Connect with us

Uncategorized

Multe și mari semne de întrebare în cifrele bugetului

Published

on

Multe și mari semne de întrebare în cifrele bugetului la 7 luni, principala certitudine fiind deteriorarea semnificativa a rezultatului bugetar. Si totusi, exista o explicatie… Am detaliat pentru PS News, precizeaza analistul Radu Soviani.
Pentru a-și atinge obiectivele, guvernul are nevoie de creștere economică de 8%. Deja lucrează la ea…
În anul de criză 2008, pentru a își atinge obiectivele anului 2009, guvernul avea nevoie de creștere economică de 5,5%, pe care a și inventat-o prin bugetul anului 2009. A fost scădere economică de aproape 6%.
În anul de criză bugetară 2019 (cheltuielile bugetare sunt estimate să depășească veniturile cu 31 de miliarde de lei), guvernul are nevoie de o creștere economică de 8% față de 5,5% programat pentru a își atinge obiectivele. A început să o inventeze și pe asta.
Deși economia în mod real este divergentă față de prognoze chiar și în condițiile falsificării creșterilor sub-raportate ale prețurilor din economie (în primul trimestru creșterea economică raportată a fost de 4,8% față de 5,5% programat pentru anul 2019 iar inflația anuală ,,doar’’ cea mai mare din Uniunea Europeană 5%), guvernul a început să lucreze la o creștere de 8% pentru anul 2019. O inventează din vorbe: ,,economia crește peste așteptări’’ sau din cifre bizare.
Dacă economia crește peste așteptări, de ce deficitele sunt superioare față de anul precedent? De ce în primele 7 luni ale anului, fiecare zi a însemnat o cheltuială pe datorie (din venituri inexistente și deci din împrumuturi), zilnic, de 86 de milioane lei, ajungându-se la finalul lunii iunie la un minus bugetar (datorie nouă) de 18,3 miliarde de lei în numai 212 zile?
Ca să avem o idee, în anul 2015, anul ratat cu știință și rea-creadință de către decidenți fie ei păpușați în rol de Președinte de țară, șef de guvern, ministru de finanțe sau guvernator BNR, deficitul bugetar (datoria nouă) la final de an era de 10,3 miliarde de lei. Acum, după numai 7 luni, este cu 80% mai mare decât valoarea anuală înregistrată în 2015. Iar la final de an, deficitul bugetar va fi triplu decât cel din 2015: peste 31 de miliarde de lei.
Strategii de lungă durată ai PSD care l-au manevrat pe Ponta în 2015 au realizat că acel an putea fi unul de cotitură pentru România în bine: anul în care, prin politici fiscale și monetare de bun simț, România ar fi putut fi deja în zona Euro, ar fi avut bani de salarii și pensii mai mari (dacă făcea restructurare bugetară și dacă ar fi absorbit bani europeni pentru infrastructură, pe scurt, dacă ar fi administrat inteligent finanțele publice. Cioloș, care a urmat după Ponta, s-a dovedit a fi același gen de paiață a strategilor de lungă durată care îl manevrau și pe Ponta – a pus în operă deteriorarea pe termen lung a finanțelor publice, girând reducerea de TVA (prea târziu și prea abrupt), populist, astfel încât într-un singur an de cioloșisme și tehnocrățeală deficitul bugetar a urcat cu 80% (pe măsurile garantate de Ponta, implementate de Cioloș). 2016, 2017, 2018 înseamnă circa 83 de miliarde de lei cheltuite pe datorie, din împrumuturi, o bucurie pentru cei care au vrut să netezească drumul României către o recesiune severă. Da. Suma și sursa majorărilor de salarii și pensii speciale din ultimii 3 ani acestea sunt: 83 de miliarde de lei, datorie.
În mod evident, datoria în creștere devine tot mai scump finanțabilă pentru România. După 7 luni din 2018, 46% din deficit reprezintă dobânzi la datoria veche și nou creată, într-un ciclul economic în care România ar fi putut să funcționeze cu excedent bugetar. Aceste împrumuturi pentru consum luate de guverne în ultimii 3 ani, girate de BNR, în perioadă de creștere economică, se apropie de echivalentul celor 20 de miliarde de Euro luate în criză, de la FMI, Comisia Europeană și ceilalți.
Situația ar fi stat ceva mai bine, dacă, într-un mod ticălos, premierii din ultimii ani și Mugur Isărescu nu s-ar fi înțeles să confiște din puterea de cumpărare a populației, prin inflație și să o facă și mai mult din 2020, așa cum au făcut în 2009. Ei se ascund ticălos și mincinos sub ideea de ,,performanță’’ spre exemplu cel mai mare ratangiu al țintelor de inflație lăudându-se cu ,,briliantul generat de brilianți’’ profit de 1,2 miliarde de lei, în fapt o banală injecție de scădere de cumpărare a populației cauzată de raportarea contabilă a deprecierii leului, în esență, nimic, dar nimic briliant. Maradona a fost briliant, dar băieții aștia nu sunt Maradona ci ,,maradoniști’’
Uitându-ne acum cu rezervele de rigoare pe cifrele publicate de către ministerul finanțelor, vedem că ele sunt din ce în ce mai greu a fi percepute drept credibile. Iată două exemple: în ultimele 12 luni, potrivit altei surse de date devenită profund discutabilă – Institutul Național de Statistică, aflăm că salariul mediu net s-a majorat cu 15,5% , până la 3.142 de lei. Apoi vine ministerul de finanțe și ne comunică: încasările din contribuțiile de asigurări (+16,6%) au fost influențate de ,,creșterea efectivului salariaților din economie, al câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie’’. Până aici ,,se pupă’’ cifrele. S-a majorat salariul cu 15,5% și da, se pot majora contribuțiile cu 16,6% (cu o creștere a numărului de salariați cotizanți la contribuții). Însă, această majorare ar trebui să se observe și în majorarea impozitului pe salarii. Avem 15%? Avem 16%? Ei bine, nu. Avem doar 0,4% încasări din impozit pe salariu. Devine astfel evident că sumele raportate drept creșteri de încasări din contribuții sunt de fapt artificii contabile asociate cu permutarea contribuțiilor și nu o creșterea reală a numărului de locuri de muncă, în ultimul an. Poate doar pe hârtie. Dacă ar fi existat asta în sectorul privat, real, s-ar fi văzut în profitul companiilor. Care ar fi vărsat un impozit pe profit mai mic generat de majorarea costurilor cu forța de muncă.
Și aici avem al doilea lucru suspect în datele publicate de ministerul finanțelor: brusc, în luna iulie 2019, impozitul pe profit raportat a fi încasat cunoaște un plus de 1,6 miliarde de lei față de perioada similară a anului trecut, din care peste jumătate este plus generat doar în iulie 2019. Ministerul finanțelor nu explică cum o economie care crește cu 4,8%, în care impozitul pe salarii încasat se majorează doar cu 0,4% reușește, în fantastica lună iulie în care avea atât de mult nevoie să nu raporteze un deficit bugetar superior celui de 2% din iunie 2019, să încaseze atât de mult impozit pe profit (+15,9% raportat la perioada similară de anul trecut) în condițiile în care și salariile în sectorul privat s-au majorat (mult sub majorările din sectorul public), ceea ce ar fi trebuit să scadă profitabilitatea companiilor și implicit impozitul pe profit. Avem o singură explicație: aceea că guvernul se pregătește să falsifice din nou prognozele de creștere economică și să ,,admită’’ că a fost pesimist atunci când a estimat o creștere economiei de doar 5,5% la începutul anului, și că de fapt creșterea economică va fi de 8%, ba nu, 10%. Și asta în condițiile în care Europa a intrat în recesiune.
O pliere la condițiile reale ale economiei naționale și globale dar și o admitre a adevăratei cifre de creștere a economiei pentru anul acesta (real, între 2 și 3%) și la realele cifre de inflație (între 6 și 8%) ar însemna a recunoaștere a faptului că în România se lucrează după principiul: ,,fă-te că guvernezi’’. Sau după principiul: ,,fă-te că ești președinte’’. Sau după principiul: ,,fă-te că ești guvernator’’. Decât această admitere e mai ușor să pregătească declararea unei creșteri economice de 8%. Ba nu, 10%. Sau 12%. În condițiile în care, în mod real, nu există nici cea de 4%. (Irinel I.).

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Uncategorized

BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z: literatura română iese din manual și urcă pe scenă, în oraș

Published

on

By

București, 2026 – Cum ar arăta literatura pentru Bacalaureat dacă adolescenții n-ar mai fi nevoiți doar să o memoreze, ci ar putea să o joace, să o rescrie, să o transforme în muzică, mișcare, improvizație și conținut digital? BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z este un proiect de educație culturală inițiat de Asociația JG Victory of Art, care aduce literatura română din programa de Bacalaureat mai aproape de limbajul, întrebările și universul adolescenților de astăzi.

În perioada 15 august – 30 octombrie 2026, 100 de liceeni din 5 licee bucureștene vor participa la un program intensiv de educație culturală, coordonat de 16 profesioniști din domeniul artistic și al comunicării. Timp de 8 săptămâni, adolescenții vor lucra în ateliere interdisciplinare de actorie, muzică, scriere dramatică, improvizație, mișcare scenică și social media, transformând operele studiate pentru Bacalaureat în creații contemporane care vorbesc despre preocupările generației lor. De la comentariul învățat pe de rost la experiența trăită BAC IN MY MIND pornește de la o întrebare simplă: ce s-ar întâmpla dacă adolescenții ar avea voie să intre cu adevărat în literatura pe care o studiază?

În loc să reproducă mecanic interpretări și comentarii, participanții sunt provocați să privească textele prin propriile experiențe și să vorbească despre teme precum iubirea, libertatea, puterea și identitatea. Literatura devine astfel punct de plecare pentru improvizații, scene contemporane, soundtrack-uri literare și chiar conținut creat pentru TikTok și Instagram.

Proiectul își propune să transforme întâlnirea cu literatura română dintr-o obligație școlară într-o experiență artistică personală și colectivă. 100 de adolescenți. 5 licee. 16 profesioniști. Un oraș care devine scenă.

Echipa artistică și educațională reunește profesioniști din teatru, muzică, dramaturgie, improvizație, mișcare scenică și comunicare digitală: Radu-Florin Solcanu, Petru-Cristian Georoiu, Raluca-Ioana Robu, Ion Grigoraș, Sandra Boroghina, Lilian Cărăuș, Svetlana Gluhova, Robert-Aurelian Costin, Victor Cristian Dorian Ciutacu, Matei Lucaci-Grunberg, Alexandru Nagy, Ștefan-Andrei Huluba, Andrei-Sever Bârzan, Ioana-Alexandra Dragomir și Alexandra Luca.

Coordonarea artistică și managementul proiectului sunt asigurate de Maria-Julieta Georoiu, fondatoarea Victory of Art, cu 15 ani de experiență în dezvoltarea proiectelor de teatru și musical dedicate adolescenților. Literatura iese în oraș.

Una dintre componentele esențiale ale BAC IN MY MIND este ieșirea creației artistice din sala de curs și întâlnirea directă cu publicul. Pe 17 și 18 octombrie 2026, creațiile realizate de adolescenți vor avea primele reprezentări publice în Grădina Icoanei, transformând unul dintre spațiile cunoscute ale Bucureștiului într-o scenă deschisă. Proiectul va culmina cu un festival urban de trei zile, în perioada 23–25 octombrie 2026, la Teatrul Amzei, unde vor fi reunite creațiile celor cinci licee.

Evenimentele urmăresc să aducă împreună adolescenții, artiștii, profesorii, familiile și publicul bucureștean și să demonstreze că literatura clasică poate deveni relevantă pentru o generație crescută în mediul digital atunci când îi este oferită libertatea de a o descoperi prin propriul limbaj. Un proiect care își propune să continue BAC IN MY MIND este gândit ca prima ediție a unui festival anual, cu posibilitatea extinderii modelului în anii următori. În cadrul proiectului va fi realizat și un ghid de dramatizare, care va rămâne disponibil online și va putea fi utilizat de profesori, astfel încât metodologia dezvoltată în cadrul proiectului să poată continua și după încheierea acestei ediții.

BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z se desfășoară în perioada 15 august – 30 octombrie 2026, în București.

Organizator: Asociația JG Victory of Art – JG Victoria Artei

Website: www.victoryofart.com

Social media: https://www.facebook.com/ScoalaVictoryOfArt/?locale=ro_RO

E-mail: office@victoryofart.com

Telefon: 0757 058 310

Continue Reading

Uncategorized

De la rutine simplificate prin tehnologie la timp investit pentru ceea ce contează: Samsung deschide conversația despre SmartTime

Published

on

By

  • 52% dintre respondenții Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice;
  • 31% dintre utilizatorii de dispozitive premium ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi;
  • Peste 100.000 de utilizatori din România folosesc SmartThings zilnic;

București, 24 august 2026 – Pe măsură ce tehnologia simplifică tot mai multe dintre rutinele zilnice, discuția despre eficiență merge firesc mai departe către modul în care alegem să investim timpul pe care îl câștigăm? De aici pornește SmartTime, o conversație care vorbește despre timpul eliberat cu ajutorul tehnologiei și investit în ceea ce contează pentru fiecare, de la familie și pasiuni la odihnă, entertainment sau timp pentru sine.

De la găsirea rapidă a unei informații la gestionarea activităților din casă, inteligența artificială și dispozitivele conectate au un rol tot mai prezent în rutina de zi cu zi. Pentru utilizatori, unul dintre beneficiile concrete este timpul: 52% dintre respondenții unui studiu realizat în comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice.

Un ecosistem conectat care simplifică rutinele zilnice

Nevoia de eficiență se reflectă și în așteptările utilizatorilor de la tehnologie. Potrivit unui studiu Samsung realizat în rândul utilizatorilor de dispozitive premium, 31% dintre respondenți spun că ar investi mai mult într-un ecosistem de produse conectate dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea.

În ecosistemul Samsung, SmartThings conectează dispozitivele compatibile și permite gestionarea și automatizarea unor activități dintr-un singur loc. Astfel, diferite momente ale rutinei zilnice, de la spălarea hainelor și curățenia casei până la controlul dispozitivelor conectate, pot necesita mai puține intervenții din partea utilizatorului.

O mașină de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului, un aspirator robot care poate prelua o parte din rutina de curățenie sau posibilitatea de a controla mai multe dispozitive conectate din aceeași aplicație sunt exemple ale modului în care tehnologia poate reduce timpul și atenția acordate unor sarcini repetitive.

În România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, integrând deja dispozitivele conectate în propriile rutine.

Datele din comunitatea Samsung Members arată și cât de prezentă este deja inteligența artificială în ecosistemul personal al utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi.

Timpul câștigat devine SmartTime

Timpul eliberat prin simplificarea acestor rutine este punctul de plecare pentru SmartTime: timpul pe care îl putem investi în ceea ce contează pentru noi. Timpul pe care nu îl mai alocăm unei activități repetitive poate deveni timp petrecut cu familia, pentru sport, o pasiune, odihnă, entertainment sau pur și simplu pentru relaxare.

SmartTime nu pornește, astfel, de la ideea de a face mai multe lucruri în timpul câștigat, ci de la posibilitatea de a alege cum vrem să îl folosim. Pentru fiecare persoană, această alegere poate arăta diferit, iar tehnologia conectată poate contribui la crearea acestui spațiu în rutina de zi cu zi.

„Tehnologia devine cu adevărat relevantă atunci când se integrează firesc în rutina oamenilor și le oferă beneficii concrete. Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi. Prin SmartTime vrem să ducem conversația mai departe, către ceea ce putem face cu timpul astfel câștigat, fie că alegem să îl investim în noi, în familie sau în lucrurile care ne aduc plăcere”, a declarat Simona Panait, Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria.

Prin SmartTime, Samsung continuă conversația despre rolul pe care inteligența artificială, SmartThings și ecosistemul de dispozitive conectate îl pot avea în simplificarea activităților de zi cu zi. De la un singur dispozitiv la o casă conectată, tehnologia devine parte din rutină, cu un obiectiv care contribuie la mai puțin timp dedicat gestionării ei și mai mult timp disponibil pentru ceea ce contează.

Pentru mai multe informații despre SmartThings și ecosistemul conectat Samsung, accesați samsung.com/ro/smartthings.

Continue Reading

Uncategorized

Wawsome lanseaza campania „Cunoaste-ti drepturile” pentru a informa consumatorii despre dreptul la accesibilitate digitala

Published

on

By

  • 9 din 10 site-uri analizate de Wawsome prezinta probleme importante de accesibilitate digitala
  • Wawsome dezvolta parteneriate pentru educare si constientizare si invita organizatiile din societatea civila sa se alature demersului

Bucuresti, 18 August 2026– La un an de la intrarea in vigoare a obligatiilor privind accesibilitatea digitala pentru numeroase produse si servicii destinate consumatorilor, Wawsome lanseaza campania de informare „Cunoaste-ti drepturile”, prin care isi propune sa explice publicului ce drepturi are atunci cand intampina bariere in utilizarea site-urilor, aplicatiilor sau serviciilor digitale.

Campania se adreseaza tuturor consumatorilor, cu un accent special asupra persoanelor cu dizabilitati, si explica pe intelesul tuturor ce presupune legislatia privind accesibilitatea digitala, cum pot fi sesizate problemele intalnite si care sunt pasii pe care utilizatorii ii pot urma pentru a solicita remedierea acestora. Printre situatiile in care consumatorii pot solicita masuri din partea companiilor se numara posibilitatea de a utiliza un site doar cu tastatura, accesarea continutului de catre persoanele nevazatoare, afisarea clara a textului, precum si posibilitatea de a completa si transmite formulare online.

Utilizatorii pot transmite sesizarea direct operatorului sau furnizorului serviciului, la datele de contact indicate in declaratia ori informatiile de accesibilitate aplicabile. Mai mult, se pot adresa autoritatilor competente, in functie de tipul produsului sau serviciului si de cadrul legal aplicabil.

Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei (ADR) ofera informatii privind accesibilitatea si modalitatile de semnalare a problemelor la www.adr.gov.ro/accesibilitate-site-uri-web. Sesizarile din aria de competenta a ADR pot fi transmise la monitorizare.accesibilitateweb@adr.gov.ro.

„Accesibilitatea digitala nu este un beneficiu optional, ci un drept al consumatorilor. Prin aceasta campanie vrem ca oamenii sa stie ca pot solicita servicii digitale accesibile si ca au la dispozitie instrumente legale pentru a cere respectarea acestui drept. In acelasi timp, ne dorim sa construim, alaturi de organizatii si initiative din societatea civila, un demers de educare care sa aduca accesibilitatea mai aproape atat de utilizatori, cat si de companii. O societate incluziva incepe cu utilizatori informati”, declara George Onofrievici, CEO Wawsome.

Campania continua demersurile de educare si constientizare incepute de Wawsome prin analiza publicata anterior, potrivit careia 9 din 10 site-uri analizate prezinta probleme importante de accesibilitate digitala. Rezultatele au aratat ca, la un an de la aplicarea European Accessibility Act, exista inca un decalaj semnificativ intre cerintele de accesibilitate si experienta reala oferita utilizatorilor. Prin „Cunoaste-ti drepturile”, Wawsome muta accentul de la diagnostic catre informare si actiune, explicand consumatorilor ce pot solicita si cum pot semnala barierele intalnite.

Educatia privind accesibilitatea se construieste impreuna

In acest demers, Wawsome dezvolta actiuni comune de educare si constientizare alaturi de organizatii si initiative care cunosc direct nevoile si experientele persoanelor cu dizabilitati. Printre partenerii implicati se numara Consiliul National al Dizabilitatii din Romania si B Inclusive, primul festival de incluziune si accesibilitate din Europa de Est. Wawsome isi propune sa extinda in perioada urmatoare acest demers prin noi parteneriate cu organizatii si initiative din societatea civila.

„Intr-o societate digitala, imposibilitatea utilizarii serviciilor digitale, devine o noua forma de excluziune. Accesibilitatea digitala trebuie sa insemne acces real, nu doar conformitate formala. Pentru o persoana cu dizabilitati, imposibilitatea de a utiliza un site poate insemna imposibilitatea de a face o plata, de a completa un formular sau de a accesa un serviciu esential. Este important ca oamenii sa isi cunoasca drepturile, dar la fel de important este ca organizatiile sa inteleaga responsabilitatea pe care o au in eliminarea acestor bariere”, declara Daniela Tontsch, presedinte, Consiliul National al Dizabilitatii din Romania.

Incluziunea se vede in lucrurile simple, in momentele de zi cu zi in care o persoana poate participa, alege si decide singura. Digitalul face parte din viata noastra, iar atunci cand un site sau un serviciu online nu este accesibil, excluderea devine foarte concreta. Schimbarea incepe atunci cand ascultam experientele oamenilor si construim impreuna spatii, fizice si digitale deopotriva, in care fiecare persoana poate participa cu adevarat„, declara Marina Roxana Corneliu, fondator B-Inclusive.

Pe parcursul campaniei, compania va publica ghiduri practice si materiale video care prezinta situatii reale din viata de zi cu zi a persoanelor cu dizabilitati si modul in care accesibilitatea digitala le influenteaza accesul la servicii si activitati cotidiene. Campania va include, de asemenea, explicatii privind drepturile consumatorilor si recomandari privind modul in care pot fi formulate solicitari catre companii sau sesizari catre autoritatile competente. Prin aceasta initiativa, Wawsome isi propune sa contribuie la cresterea gradului de informare privind accesibilitatea digitala si la accelerarea adoptarii unor servicii digitale care pot fi utilizate in mod egal de toate persoanele, indiferent de abilitatile acestora.

Wawsome completeaza evaluarea automatizata a accesibilitatii prin audituri manuale, care permit testarea si analiza umana a scenariilor ce nu pot fi evaluate integral cu ajutorul instrumentelor automate. In continuarea acestui proces, Wawsome Accessibility Checker scaneaza rapid site-ul si genereaza un raport privind problemele identificate corelat cu criteriile WCAG (Web Content Accessibility Guidelines), standarde internationale care stabilesc cerinte pentru accesibilitatea continutului digital. La nivelul experientei utilizatorului, Wawsome Accessibility Widget ofera optiuni de adaptare a contrastului, dimensiunii si spatierii textului, animatiilor si navigarii, printr-o integrare simpla si personalizabila. Wawsome Accessibility Monitor urmareste periodic aparitia unor probleme noi, pentru mentinerea accesibilitatii in timp.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2025 RĂSPÂNDACUL.ro