumpărate locuințe cu TVA 9%. După atacul cibernetic asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), mai multe persoane care au semnat promisiuni de vânzare pentru locuințe au fost afectate – la momentul la care aceste persoane vor putea să semneze contractele de vânzare-cumpărare și să finalizeze achiziția, TVA-ul ar fi crescut la 21%.

Proiectul PSD prevedea inițial prorogarea termenului până la 1 octombrie, doar pentru persoanele care au o promisiune de vânzare semnată până la 31 iulie. Și AUR, și PNL depuseseră proiecte similare.

În comisiile de specialitate, toate partidele au fost de acord cu prelungirea acestui termen până la 30 septembrie, dar cu măsuri tranzitorii.

„Am creat un regim tranzitoriu până la 30 septembrie și posibilitatea ca toate personale care au promisiuni de cumpărare să își poată încheia contractele în siguranță fără să fie afectați de atacul de la ANCPI”, a spus Alexandru Nazare luni.

Daniel Zamfir, unul dintre inițiatorii legii, a spus că au existat mai multe amendamente „care stabilesc dispoziții tranzitorii, pentru că legea așa cum știți, pe parcursul legislativ, nu poate fi adoptată până la 1 august, care era data limită în încheierea contractelor. Vor mai fi câteva zile în funcție de când va promulga președintele legea. Am stabilit și niște dispoziții tranzitorii și pentru cei care eventual vor încheia actele notariale în perioada până la promulgare”.

Vot covârșitor pentru deblocarea angajărilor în sănătate 

O altă modificare legislativa asupra care a trecut fără niciun vot împotrivă a fost cea referitoare la deblocarea angajărilor în sănătate.

PSD a introdus un amendament la legea reformei în sănătate, iar în ședința comisiei de sănătate de la Camera Deputaților, amendamentul a trecut cu o majoritate covârșitoare – 17 voturi pentru, zero voturi împotrivă. Totuși, în acest caz trei liberali s-au abținut.

Potrivit surselor HotNews, la Finanțe amendamentul nu e foarte bine privit. Surse din ministerul condus de liberalul Nazare spun că ar fi fost nevoie ca aceste angajări, în jur de 10 mii, să fie eșalonate, în funcție de spitalele unde situația este critică.

Rămâne ca amendamentul să fie validat și în plenurile Camerei Deputaților și Senatului.

Evenimentul a transmis un puternic mesaj de încredere  afirmând forța parteneriatului strategic România – SUA

Peste 550 de invitați au participat de 4 Iulie la Grădina Snagov la evenimentul dedicat Zilei Independenței Statelor Unite ale Americii și aniversării a 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență. Într-o atmosferă elegantă și plină de căldură, evenimentul a reafirmat profunzimea relației dintre România și Statele Unite și forța valorilor care unesc cele două democrații.

Evenimentul organizat de Alianța (The Alliance for Strengthening the U.S.- Romania Relationship), sub conducerea fostului ambasador al Statelor Unite în România, Adrian Zuckerman, s-a impus în ultimii ani ca unul dintre cele mai importante momente anuale dedicate consolidării relației româno-americane. Evenimentul a reunit oameni de afaceri, diplomați, reprezentanți ai societății civile, oameni de cultură, profesioniști din numeroase domenii și reprezentanți ai comunității româno-americane.

Evenimentul s-a bucurat de prezența extraordinară a Președintelui României, Nicușor Dan, care a marcat acest moment cu adevărat istoric și transmis un mesaj de încredere în viitorul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite și în oportunitățile pe care acesta le deschide pentru securitate, dezvoltare economică, investiții, inovare și cooperare între cele două țări. Prezența șefului statului a conferit evenimentului o semnificație aparte și a fost exprimată aprecierea pentru inițiativele care contribuie la consolidarea relației româno-americane.

În discursul său, ES Adrian Zuckerman a evidențiat valorile comune care stau la baza prieteniei dintre cele două națiuni și a subliniat că România și Statele Unite rămân unite în apărarea libertății, democrației și statului de drept. Evocând spiritul Declarației de Independență din 1776, acesta a amintit că libertatea nu este niciodată garantată definitiv, ci trebuie apărată și întărită de fiecare generație.

Ambasadorul Zuckerman a mulțumit pentru sprijinul constant membrilor din Advisory Board al Alianței: Marius Bostan, liderul RePatriot, generalul (r) Cătălin Mihalache și senatorul Claudiu Catană, evidențiind rolul lor în construirea și consolidarea punții româno-americane.

Momentele artistice, interpretarea imnurilor naționale de către copii și dialogul deschis între participanți au conferit evenimentului o dimensiune aparte. Dincolo de caracterul festiv, recepția a oferit cadrul unor întâlniri și conversații care vor genera noi proiecte, investiții, colaborări și inițiative comune în beneficiul ambelor țări.

Un moment emoționant al serii a fost dedicat comunității românești din Statele Unite de peste un milion de români care reprezintă una dintre cele mai puternice punți umane dintre cele două țări și care contribuie, prin activitatea lor, la dezvoltarea relației economice, academice, culturale și tehnologice dintre România și America.

La 250 de ani de la nașterea Statelor Unite, mesajul transmis de la Grădina Snagov a fost unul al încrederii în viitor. Relația româno-americană reprezintă una dintre marile povești de succes ale României democratice, construită nu doar prin cooperarea dintre instituțiile statului și prin Parteneriatul Strategic, ci și prin contribuția constantă a antreprenorilor, a mediului academic, a societății civile și a comunității românești din Statele Unite. Tocmai această îmbinare dintre diplomație, inițiativă privată și legături umane autentice conferă relației dintre cele două națiuni o forță și o durabilitate aparte.

Într-o perioadă marcată de provocări geopolitice fără precedent și transformări accelerate, prietenia dintre România și Statele Unite rămâne un reper de stabilitate și încredere. Evenimentul de la Grădina Snagov a demonstrat încă o dată că această relație continuă să se dezvolte prin oameni, prin valori comune și prin proiecte care privesc cu optimism spre viitor.

Despre Alianța

Alianța este o organizație dedicată consolidării parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite prin inițiative diplomatice, economice, culturale și de securitate. Pentru mai multe informații despre activitatea Alianței, vizitați www.alianta.org

Relații suplimentare:

Florina Lepădatu, Program Manager

E-mail: florina@alianta.org 

Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, leadershipul nu este doar o chestiune de amploare, ci și una de claritate. Din această perspectivă, președintele României, Nicușor Dan, se conturează ca o figură de prim-plan.

Summitul București 9, desfășurat pe 13 mai la București, a oferit o imagine revelatoare asupra stilului de conducere al președintelui Nicușor Dan. Ceea ce odinioară ar fi putut fi considerat o reuniune a unor aliați periferici a devenit, în schimb, un teren de testare pentru modul în care flancul estic al NATO înțelege momentul actual și intenționează să răspundă la acesta. La București, sub copreședinția președintelui Dan, mesajul a fost de neconfundat: descurajarea trebuie reconstruită nu ca retorică, ci drept capacitate.

Președintele Dan, matematician de profesie, a intrat în viața publică nu prin ierarhiile de partid, ci prin combaterea corupției, apărarea normelor instituționale și promovarea transparenței. Leadershipul său este definit de disciplină și de insistența asupra rezultatelor.

De la preluarea mandatului în 2025, președintele Dan a ancorat ferm România în curentul principal euro-atlantic, reafirmând angajamentele față de NATO și Uniunea Europeană într-un moment în care ambele au nevoie de consolidare. Însă comportamentul său pe scena internațională sugerează ceva și mai important: capacitatea de a transforma consensul în direcție strategică.

Semnificația summitului de la București rezidă tocmai aici. Convocat înaintea următoarei reuniuni a liderilor NATO, acesta a reunit aliați est-europeni, parteneri nordici, Statele Unite și Ucraina într-un format extins care reflectă noua geometrie strategică a Europei. Nu a fost un exercițiu de simbolism. A fost pregătire.

Argumentul președintelui Dan a fost simplu și remarcabil de lipsit de sentimentalism. Angajamentele de apărare trebuie măsurate prin ceea ce produc. Cheltuielile trebuie să genereze capacitate. Coordonarea trebuie să genereze pregătire operațională. Astfel de afirmații pot părea evidente, însă în politica alianțelor ele sunt adesea evitate. Preferința este pentru unitate în cuvinte, nu pentru responsabilitate în execuție. Abordarea președintelui Dan contravine acestei tendințe.

El a fost, de asemenea, clar în privința unei realități pe care unele capitale occidentale încă se străduiesc să o internalizeze: războiul din Ucraina nu este o criză periferică, ci un test definitoriu pentru ordinea de securitate europeană. Stabilitatea Ucrainei și a statelor vecine nu este separată de securitatea NATO. Este inseparabilă de aceasta. Pe flancul estic, aceasta nu este o teorie. Este geografie.

Concluziile summitului au reflectat această perspectivă mai fermă. Liderii au susținut un cadru mai ambițios pentru apărarea colectivă, accentuând creșterea cheltuielilor, consolidarea capabilităților europene și revitalizarea parteneriatului transatlantic. Ei au reafirmat, de asemenea, ceea ce devine din ce în ce mai greu de contestat: Rusia reprezintă cea mai semnificativă amenințare pe termen lung la adresa securității aliaților.

Nimic din toate acestea nu este revoluționar. Ceea ce contează este gradul de convergență – și disponibilitatea de a acționa pe baza acesteia.

Rolul României în acest proces nu este întâmplător. Ca putere la Marea Neagră, poziționată pe frontiera estică a NATO, ea se află la intersecția mai multor dintre cele mai presante provocări de securitate ale Europei. Președintele Dan a tratat acest lucru nu ca pe o vulnerabilitate, ci ca pe o platformă. Prin reunirea aliaților la București și prin modelarea agendei în jurul capabilităților, nu al posturii, el a mutat România într-un rol mai afirmativ în cadrul alianței.

Aceasta reflectă o schimbare mai amplă în interiorul NATO. Centrul de greutate nu mai este limitat la Europa Occidentală. El este definit tot mai mult de statele care resimt cel mai imediat consecințele unui eșec strategic. Perspectiva lor este mai puțin abstractă și adesea mai instructivă.

Leadershipul președintelui Dan subliniază și o altă schimbare: importanța tot mai mare a competenței tehnocratice într-un mediu definit de complexitate. Descurajarea modernă nu ține doar de numărul de trupe sau de declarațiile alianței. Ea implică capacitate industrială, reziliența infrastructurii, apărare cibernetică și lanțuri de aprovizionare. Acestea sunt probleme de sistem la fel de mult cât sunt geopolitice. Ele recompensează gândirea analitică și penalizează ambiguitatea.

Aici, pregătirea președintelui Dan s-ar putea dovedi mai puțin neobișnuită decât vizionară. Accentul său pe rezultate măsurabile, pe alinierea resurselor cu obiectivele și pe integrarea politicii economice cu cea de securitate indică un model de guvernare mai coerent, mai bine adaptat provocărilor actuale.

Nimic din toate acestea nu sugerează că România sau formatul B9 vor înlocui marile puteri din NATO. Nici nu ar trebui. Însă sugerează că influența în cadrul alianței devine mai distribuită și că statele capabile să convoace, să alinieze și să execute pot exercita un impact disproporționat.

Summitul de la București nu a rezolvat tensiunile fundamentale ale NATO. Întrebările privind împărțirea responsabilităților, capacitatea industrială și strategia pe termen lung rămân. Totuși, el a demonstrat că leadershipul, atunci când este fundamentat pe realism și claritate, poate încă să modeleze direcția.

În această perioadă de incertitudine, aceasta reprezintă o contribuție semnificativă.

Amb. Adrian Zuckerman (ret.)
Președinte, Alianța