Uncategorized
GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (II)
- procurorul NEGULESCU MIRCEA
- procurorul Onea Lucian
- procurorul RAILEANU CERASELA,
- procurorul DEACONU GILUELA, etc
- procurorul SAVU ALFRED
- Procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti
- judecătorul DINU IULIAN
- judecătorul NITA CONSTANTIN
- judecătorul TUDORAN MIHAI
- judecătorul TRANDAFIRESCU ZINICA, etc
- avocaţi – deocamdata dam doar exemplul avocatei TĂNASE CLAUDIA, urmand ca aceasta lista sa fie completata pe parcursul dezvaluirilor si a prezentarii mai multor plangeri penale si/sau inregistrari si stenograme;
- comisar șef de politie PAREPA GHEORGHE, fost sef Serviciu Investigarea Fraudelor, fost inspector șef adjunct al Inspectoratului Judetean de Poliție Prahova (ulterior inspector sef al I.P.J. Dolj și adjunct al directorului Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. Bucuresti).
- comisar șef de politie IORDACHE MIHAI IULIANO, CNP 16_____30, CI seria P_, nr. 00___9 – ofiter operativ in cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la PCA Ploiesti, apoi – din august 2015 – la D.N.A. – S. T. Ploiesti

- comisar de politie TOMA CIPRIAN, CNP 17_____01 – ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor, detasat la D.N.A. – S. T. Ploiesti, militianul cu muzica greceasca in suflet;
- inspector principal de politie CIOROBEA ION – ofiter operativ al Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la D.N.A. – S.T. Ploiesti;
- comisar de politie OLTEANU EMANUIEL, fost ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, in prezent functionar ANAF;
Pentru a evalua exact ceea ce s-a intamplat in Prahova si a devoala intreg grupul infractional de crima organizata, ziarul Incisiv de Prahova va incepe un serial cu prezentarea TUTUROR plangerilor penale inregistrate pe toti membrii acestei grupari de crima organizata si vom publica stenograme si inregistrari audio senzationale.
Dupa ce Incisiv de Prahova a publicat cazul col ® SRI Gulianu Florin, asa cum am promis- revenim cu alte 34 de plangeri penale indreptate impotriva membrilor acestei grupari de crima organizata.
GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (I)
In acest articol va prezentam plângerea penala a ofiterului SRI mr. FLOREA DANIEL, ofiter ce se ocupa de 5 judete pe protectie interna (Directia „E”). Vom reveni cu celelate 33 de plangeri penale…(Cristina T.).
Către
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Domnule Procuror General
Subsemnatul Florea Daniel, cu domiciliul în com. ___, sat ____ nr. ____, jud. Prahova, în temeiul art. 289 Cod procedură penală formulez
PLÂNGERE PENALĂ
împotriva numiților:
– Onea Lucian și Răileanu Elena Cerasela, procurori în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Teritorială Ploiești, primul fiind în prezent suspendat din funcție pentru săvârșirea infracțiunilor de cercetare abuzivă, faptă prev. și ped. de art. 266 Cod penal și represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.
– Coldea Florian, ofițer în rezervă al Serviciului Român de Informații, fost prim adjunct al SRI pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 297 Cod penal.
– Toader Cristinel, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, faptă prev. și ped. de art. 326 Cod penal și a infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.
– Trandafirescu Zinica, judecător în cadrul Tribunalului Prahova – Secția Penală, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal, iar în subsidiar, săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.
– Fiț Gheorghe – inspector judiciar procuror în cadrul Inspecției Judiciare – Secția de Procurori pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.
În fapt:
La data de 07.08.2014, procurorul șef Onea Lucian-Gabriel, din cadrul DNA-ST Ploiești, examinând dosarul penal nr. 150/P/2014, a emis o Ordonanță de începere a urmăririi penale împotriva lui Ispas Constantin, comisar șef de poliție și șef al Serviciului Județean Anticorupție Prahova din cadrul Direcției Generale Anticorupție, pentru trafic și cumpărare de influență (anexată).
Anterior, la data de 25.06.2014, prin procesul verbal nr. 150/P/2014, unitatea de parchet se sesizase din oficiu cu privire la făptuitorul Ispas Constantin, astfel cum rezultă din ordonanța de începere a urmăririi penale.
La data de 25.11.2015, a fost audiat ca martor numitul Toader Cristinel, persoană aflată sub măsuri judiciare de la începutul lunii august 2015, care a declarat că a făcut o plângere pe care a adresat-o mai multor instituții, printre care Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul General. Plângerea era îndreptată împotriva procurorului Negulescu Mircea, la acel moment detașat la DNA ST Ploiești.
Numitul Toader Cristinel a declarat că a folosit la redactarea acestor plângeri informații din presa online și provenind de la „doi colegi” din cadrul Poliției Locale Ploiești, foști lucrători SRI – menționând pe subsemnatul și pe Sever Petre Tudor, alături de alte persoane de interes pentru grupul de procurori de la DNA ST Ploiești, așa cum a reieșit ulterior, dar fără a putea indica care erau acele „informații” pe care subsemnatul i le-aș fi pus la dispoziție, întrucât nu am avut niciodată o astfel de discuție.
Numitul Toader Cristinel a susținut că, ”din spusele lor, aceste persoane aveau la rândul lor un conflict cu domnul procuror Negulescu Mircea”, stare percepută sau indusă acestuia din cauze care imi depășesc puterea de înțelegere. În baza declarației de martor luată lui Toader Cristinel, la data de 25.01.2016 (anexată), procurorul șef Onea Lucian și doamna procuror Răleanu Elena Cerasela, ambii din cadrul DNA – ST Ploiești, examinând dosarul cu numărul 150/P/2014 au constat că:
„În cauză se efectuează urmărirea penală, printre alții, față de inculpații:
- Ispas Constantin, pentru mai multe presupuse fapte penale.
- Saghel Mihail Emanuel, comisar șef, ofițer de poliție judiciară în cadrul BCCO Ploiești, pentru mai multe presupuse fapte penale”,
iar din cadrul „expunerii de motive” care fundamentează decizia celor doi procurori (adică afirmația martorului Toader Cristinel, descrisă mai sus), au întocmit un Referat cu propunere încuviințare a percheziției domiciliare la mai multe imobile ale familei mele, precum și a unor rude apropiate după cum urmează:
- ___, sat ____, nr. ____ – imobil deținut de subsemnatul și soția mea Florea Ioana Mălina;
- Ploiești, str. ____ nr. ___, bl. ___ , ap. ___– imobil deținut de subsemnatul și soția mea Florea Ioana Mălina;
- Ploiești, Aleea ____, ___, sc. ___, ap. ___ – imobil deținut de părinții mei, dar menționat de procurori ca fiind doar „adresa de domiciliu al numiților….părinții numitului Florea Daniel”;
- Ploiești, str. ___ nr. ___, bl. ___, Sc. ___, ap. ___, deținut de socrii mei, dar menționat de procurori ca fiind doar „adresa de domiciliu al numiților….socrii numitului Florea Daniel”;
- Oraș Băicoi, str. ___nr. ___, imobil deținut de ….socrii numituluiFlorea Daniel,
„măsură ce poate conduce la decoperirea și strangerea probelor (înscrisuri, documente, medii de stocare a datelor informatice) cu privire la activitatea infracțională anterior menționată, precum și la stabilirea răspunderii penale pentru alți presupuși participanți la comiterea faptelor”.
Deși în cadrul Ordonanței nu a fost reliefată nicio legătură între subsemnatul și persoanele pentru care dispusese (sesizându-se din oficiu!!!) începerea urmării penale față de Ispas Constantin și Saghel Emanuel, cei doi procurori – Onea Lucian și Răileanu Cerasela – au solicitat „încuviințarea percheziției domiciliare, pe o durată de 10 zile începând cu 25.01.2016, la adresele” menționate anterior, solicitare adresată judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalui Prahova.
Din cuprinsul Încheierii nr. 7/25,01,2016 (anexată) emisă de judecătorul de drepturi și libertăți Trandafirescu Zinica (fost ofițer al Securității, condamnată definitiv pentru calitatea de lucrător al Securității ca organ de poliție politică[1]) rezultă că aceasta nu a studiat dosarul nr. 150/P/2014, făcând vorbire despre un grup infracțional organizat, care ar fi faptuit mai multe posibile infracțiuni, iar grupul ar fi fost constituit din Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel și Rădulescu Ionuț Adrian (tot ofiter de poliție). Deși judecătorul de drepturi și libertăți a făcut vorbire despre posibile infracțiuni săvârșite de grupul de polițisti, nu se face nicio legătură logică între subsemnatul, Florea Daniel, și „infracțiunea de șantaj (identificată de judecătorul de drepturi și libertăți la paragraful 2 din pagina 6 a încheierii cu numărul de mai sus) în formă continuată prin utilizarea unor documente ce au strănsă legătură cu specificul unor locuri de muncă, unde circuitul documentelor are caracter secret.”
De altfel, din documentele puse la dispoziție de Inspecția Judiciară nu rezultă cum s-a putut pune în mișcare DIN OFICIU urmărirea penală pentru infracțiunea de șantaj.
Mai mult, judecătorul de drepturi și libertăți reține la paragraful 4 pagina 6 (din încheiere anexată) „existența unor probe legate de fapta pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, însă numai la domiciliile persoanelor indicate de martorul denuntățor”. Este lesne de observat că nu există niciun martor denunțător, iar printr-o simplă afirmație, judecătorul schimbă calitatea unui martor folosit in dosarul 150/P/2014, cu intenție, pentru a satisface, probabil, solicitarea procurorilor DNA, care, așa cum urmează să aratăm, erau subordonați Serviciului Român de Informații, în speță primului adjunct al directorului SRI – generalul Coldea Florian.
Judecătorul de drepturi și libertăți a respins ca nefondate perchezițiile domiciliare la domiciliile rudelor mele (părinți și socrii – trei adrese), aratând ce era evident cu trimitere la toate solicitările procurorilor DNA – ST Ploiești și anume că „din actele dosarului nu rezultă indicii de natură justifica pătrunderea în domiciliul persoanelor sus menționate”. Mai mult, arată că ”potrivit textului de lege, cererea procurorul trebuie să fie motivată în fapt și în drept, ori din conținutul referatului și a dosarului de urmărire penală prezentat nu sunt argumente care să conducă la convingerea că sunt necesare percheziții în aceste locații sau că, în aceste locații sunt păstrate mijloace de probă ce ar servi la documentarea cauzei.”
Cea mai concludentă probă, pe care însăși judecatorul de drepturi și libertăți o prezintă este trimiterea la textul de lege – art.158 alin.2 cod de procedură penală – în care arată ce trebuia să cuprindă cererea formultă de procuror:
…..b) indicarea probelor ori a datelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni sau cu privire la deținerea obiectelor ori înscrisurilor ce au legătură cu INFRACȚIUNEA;
- c) indicarea infracțiunii, a probelor sau aa datelor din care rezultăcă în locul în care se solictă efectuarea percheziței se află SUSPECTUL ori INCULPATUL sau POT FI DESCOPERITE PROBE cu privire la SĂVÂRȘIREA INFRACȚIUNII ori URME ale SĂVÂRȘIRII INFRACȚIUNII;
- d) numele, prenumele și, dacă este necesar, descrierea SUSPECTULUI sau INCULPATULUI despre care se bănuiește că se află în locul unde se efectuează percheziția, precum și indicarea urmelor SĂVÂRȘIRII INFRACȚIUNII ori a OBIECTELOR despre care se presupune că există în locul ce urmează a fi percheziționat.”
Din cuprinsul celor două documente se observă că procurorii și judecătorul de drepturi și libertăți vorbesc despre o infracțiune de șantaj săvârșită probabil de Saghel Emanuel asupra unui ziarist local – Stavri Cătălin, fără ca vreun martor „denuntățor” să invoce faptul că aș fi participat la săvârșirea acestei fapte sau că aveam cunoștintă despre săvărșirea ei, iar solicitarea procurorilor Onea Lucian și Răileanu Cerasela nu are legătură logică cu cauza descrisă în documentele prezentate și anexate prezentei plângeri penale.
Din cuprinsul mandatelor de percheziție (anexate) nu rezultă așa cum legiuitorul a prevăzut la art. 158, alin. 7[2], care era scopul emiterii, numele făptuitorului, suspectului sau inculpatului, deși ele erau cunoscute la momentul solicitării si emiterii mandatului de percheziție.
Art. 159 alin. 8 Cpp prevede că „persoanelor prevăzute la alin. 5 si 6 li se solicită, înainte de începere perchezitiei, predarea de bunăvoie a persoanelor sau a obiectelor căutate. Percheziția nu se mai efectuează dacă persoanele sau obiectele indicate în mandat sunt predate”.
Apreciez că în condițiile în care în mandatele de percheziție domiciliară (anexate) nu erau indicate absolut niciuna din cerințele prevăzute expres de lege, acestea sunt lovite de nulitate absolută, fiindu-mi încălcat flagrant dreptul la apărare și mai ales dreptul la viață privată, subsemnatul conformându-mă pretențiilor ofițerilor de poliție judiciară ai DNA ST Ploiești, predându-le mediile de stocare a datelor cerute.
Din cuprinsul proceselor verbale de percheziție domiciliară (anexate) rezultă că ei căutau „de toate și nimic”, întrucât e clar că sub pretextul infracțiunii de santaj nu poți caută „documente clasificate, medii de stocare a datelor, plângeri, sesizări formulate împotriva unor judecători, procurori, ofițeri de poliție, agende și însemnări ce pot interesa cauza, obiecte, substanțe sau orice alte date materiale interzise la deținere, telefonele mobile folosite” – așa cum rezultă din cuprinsul respectivului document.[3]
După desfășurarea percheziției la imobilele deținute de familia mea, conform proceselor verbale, s-au ridicat mai multe inscrisuri care au fost îndosariate și sigilate, fără ca procesul verbal să conțină descrierea pe scurt a hârtiilor/documentelor ridicate.
Aceste concluzii sunt conforme si cu practica CEDO, fiind încalcat flagrant principiul proporționalității rezultat din art. 8 din Convenție, ingerința nefiind proporțională cu scopul urmarit. Aceasta deoarece gravitatea faptelor invocate (plângere și denunț calomnios, ambele neprevăzute de legea penală) anulează orice posibilitate de ingerință în dreptul la domiciliu sau la vreo ingerință în viața privată și de familie.
Circumstanțele emiterii mandatului de percheziție, conținutul și scopul acestuia, toate neclare, ambigue, au lăsat la discreția nelimitată a polițiștilor judiciariști modul de efectuare a percheziției (a se vedea hot Van Rossem c/a Belgia, hot Ernst si altii c/a Belgia, hot Roeman si Schmit c/a Luxemburg, hot Niemietz c/a Germania).
Menționez și faptul că, deși calitatea de martor în acel dosar o dețin doar eu, cu ocazia efectuarii percheziției domiciliare s-a efectuat practic percheziția și la domiciliul sotiei mele fiind încălcat atât dreptul acesteia la domiciliu, cât și dreptul de proprietate al acesteia. În plus, s-a intentionat și percheziționarea autoturismului proprietate a soției cu nr. de înmatriculare PH ___ , dar a fost percheziționat altul, cu nr. PH ____ (a se vedea procesul verbal).
Pe lângă acestea, odată cu percheziția, s-au ridicat și bunuri personale ale copiilor minori, respectiv tablete, stick, telefon personal, dar și telefoanele soției. Menționez că soția este ofițer activ la SRI și că pentru ridicarea telefoanelor acesteia trebuia urmată procedura specifică prevazută de lege, mai ales că pe aceste telefoane puteau fi și date și informații secrete legate de activitatea și serviciul acesteia, iar percheziția la un militar se face, în afara cazurilor flagrante, de către organele judiciare militare.
La data de 07.03.2016, DNA – ST Ploiești a transmis către Serviciul Român de Informații, Cabinet Prim Adjunct, adresa înregistrată în dosarul nr.150/P/2016 (anexată). Din conținutul acesteia, mai precis încă din titlu, rezultă cine a inițiat percheziția domiciliară – cel care a reușit prin protocoalele încheiate să subjuge justiția, în speță generalul SRI Coldea Florian.
Reține atenția, încă o dată, că sub aparența unei anchete desfășurate corect, în realitate procurorii Onea Lucian și Răileanu Cerasela puneau la dispoziție, în afara cadrului legal – pentru că SRI nu are niciun rol în cursul instrucției penale, așa cum este definită ea de către Constituția României și celelalte legi care reglementeză dreptul comun – date nedestinate altor persoane, în afara organelor judiciare, periclitând nu numai parcursul anchetei, dar distrugând și „probele”.
Acest aspect este evidențiat inclusiv de un procuror șef de secție – Popoviciu Gheorghe, care în ordonanța încheiată în data de 09.03.2016, cu nr. 63/II-1/2016 (anexată), la fila 4, penultimul paragraf precizează: „…..mai mult de atât organul de urmărire penală este ținut să păstreze confidențialitatea asupra probelor sau conținutului unor anumite mijloace de probă, iar în ceea ce privește documente cu un anumit nivel de clasificare trebuie arătat că ofițerii de poliție judiciară din cadrul DNA au certificate de acces la astfel de date și informații”.
Dacă documentele și înscrisurile ridicate de la domiciliul subsemnatului erau sigilate și introduse în mape sigilate, cum au putut fi ele văzute de cadrele SRI, fără ca „pretinsele probe” să nu fie alterate?!
Astfel, în adresa către Coldea Florian (deși instituțional trebuia adresată directorului instituției), Onea Lucian explică cum „înaintează înscrisuri ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare de la numiții Florea Daniel, Gulianu Florin și Petre Sever Tudor – toți foști angajați ai SRI Prahova, pentru a verifica la nivelul instituției dumneavostră și a aprecia dacă acestea conțin date și informații cu caracter clasificat.
Analizând ce spune procurorul șef de secție Gheorghe Popoviciu și adresa către Coldea, concluzionez că procurorii DNA ST Ploiești și ofițerii de poliție judiciară nu cunoșteau care sunt „condițiile de formă și fond” ce trebuiesc îndeplinite de un document ca să poată fi clasificat.
Probabil că acest lucru a fost explicat de SRI-ul condus de numitul Coldea Florian în vreo adresă clasificată, întrucât la dosarul care mi-a fost remis de inspecția judiciară nu există răspunsul cerut de procurorul Onea în formă neclasificată.
Precizez și că, deși legea e clară și obligă organele judiciare la descrierea exactă a înscrisurilor sau obiectelor ridicate cu ocazia percheziției, așa cum rezultă din toate documentele anexate prezentei plângeri, nu se poate identifica exact care era „ținta” percheziției dispuse fără tangență cu presupusa faptă de șantaj împotriva unui jurnalist din Prahova, în condițiile în care am arătat că nici măcar această infracțiune nu este posibil a-i obliga pe procurorii DNA (care nu sunt competenți) să se sesizeze din oficiu.
Fac o paranteză și precizez încă o dată, că în solicitarea adresată instanței, pentru încuviințarea măsurii de percheziție domiciliară la subsemnatul, Florea Daniel, nu este descrisă vreo faptă privind diseminarea de informații clasificate, care conform Legii nr. 182/2002 și HG nr. 585/2002, acte normative care reglementează domeniul (special) al informațiilor clasificate și care s-ar sancționa contravențional, așa cum legea specială precizează[4].
Deși perchezițiile domiciliare au vizat trei ofițeri SRI în rezervă, în realitate doar de la doi s-au ridicat documente, așa cum rezultă din procesele verbale și din adresa către SRI. Lăsând la o parte neprofesionalismul procurorilor, din conținutul adresei redăm în citat următoarele: „rezultatul verificărilor să ne fie comunicat cu celeritate și să evidențieze eventualele norme încălcate, cu indicare cadrului legislativ în materie, persoanele responsabile și măsurile care trebuie întreprinse în vedere remedierii situației de fapt constatată.
În interesul urmăririi penale este necesar ca adresa de răspuns să nu fie clasificată.
Înscrisurile vă sunt puse la dispoziție în forma în care au fost ridicate și individualizate și se compun din mai multe volume/mape după cum urmează:…….volumele 1, 2 și 3 …….semnate spre neschimbare de către Florea Daniel…..dosarul nr. 1 – conținând 21 file sigilat, datat și semnat spre neschimbare de către participanții la percheziție, dosarul nr. 1 – conținând 15 file …..dosarul find sigilat, datat și semnat spre neschimbare de către participanții la percheziție”.
În aceasta cauză, după câteva zile de la realizarea măsurii dispuse, mi s-a adus la cunoștință calitatea de „martor”, fapt aflat de subsemnatul ulterior, după efectuarea percheziției, deoarece am fost citat și apoi audiat la data de 02.02.2016.
Conform explicațiilor formulate de adjunctul procurorului șef al DNA – Iacob Marius – în referatul din 07.04.2016, înregistrat cu numărul 112/C2/2016 (anexată), la pagina 4, se reiau alegațiile procurorilor din subordine, precizând că perchezițiile efecuate la proprietățile familiei mele, împreună cu percheziția informatică, s-au făcut ca urmare a declarației martorului Toader Cristinel care a formulat o plângere împotriva procurorului Negulescu Mircea.
Procurorul a solicitat efectuarea unei percheziții domiciliare la un martor pentru că un inculpat (sau suspect) ar fi putut formula “plângeri și denunțuri calomnioase împotriva unui magistrat”. Vă rugăm sa constatați că nu există niciun fel de text de lege care să incrimineze formularea de “plangeri” (nu s-a precizat încă dacă penale, administrative sau de altă natură) și nici pentru formularea unor “denunțuri calomnioase” (această infracțiune este dezincriminată odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri în anul 2014, dar noi ne aflam la doi ani de la legitima lor aplicare!).
Persoanele inculpate în dosarul de urmărire penală, Ispas Constantin și Saghel Mihail Emanuel nu sunt cercetate pentru depunerea unor plângeri și denunțuri împotriva unui magistrat, ci pentru cu totul si cu totul alte infracțiuni, respectiv trafic de influență, șantaj (?!), etc. Așadar, nu există niciun fel de legatură între vreo presupusă plângere a acestora împotriva unui magistrat și mine sau înscrisurile ce ar fi putut fi la proprietățile familiei mele.
De altfel, potrivit art. 158 din Cpp, cererea formulată de procuror trebuie (deci este obligatoriu) să cuprindă indicarea infracțiunii, a probelor sau a datelor din care rezultă că în locul unde se solicită efectuarea perchezitiei se află suspectul sau inculpatul sau pot fi descoperite probe sau urme ale infracțiunii!! Adica probe pentru infracțiunea de “plângere sau denunț calomnios”!!!
Totodată cererea trebuie să cuprindă indicarea urmelor săvârșirii infracțiunii și a altor obiecte despre care se presupune că există în locul ce urmează să fie percheziționat.
Deși conform procesului-verbal de percheție informatică am fost reținut împotriva voinței mele timp de mai multe ore – în intervalul orar 9-22,15, neavând nicio calitate procesuală cerută de lege (procesul verbal de desigilare și percheție în sistem informatic – din data de 15.02.2016, anexat) în conformitate cu prevederile art. 168 alin. 6 din C.pr.pen., nici până la trimiterea în judecată a dosarului menționat procurorii menționați în prezenta plângere nu au ajuns la o concluzie logico-juridică care să mă facă să înțeleg de ce a trebuit sa fiu supus unor măsuri abuzive, atât eu, cât și familia mea.
4.
În concluzie arăt că inspectorul judiciar procurorul Gheorghe Fiț, care a făcut cercetarea plângerii mele împotriva abuzurilor procurorilor DNA s-a limitat doar la a solicita puncte de vedere procurorului șef al DNA – Kovesi Laura Codruța (adresa nr. 1038/IJ/248/DIP2016 din 17.02.2016, anexat), iar concluziile pe care unitatea de parchet i le-a furnizat, dumnealui le-a cuprins in procesul verbal numărul 1038/IJ/248/DIP/2016, din 12.04.2016 (anexat), explicându-mi la pagina 6 în clar că „Din verificările efectuate a rezultat că probele administrate în dosarul nr. 150/P/2014 a Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești, îndeosebi declarațiile martorului Toader Cristinel, au oferit indiciile necesare care puteau conduce la suspiciunea rezonabilă că petentul deține unele obiecte și înscrisurice care aveau legătură cu formularea unor plângeri și denunțuri calomnioase împotriva unui magistrat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. În aceste condiții solicitarea procurorului de caz de a fi autorizată o percheziție domiciliară la locuințe petentului a avut justificare legală, fapt confirmat de soluția adoptată de judecătorul de drepturi și libertăți prin încheierea nr. 7/25.01.2016 a Tribunalului Prahova”.
Astfel cum rezultă din acest ultim document – oficial – infracțiunea care a stat la baza solicitării procurorilor de la DNA ST Ploiești este una imaginară, care nu mai există în legislația română din anul 2014, iar răspunsul Inspecției Judiciare face trimitere la practici cunoscute, probabil, doar în interiorul acestei instituții.
Urmare tuturor acestor „indicii rezonabile”, am solicitat procurorului șef al DNA ST Ploiești, Onea Lucian, să îmi remită în copie conformă cu originalul modalitatea în care a fost formulată plângerea martorului Toader Cristinel împotriva procurorului Negulecu Mircea.
Răspunsul furnizat de procurorul Onea Lucian la data de 05.09.2016, în același dosar nr. 150/P/2014 (anexat) spune totul, în opinia subsemnatului, despre cercetarea abuzivă la care am fost supus de către procurorii DNA ST Ploiești cu complicitatea șefilor ierarhici – Marius Iacob, Popovici Gheorghe și Koveși Laura, precum și cu inspectorul judiciar procuror Gheorghe Fiț: „urmare cererii dumeavoastră formulată în cadrul dosarului penal cu numărul de mai sus – în care aveți calitatea de martor, prin care solicitați să vă remitem în copie conformă cu originalul modalitatea în care a fost finalizată plângerea martorului Toader Cristinel împotriva procurorului Negulescu Mircea, va facem cunoscut că ne aflăm ÎN IMPOSIBILITATEA DE A VĂ REMITE UN ASEMENEA ÎNSCRIS, DEOARECE UNITATEA NOASTRĂ DE PARCHET NU INSTRUMENTEAZĂ CAUZA AVÂND CA OBIECT PLÂNGEREA LA CARE FACEȚI REFERIRE”.
Subsemnatul solicit tragerea la răspundere penală a numiților Onea Lucian și Răileanu Cerasela, procurori în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Teritorială Ploiești, pentru săvârșirea infracțiunilor de cercetare abuzivă, faptă prev. și ped. de art. 266 Cod penal și represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.
Faptele în materialitatea lor le-am descris la punctul 1. al prezentei plângeri. Din cuprinsul acestora apreciez că rezultă existența conținutului constitutiv al celor două infracțiuni pentru care solicit tragerea la răspundere penală a celor doi procurori anterior menționați. Era evident că declarația numitului Toader Cristinel nu conține elemente concrete care să justifice măsura pe care au dispus-o față de subsemnatul.
Tot la punctul 1. am descris faptele pentru care apreciez că numitul Toader Cristinel trebuie tras la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, faptă prev. și ped. de art. 326 Cod penal și a infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.
Subsemnatul solicit și tragerea la răspundere penală a numitului Coldea Florian, ofițer în rezervă al Serviciului Român de Informații, fost prim adjunct al SRI pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 297 Cod penal.
Faptele în materialitatea lor le-am descris la punctul 3. al prezentei plângeri.
La punctul 2. am descris faptele pentru care apreciez că numita Trandafirescu Zinica, judecător în cadrul Tribunalului Prahova – Secția Penală, apreciez că trebuie trasă la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal, iar în subsidiar, săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.
La punctul 4. am descris faptele pentru care apreciez că numitul Fiț Gheorghe, inspector judiciar procuror în cadrul Inspecției Judiciare – Secția de Procurori, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.
Solicit tragerea la răspundere penală a celor anterior menționați.
În probarea celor susținute solicit încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.
Aceste probe, suplimentar de cele depuse alăturat prezentei plângeri, le voi preciza la data chemării în fața organului de cercetare penală, în vederea audierii mele ca persoană vătămată.
20 august 2018 Florea Daniel
[1]În cazul căreia judecătorii supremi Cezar Hîncu, Zoița Milasan și Viorica Trestianu de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis definitiv, în data de 26 februarie 2014, prin decizia nr. 955 pronunțată în dosarul nr. 6506/2/2012 că Zinica Trandafirescu a deținut calitatea de lucrător al securității, cu funcția de locotenent în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Prahova, Serviciul II A, specializare contraspionaj economic fiind absolvent al școlii Militare de Ofițeri Activi din cadrul Ministerului de Interne …. că se constată calitatea de lucrător al securității a pârâtei Trandafirescu Zinica”,
[2](7) Incheierea instantei si mandatul de perchezitie trebuie sa cuprinda:
- a) denumirea instantei;
- b) data, ora si locul emiterii;
- c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de perchezitie;
- d) perioada pentru care s-a emis mandatul, care nu poate depasi 15 zile;
- e) scopul pentru care a fost emis;
- f) descrierea locului unde urmeaza a se efectua perchezitia sau, daca este cazul, si a locurilor invecinate acestuia;
- g) numele sau denumirea persoanei la domiciliul, resedinta ori sediul careia se efectueaza perchezitia, daca este cunoscuta;
- h) numele faptuitorului, suspectului sau inculpatului, daca este cunoscut;
- i) descrierea faptuitorului, suspectului sau inculpatului despre care se banuieste ca se afla in locul unde se efectueaza perchezitia, indicarea urmelor savarsirii infractiunii sau a altor obiecte despre care se presupune ca exista in locul ce urmeaza a fi perchezitionat;j) mentiunea ca mandatul de perchezitie poate fi folosit o singura data;
- k) semnatura judecatorului si stampila instantei.
[3]Art. 207
Şantajul
(1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
[4]Art. 338 (HOTĂRÂRE nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România)
Constituie contravenţii la normele privind protecţia informaţiilor clasificate următoarele fapte:
- a) deţinerea fără drept, sustragerea, divulgarea, alterarea sau distrugerea neautorizată a informaţiilor secrete de stat;
- b) neîndeplinirea măsurilor prevăzute în art.18, 25-28, 29, 96-139 şi 140-181;
- c) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 31,41-43, 213,214;
- d) nerespectarea normelor prevăzute în art. 140-142, 145, 159,160, 162,163, 179-181, 183 alin. (1) şi 185-190;
- e) neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor prevăzute în art. 240 alin. (2) şi (3), art. 243 şi art. 248, precum şi nerespectarea regulilor prevăzute în art. 274-336.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează astfel:
- a) contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 500.000 lei la 50.000.000 lei în cazul faptelor de deţinere fără drept sau de alterare a informaţiilor clasificate şi cu amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, în cazul faptelor de sustragere, divulgare sau distrugere neautorizată a informaţiilor clasificate;
- b) faptele prevăzute în alin. (1) lit. b) şi c) se sancţionează cu avertisment sau cu amendă de la 500.000 lei la 25.000.000 lei;
- c) faptele prevăzute în alin. (1) lit. d) se sancţionează cu avertisment sau cu amendă de la 1.000.000 lei la 50.000.000 lei;
- d) faptele prevăzute în alin l lit. e) se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.
(3) Persoanele sau autorităţile care constată contravenţiile pot aplica, după caz, şi sancţiunea complementară, constând în confiscarea, în condiţiile legii, a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii.
(4) Dispoziţiile reglementărilor generale referitoare la regimul juridic al contravenţiilor se aplică în mod corespunzător.
Art. 339
(1) Contravenţiile şi sancţiunile prevăzute la art. 338 se constată şi se aplică, în limitele competenţelor ce le revin, de către persoane anume desemnate din Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
(2) Pot să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 338, în limitele competenţelor stabilite:
- a) persoane anume desemnate din ORNISS;
- b) conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice, agenţilor economici cu capital parţial sau integral de stat şi ai altor persoane juridice de drept public;
- c) autorităţile sau persoanele prevăzute de reglementările generale referitoare la regimul juridic al contravenţiilor.
(3) Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor se soluţionează potrivit reglementărilor generale privind regimul juridic al contravenţiilor.
Uncategorized
BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z: literatura română iese din manual și urcă pe scenă, în oraș
București, 2026 – Cum ar arăta literatura pentru Bacalaureat dacă adolescenții n-ar mai fi nevoiți doar să o memoreze, ci ar putea să o joace, să o rescrie, să o transforme în muzică, mișcare, improvizație și conținut digital? BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z este un proiect de educație culturală inițiat de Asociația JG Victory of Art, care aduce literatura română din programa de Bacalaureat mai aproape de limbajul, întrebările și universul adolescenților de astăzi.
În perioada 15 august – 30 octombrie 2026, 100 de liceeni din 5 licee bucureștene vor participa la un program intensiv de educație culturală, coordonat de 16 profesioniști din domeniul artistic și al comunicării. Timp de 8 săptămâni, adolescenții vor lucra în ateliere interdisciplinare de actorie, muzică, scriere dramatică, improvizație, mișcare scenică și social media, transformând operele studiate pentru Bacalaureat în creații contemporane care vorbesc despre preocupările generației lor. De la comentariul învățat pe de rost la experiența trăită BAC IN MY MIND pornește de la o întrebare simplă: ce s-ar întâmpla dacă adolescenții ar avea voie să intre cu adevărat în literatura pe care o studiază?
În loc să reproducă mecanic interpretări și comentarii, participanții sunt provocați să privească textele prin propriile experiențe și să vorbească despre teme precum iubirea, libertatea, puterea și identitatea. Literatura devine astfel punct de plecare pentru improvizații, scene contemporane, soundtrack-uri literare și chiar conținut creat pentru TikTok și Instagram.
Proiectul își propune să transforme întâlnirea cu literatura română dintr-o obligație școlară într-o experiență artistică personală și colectivă. 100 de adolescenți. 5 licee. 16 profesioniști. Un oraș care devine scenă.
Echipa artistică și educațională reunește profesioniști din teatru, muzică, dramaturgie, improvizație, mișcare scenică și comunicare digitală: Radu-Florin Solcanu, Petru-Cristian Georoiu, Raluca-Ioana Robu, Ion Grigoraș, Sandra Boroghina, Lilian Cărăuș, Svetlana Gluhova, Robert-Aurelian Costin, Victor Cristian Dorian Ciutacu, Matei Lucaci-Grunberg, Alexandru Nagy, Ștefan-Andrei Huluba, Andrei-Sever Bârzan, Ioana-Alexandra Dragomir și Alexandra Luca.
Coordonarea artistică și managementul proiectului sunt asigurate de Maria-Julieta Georoiu, fondatoarea Victory of Art, cu 15 ani de experiență în dezvoltarea proiectelor de teatru și musical dedicate adolescenților. Literatura iese în oraș.
Una dintre componentele esențiale ale BAC IN MY MIND este ieșirea creației artistice din sala de curs și întâlnirea directă cu publicul. Pe 17 și 18 octombrie 2026, creațiile realizate de adolescenți vor avea primele reprezentări publice în Grădina Icoanei, transformând unul dintre spațiile cunoscute ale Bucureștiului într-o scenă deschisă. Proiectul va culmina cu un festival urban de trei zile, în perioada 23–25 octombrie 2026, la Teatrul Amzei, unde vor fi reunite creațiile celor cinci licee.
Evenimentele urmăresc să aducă împreună adolescenții, artiștii, profesorii, familiile și publicul bucureștean și să demonstreze că literatura clasică poate deveni relevantă pentru o generație crescută în mediul digital atunci când îi este oferită libertatea de a o descoperi prin propriul limbaj. Un proiect care își propune să continue BAC IN MY MIND este gândit ca prima ediție a unui festival anual, cu posibilitatea extinderii modelului în anii următori. În cadrul proiectului va fi realizat și un ghid de dramatizare, care va rămâne disponibil online și va putea fi utilizat de profesori, astfel încât metodologia dezvoltată în cadrul proiectului să poată continua și după încheierea acestei ediții.
BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z se desfășoară în perioada 15 august – 30 octombrie 2026, în București.
Organizator: Asociația JG Victory of Art – JG Victoria Artei
Website: www.victoryofart.com
Social media: https://www.facebook.com/ScoalaVictoryOfArt/?locale=ro_RO
E-mail: office@victoryofart.com
Telefon: 0757 058 310
Uncategorized
De la rutine simplificate prin tehnologie la timp investit pentru ceea ce contează: Samsung deschide conversația despre SmartTime
- 52% dintre respondenții Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice;
- 31% dintre utilizatorii de dispozitive premium ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi;
- Peste 100.000 de utilizatori din România folosesc SmartThings zilnic;
București, 24 august 2026 – Pe măsură ce tehnologia simplifică tot mai multe dintre rutinele zilnice, discuția despre eficiență merge firesc mai departe către modul în care alegem să investim timpul pe care îl câștigăm? De aici pornește SmartTime, o conversație care vorbește despre timpul eliberat cu ajutorul tehnologiei și investit în ceea ce contează pentru fiecare, de la familie și pasiuni la odihnă, entertainment sau timp pentru sine.
De la găsirea rapidă a unei informații la gestionarea activităților din casă, inteligența artificială și dispozitivele conectate au un rol tot mai prezent în rutina de zi cu zi. Pentru utilizatori, unul dintre beneficiile concrete este timpul: 52% dintre respondenții unui studiu realizat în comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice.
Un ecosistem conectat care simplifică rutinele zilnice

Nevoia de eficiență se reflectă și în așteptările utilizatorilor de la tehnologie. Potrivit unui studiu Samsung realizat în rândul utilizatorilor de dispozitive premium, 31% dintre respondenți spun că ar investi mai mult într-un ecosistem de produse conectate dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea.
În ecosistemul Samsung, SmartThings conectează dispozitivele compatibile și permite gestionarea și automatizarea unor activități dintr-un singur loc. Astfel, diferite momente ale rutinei zilnice, de la spălarea hainelor și curățenia casei până la controlul dispozitivelor conectate, pot necesita mai puține intervenții din partea utilizatorului.
O mașină de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului, un aspirator robot care poate prelua o parte din rutina de curățenie sau posibilitatea de a controla mai multe dispozitive conectate din aceeași aplicație sunt exemple ale modului în care tehnologia poate reduce timpul și atenția acordate unor sarcini repetitive.
În România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, integrând deja dispozitivele conectate în propriile rutine.
Datele din comunitatea Samsung Members arată și cât de prezentă este deja inteligența artificială în ecosistemul personal al utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi.
Timpul câștigat devine SmartTime
Timpul eliberat prin simplificarea acestor rutine este punctul de plecare pentru SmartTime: timpul pe care îl putem investi în ceea ce contează pentru noi. Timpul pe care nu îl mai alocăm unei activități repetitive poate deveni timp petrecut cu familia, pentru sport, o pasiune, odihnă, entertainment sau pur și simplu pentru relaxare.
SmartTime nu pornește, astfel, de la ideea de a face mai multe lucruri în timpul câștigat, ci de la posibilitatea de a alege cum vrem să îl folosim. Pentru fiecare persoană, această alegere poate arăta diferit, iar tehnologia conectată poate contribui la crearea acestui spațiu în rutina de zi cu zi.
„Tehnologia devine cu adevărat relevantă atunci când se integrează firesc în rutina oamenilor și le oferă beneficii concrete. Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi. Prin SmartTime vrem să ducem conversația mai departe, către ceea ce putem face cu timpul astfel câștigat, fie că alegem să îl investim în noi, în familie sau în lucrurile care ne aduc plăcere”, a declarat Simona Panait, Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria.
Prin SmartTime, Samsung continuă conversația despre rolul pe care inteligența artificială, SmartThings și ecosistemul de dispozitive conectate îl pot avea în simplificarea activităților de zi cu zi. De la un singur dispozitiv la o casă conectată, tehnologia devine parte din rutină, cu un obiectiv care contribuie la mai puțin timp dedicat gestionării ei și mai mult timp disponibil pentru ceea ce contează.
Pentru mai multe informații despre SmartThings și ecosistemul conectat Samsung, accesați samsung.com/ro/smartthings.
Uncategorized
Wawsome lanseaza campania „Cunoaste-ti drepturile” pentru a informa consumatorii despre dreptul la accesibilitate digitala
- 9 din 10 site-uri analizate de Wawsome prezinta probleme importante de accesibilitate digitala
- Wawsome dezvolta parteneriate pentru educare si constientizare si invita organizatiile din societatea civila sa se alature demersului
Bucuresti, 18 August 2026– La un an de la intrarea in vigoare a obligatiilor privind accesibilitatea digitala pentru numeroase produse si servicii destinate consumatorilor, Wawsome lanseaza campania de informare „Cunoaste-ti drepturile”, prin care isi propune sa explice publicului ce drepturi are atunci cand intampina bariere in utilizarea site-urilor, aplicatiilor sau serviciilor digitale.
Campania se adreseaza tuturor consumatorilor, cu un accent special asupra persoanelor cu dizabilitati, si explica pe intelesul tuturor ce presupune legislatia privind accesibilitatea digitala, cum pot fi sesizate problemele intalnite si care sunt pasii pe care utilizatorii ii pot urma pentru a solicita remedierea acestora. Printre situatiile in care consumatorii pot solicita masuri din partea companiilor se numara posibilitatea de a utiliza un site doar cu tastatura, accesarea continutului de catre persoanele nevazatoare, afisarea clara a textului, precum si posibilitatea de a completa si transmite formulare online.

Utilizatorii pot transmite sesizarea direct operatorului sau furnizorului serviciului, la datele de contact indicate in declaratia ori informatiile de accesibilitate aplicabile. Mai mult, se pot adresa autoritatilor competente, in functie de tipul produsului sau serviciului si de cadrul legal aplicabil.
Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei (ADR) ofera informatii privind accesibilitatea si modalitatile de semnalare a problemelor la www.adr.gov.ro/accesibilitate-site-uri-web. Sesizarile din aria de competenta a ADR pot fi transmise la monitorizare.accesibilitateweb@adr.gov.ro.
„Accesibilitatea digitala nu este un beneficiu optional, ci un drept al consumatorilor. Prin aceasta campanie vrem ca oamenii sa stie ca pot solicita servicii digitale accesibile si ca au la dispozitie instrumente legale pentru a cere respectarea acestui drept. In acelasi timp, ne dorim sa construim, alaturi de organizatii si initiative din societatea civila, un demers de educare care sa aduca accesibilitatea mai aproape atat de utilizatori, cat si de companii. O societate incluziva incepe cu utilizatori informati”, declara George Onofrievici, CEO Wawsome.

Campania continua demersurile de educare si constientizare incepute de Wawsome prin analiza publicata anterior, potrivit careia 9 din 10 site-uri analizate prezinta probleme importante de accesibilitate digitala. Rezultatele au aratat ca, la un an de la aplicarea European Accessibility Act, exista inca un decalaj semnificativ intre cerintele de accesibilitate si experienta reala oferita utilizatorilor. Prin „Cunoaste-ti drepturile”, Wawsome muta accentul de la diagnostic catre informare si actiune, explicand consumatorilor ce pot solicita si cum pot semnala barierele intalnite.
Educatia privind accesibilitatea se construieste impreuna
In acest demers, Wawsome dezvolta actiuni comune de educare si constientizare alaturi de organizatii si initiative care cunosc direct nevoile si experientele persoanelor cu dizabilitati. Printre partenerii implicati se numara Consiliul National al Dizabilitatii din Romania si B Inclusive, primul festival de incluziune si accesibilitate din Europa de Est. Wawsome isi propune sa extinda in perioada urmatoare acest demers prin noi parteneriate cu organizatii si initiative din societatea civila.

„Intr-o societate digitala, imposibilitatea utilizarii serviciilor digitale, devine o noua forma de excluziune. Accesibilitatea digitala trebuie sa insemne acces real, nu doar conformitate formala. Pentru o persoana cu dizabilitati, imposibilitatea de a utiliza un site poate insemna imposibilitatea de a face o plata, de a completa un formular sau de a accesa un serviciu esential. Este important ca oamenii sa isi cunoasca drepturile, dar la fel de important este ca organizatiile sa inteleaga responsabilitatea pe care o au in eliminarea acestor bariere”, declara Daniela Tontsch, presedinte, Consiliul National al Dizabilitatii din Romania.
„Incluziunea se vede in lucrurile simple, in momentele de zi cu zi in care o persoana poate participa, alege si decide singura. Digitalul face parte din viata noastra, iar atunci cand un site sau un serviciu online nu este accesibil, excluderea devine foarte concreta. Schimbarea incepe atunci cand ascultam experientele oamenilor si construim impreuna spatii, fizice si digitale deopotriva, in care fiecare persoana poate participa cu adevarat„, declara Marina Roxana Corneliu, fondator B-Inclusive.

Pe parcursul campaniei, compania va publica ghiduri practice si materiale video care prezinta situatii reale din viata de zi cu zi a persoanelor cu dizabilitati si modul in care accesibilitatea digitala le influenteaza accesul la servicii si activitati cotidiene. Campania va include, de asemenea, explicatii privind drepturile consumatorilor si recomandari privind modul in care pot fi formulate solicitari catre companii sau sesizari catre autoritatile competente. Prin aceasta initiativa, Wawsome isi propune sa contribuie la cresterea gradului de informare privind accesibilitatea digitala si la accelerarea adoptarii unor servicii digitale care pot fi utilizate in mod egal de toate persoanele, indiferent de abilitatile acestora.
Wawsome completeaza evaluarea automatizata a accesibilitatii prin audituri manuale, care permit testarea si analiza umana a scenariilor ce nu pot fi evaluate integral cu ajutorul instrumentelor automate. In continuarea acestui proces, Wawsome Accessibility Checker scaneaza rapid site-ul si genereaza un raport privind problemele identificate corelat cu criteriile WCAG (Web Content Accessibility Guidelines), standarde internationale care stabilesc cerinte pentru accesibilitatea continutului digital. La nivelul experientei utilizatorului, Wawsome Accessibility Widget ofera optiuni de adaptare a contrastului, dimensiunii si spatierii textului, animatiilor si navigarii, printr-o integrare simpla si personalizabila. Wawsome Accessibility Monitor urmareste periodic aparitia unor probleme noi, pentru mentinerea accesibilitatii in timp.
-
Sport6 ani agoMasajul Lingam – Ghid pentru un orgasm intens
-
Oameni4 ani agoSoluții de iluminare Logic Light pentru un apartament
-
Uncategorized7 ani agoAvantajele si dezavantajele de a lucra intr-un coafor
-
Politichie7 ani agoMinistrul justitiei Catalin Predoiu – promotor de fakenews, manipulari si dezinformari cu privire la SIIJ
-
Politichie7 ani agoMESAJE SFÂNTUL ION 2020. Cele mai frumoase urări şi felicitări pentru rudele şi prietenii care poartă numele Sfântului Ioan
-
Politichie4 ani agoVine Ceaușescu !?
-
Politichie6 ani agoVERGIL CHITAC, VICTIMA A CORONAVIRUSULUI DAR SI A FAPTULUI CA ESTE CANDIDAT LA PRIMARIA CONSTANTA
-
Politichie7 ani agoFrați masoni, reuniți în SRL si ultimul mare șpăgar de suflete, nejudecat încă



