Connect with us

Uncategorized

Mafia italiana, DGIPI si fetitele duse la produs de catre sefi SRI – printre care si cumnata procuroarei de la unitatea de elita a DNA ST Ploiesti, Deaconu Giluela

Published

on

La data de 06.09.2019, Sorina Ruxandra Matei publica pe blogul sau personal “CARACALUL ROMÂNIEI. EXCLUSIV. Generalul DGPI, număr 2 din MAI, demis după tragedia din Caracal, în afaceri în timp cu o serie de italieni şi cu cel care a fost condamnat că spăla banii organizaţei mafiote italiene “Cosa Nostra” în România”.

  • Majoritatea operaţiunilor de spălare a banilor “Cosa Nostra” s-au petrecut pe firme aflate la aceeaşi adresă: vizavi de sediul central al IGPR, colţ cu Secţia 6 de Poliţie din Bucureşti. Una dintre firme “selectează şi plasează forţă de muncă” în Italia, are pe faţadă un site care nu există şi îşi desfăşoară activitatea şi astăzi sub nasul autorităţilor
  • Generalul DGPI, asociat de-a lungul vremii cu italienii, s-a întâlnit neoficial şi cu “interlopul” Remus Rădoi înainte de tragedia din Caracal. MAI oferă detalii ale întâlnirii, DGPI spune că datele erau vechi şi cunoscute deja iar DGA se încurcă singură în calendarul audienţelor şefului DGA

Într-o precizare transmisă, DGA susţine că “domnul Remus Rădoi s-a prezentat la sediul DGA din București în data de 10.06.2019 (n.m. luni) și a solicitat audiență la conducerea unității. Chiar dacă în data respectivă nu era prevăzută zi de audiență, acesta a fost primit de directorul general al DGA“. Potrivit siteului DGA, directorul general Cătălin Alexandru Ioniţă, are prevăzute audienţe în prima miercuri lucrătoare din fiecare lună.

O serie de documente publice ale ANAF, o serie de date oficiale ale Registrului Comerţului şi din Monitorul Oficial al României îl arată pe generalul de brigadă al DGPI (al Direcţiei Generale de Protecţie Internă, serviciul secret al MAI), Nucu Gheorghe Marin, ajuns numărul 2 în MAI ca secretar de stat pe vremea lui Mihai Tudose şi eliberat din funcţie imediat după tragediile din Caracal, în relaţii de afaceri de-a lungul timpului cu o serie de italieni, printre care şi cu vestitul Sergio Pileri.

Sergio Pileri, partenerul din Holding Itala Internaţional SA al generalului DGPI, om de afaceri italian, a fost predat acum 5 ani de autorităţile române Italiei, şi a fost condamnat pe 31 ianuarie 2019, de Tribunale di Roma, la 5 ani de închisoare pentru tentativă la spălare de bani în celebrul proces “Ecorec- Tresoro di Ciancimino”.

Sergio Pileri a fost găsit vinovat alături de alţi asociaţi de-ai săi că a “reciclat” în România, prin afacerea Glina, o parte din marea avere a răposatului politician al organizaţiei mafiote “Cosa Nostra”, Don Vito Ciancimino, fostul primar al oraşului Palermo, primul politician italian condamnat pentru apartenenţă la Cosa Nostra.

Datele Registrului Comerţului şi Monitorului Oficial arată că generalul DGPI a fost în trecut administrator şi la o altă firmă, tot a italienilor, care avea printre acţionari chiar şi SC Agenda 21 SA, aceasta din urmă fiind una din societăţile importante investigate de procurorii italieni pe spălarea de bani în cazul Ciancimino- Cosa Nostra.

Şi asta nu e tot. Majoritatea firmelor italianului Pileri care au fost implicate în spălarea de bani a Cosa Nostra în România au avut “cartierul general” într-o clădire situată vizavi de sediul central al IGPR, colţ cu Secţia 6 de Poliţie din Bucureşti. Una dintre ele, care funcţionează şi astăzi în acelaşi loc, “selectează şi plasează forţă de muncă” în străinătate.

Generalul DGPI, Nucu Gheorghe Marin, considerat “un greu” al MAI şi DGPI a intrat în vizorul presei după ce a fost demis în urma tragediei din Caracal, controversatul Remus Rădoi dezvăluind că s-a întâlnit cu acesta înainte, într-o “audienţă”. Ministerul Afacerilor Interne precizează însă oficial că n-a fost vorba de nicio “audienţă”.

Generalul DGPI, Nucu Gheorghe Marin. Ba în afaceri, ba la DGPI

Nucu Gheorghe Marin (49 de ani), din Strehaia, Mehedinţi, este în prezent un general de brigadă cu o stea al MAI/DGPI, înaintat în grad în noiembrie 2018 de preşedintele Klaus Iohannis. Pe 1 decembrie 2017, acelaşi preşedinte l-a decorat cu “Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari”, pe Nucu Gheorghe Marin, cel care era atunci doar colonel DGPI, “în semn de apreciere pentru profesionalismul dovedit în îndepliniarea cu succes a misiunilor încredinţate”.

Absolvent al Facultăţii de Transporturi la Politehnica Bucureşti (1997) şi al Facultăţii de Drept (2006) la Universitatea Vasile Goldiş şi a două cursuri post universitare la Politehnică şi ASE de “Ştiinţa şi ingineria materialelor metalurgice” şi de Management/Marketing dar şi al Colegiului Naţional de Apărare (2004), Nucu Gheorghe Marin a fost luat de la DGPI şi numit pe 22 August 2017 secretar de stat în MAI, de către fostul premier Mihai Tudose, devenind practic omul 2 şi forte din MAI, mâna dreaptă a fostului ministru Carmen Dan, coordonând toate structurile ordine şi siguranţă publică din minister (Poliţia, Jandarmerie, Pompieri, DGPI), inclusiv în timpul protestului din 10 august. (link numire DGPI)

Însă o privire exhaustivă a CV-ului său public, coroborat cu datele ONRC şi Monitorului Oficial şi cele publice, arată că generalul DGPI a pendulat de-a lungul timpului între afaceri private şi munca de la stat de ofiţer de informaţii. Asftel, datele oficiale arată următoarele:

  • 1992-1997. Nucu Gheorghe Marin intră în Ministerul de Interne pe funcţii de execuţie în cadrul structurii de informaţii şi protecţie internă, DGIPI.
  • 1993. Nucu Gheorghe Marin intră în firma Lafip Impex SRL, înfiinţată în 1993 şi iese în august 1995. De-a lungul timpului îi are ca asociaţi pe cetăţenii italieni Varderio Enzo, Lafiosca Giuseppe, Lafiosca Salvatore, Horaţiu Panaitescu. Firma se ocupa de întreţinerea şi repararea autovehiculelor, arată Registrul Comerţului.
  • 1998-2007. Nucu Gheorghe Marin ocupă funcţii de conducere la diferite instituţii/organizaţii publice sau private (profil tehnic, achiziţii).
  • 1998. Nucu Gheorghe Marin deţine ca asociat şi ca administrator Marnus MGN EXIM SRL, devenită MGN Consulting SRL, devenită PICEI Consult SRL, societate de comerţ din care iese în mai 2006, renunţând atât la acţiuni cât şi la calitatea de administrator. Societatea este radiată în noiembrie 2015.
  • 2001. Nucu Gheorghe Marin devine acţionar în SC Holding Itala International SA,fosta Itala SA, înfiinţată în 1994. Alături de el acţionari în firmă mai sunt: Sergio Pileri, cetăţean italian, Youssef Ali Hamed Gabr, cetăţean egiptean, SC Itala Intermed SRL deţinută tot de Sergio Pileri, SC General Consulting Company SRL, administrată de Canelli Pierluigi. Firma se ocupa de activităţi de servicii prestate întreprinderilor, arată Registrul Comerţului.
  • 2002. Nucu Gheorghe Marin este administrator al SC Ecologica SA Băicoi, Prahova, înfiinţată în 2002.
  • Din societatea Ecologica SA fac parte: CJ Prahova, prin preşedinte Mircea Cosma, Consiliul Local Băicoi, SC Agenda 21 SA cu administrator Giuseppe Pileri, fratele lui Sergio Pileri, SC Informatica e Telematica SRL, SC Euroexpress SA. Alături de administratorul Nucu Gheorghe Marin, societatea mai este administră de: Riccardo Zingarelli, Gheorghe Simion Sârbu (director general SALUB SA Ploieşti), CJ Prahova, Consiliul Local Băicoi. Nucu Gheorghe Marin renunţă la administrarea SC Ecologica SA Băicoi la sfârşitul anului. Societatea se ocupa de colectarea deşeurilor nepericuloase, asanarea şi îndepărtarea gunoaielor, salubritate şi activităţi similare, arată Registrul Comerţului.
  • 2002. Nucu Gheorghe Marin intră în CA al SC Solaris SA, societate înfiinţată în 1991 de fabricare a uleiurilor şi grăsimilor brute şi dizolvată, lichidată, radiată în 2008. Asociaţii de-a lungul timpului sunt: FPS, Aurel Ilinca, Hristudor Tutuianu, Tudor Elena, Elisabeta Mitroi, Mitroi Ştefan, potrivit Registrului Comerţului.
  • 2006. Februarie. Nucu Gheorghe Marin fondează alături de tatăl său, Ion Marin, SC MGN Automobile SRL, unde devine şi admnistrator. Societatea cu sediul la domiciliu are ca principală activitate comerţul cu autovehicule. După decesul tatălui, în societate intră ulterior şi mama sa. În iulie 2008, Nucu Gheorghe Marin iese din societate cedând rudelor toate părţile sociale deţinute şi renunţând şi la calitatea de administrator.
  • 2007. Nucu Gheorghe Marin ajunge în SC Unic System Security SRL, fondată în 2004, în locul tatălui său, Ion Marin, şi îi cesionează părţile sociale lui Mihai Sima, Nucu Gheorghe Marin ieşind din societate. Din firmă mai făceau parte: Mihai Sima, Traian Grigorescu şi Alcik Necati, Dogan Aydin, cetăţeni turci. Firma este radiată în 2016. Necati este un om de afaceri turc ce stă în România, proprietar de outleturi, magazine de îmbrăcăminte sau  firmă de consultanţă alături de Dogan Aydin, apropiat de regimul Erdogan. Pe conturile de socializare, Alcik Necati se prezintă ca manager media (siteul Sozmedia), ca om de afaceri, trainer, ca manager UYAFA România, “expert de securitate”, lasă de înţeles că controlează firma de pază şi gardă Atman Protection SRL şi şi-a trecut locul de muncă la Agenţia Naţională Antidrog.
  • 2008-2012. Nucu Gheorghe Marin revine în MAI şi ocupă funcţii de execuţie în cadrul structurii de informaţii şi protecţie internă, DGPI.
  • 2008. Iulie. Nucu Gheorghe Marin iese din SC MGN Automobile SRL, societatea în care se ocupa cu comerţul cu autovehicule, firma rămânând rudelor sale, potrivit Registrului Comerţului.
  • 2012-2015. Nucu Gheorghe Marin ocupă funcţii de conducere în cadrul Ministerului Economiei şi în cadrul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti.
  • 2014-2015. Nucu Gheorghe Marin este numit de ministrul Economiei în  CA al Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR) SA. (CNCIR este condusă de foarte mulţi ani de Ioana Timofte, nepoata abonată permanent la bani publici a fostului director SRI, Radu Timofte). Nucu Gheorghe Marin este numit de ministrul Economiei în Societatea Naţională a Sării SA.
  • 2015-21 august 2017. Nucu Gheorghe Marin revine în MAI pe funcţii de conducere în cadrul structurii de informaţii şi protecţie internă, DGIPI/DGPI.
  • 2016- 2017. Octombrie 2016, Tribunalul Bucureşti decide falimentul SC Holding Itala International SA, pe 20 Ianuarie 2017 Tribunalul radiază SC Holding Itala International SA din Registrul Comerţului Bucureşti, pe 2 Februarie 2017 societatea este constatată a fi radiată şi de ministerul de Finanţe, lichidator judiciar fiind BNS Insolvency IPURL.
  • Pe 9 iunie 2017 Nucu Gheorghe Marin comunică prin avocatul său instanţei Tribunalului Bucureşti prin întâmpinare, în procesul cu Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti/Administraţia Sector 1 a Finanţelor Publice care cerea creanţa de aproape 38.000 de euro de la firmă, că “nu a mai  avut  nici  o  legătură  cu  această societate mai bine de 14 ani, iar din raportul de activitate depus la dosarul de fond în data de 13.12.2016 de către practicianul  în  insolvenţă  se  poate  observa  faptul că  acesta  din  urmă  a  specificat  cum  că  participarea  clientului  său  în societate era de 0,983%, acţionarul principal al firmei fiind pârâtul Pileri Sergio care avea o cotă de aproximativ 85,9%, avea calitate de administrator şi cel care lua deciziile în societate”. În procesul privind atragerea răspunderii privind intrarea în insolvenţă/faliment, Tribunalul respinge demersul Finanţelor Publice. La fel face şi Curtea de Apel Bucureşti pe 2 februarie 2018.
  • 22 august 2017. Nucu Gheorghe Marin devine secretar de stat al MAI, numărul 2 şi “greul” Ministerului de Interne.
  • 5 august 2019. Nucu Gheorghe Marin este eliberat din funcţia de secretar de stat al MAI, numărul 2 în Ministerul de Interne, pe fondul scandalului Caracal.

2014. România îl predă Italiei pe Sergio Pileri, partener de afaceri al generalului DGPI Nucu Gheorghe Marin în SC Holding Itala International SA şi fost partener în SC Ecologica SA

În august 2014, după insistenţele autorităţilor italiene şi în baza unui mandat european de arestare, DIICOT îi reţine şi Curtea de Apel Bucureşti îi arestează şi îi extrădează pe Sergio Pileri, partener al lui Nucu Gheorghe Marin în SC Holding Itala International SA şi fost partener în SC Ecologica SA, şi pe Victor Dombrovschi, în scandalul Glina- EcoMafia, pentru tentativă de spălare de bani în favoarea mafiei şi evaziune fiscală.

Autorităţile italiene suspectau demult că Pileri şi Dombrovschi sunt locotenenţii grupării din Cosa Nostra, coordonată de Massimo Ciancimino (foto dreapta), fiul lui Don Vito, primarul din Palermo, cel care s-ar afla în spatele firmelor care administrează groapa de gunoi Glina.

DIICOT şi DNA s-au ferit să investigheze cazul, DIICOT făcând la cererea italienilor doar o comisie rogatorie şi nişte sechestre pe acţiuni. Însă italienii, luând urma banilor şi coroborând totul cu interceptări, fotografii/filaje, tranzacţii şi alte probe, susţineau că tranzacţiile din circuitul şi labirintul financiar, evaluate la 100 de milioane de euro, sunt de fapt o reciclare/spălare de bani a averii lui Don Vito, lăsată moştenire lui Massimo, “comoară” pe care o tot căutau.

Precizam ca, ziarul Incisiv de Prahova a dezvaluit in repetate randuri, pe parcursul a trei ani de zile despre aceasta grupare de crima organizata.

https://www.incisivdeprahova.ro/2018/03/16/exclusivsri-afacerile-cu-italienii-si-rolul-important-jucat-de-catalin-popescu-directorul-fps-prahova-raportul-secret-intocmit-la-unitatea-29-sri-prahova-sectorul-b-biroul-10-indicativul-6987/

O cooperativă a hoţiei instituţionalizate – asta a fost o parte a SRI-ului incă de la fondare. Asta nu o spunem noi, ci rezultatul cercetărilor penale care au fost efectuate de-a lungul vremii in cazurile de mare corupţie a unor cadre superioare din SRI (Paltanea Corneliu, Bucur Daniel, Dumitrache Gheorghe, generalii EUGEN GRIGORESCU[1], OVIDIU SOARE[2], DUMITRU ZAMFIR, MARIN IONEL[3], PETRACHE CANDEA[4] si, capo dei capi, GIONI POPESCU etc.).

Printre aceştia, cel putin pana acum, bijuteria coroanei este, totusi, un mare mason, fostul şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, generalul maior Ovidiu Soare (condamnat la 3 ani inchisoare cu suspendare).  Daca va mai aduceti aminte, procesul acestuia s-a derulat, cumva, in paralel cu cel al defunctului Patriciu. Interconecţia dintre cei doi masoni are un punct de interferenţă, respectiv colonelul Păltanea Corneliu, unul dintre cei mai versaţi infractori din solda SRI, cu o imaginaţie penală absolut remarcabilă.  Intreaga resursă de putere politică a lui Patriciu a plecat de la inhăţarea rafinăriilor din Prahova. SRI Prahova, unde a fost tartor Păltanea, a desfăşurat peste un deceniu un şir incredibil de manarii cu petrol, contrabandă, combinaţii cu arabi introduşi in mafia lemnului, cu ruşi, cu italieni in domeniul gunoaielor si pariurilor sportive, cu toate soiurile de bandiţi locali şi nu numai.

Sa reamintim, in treacat, ca in afacerile cu italienii, destul de complexe si extinse, un rol important l-a jucat Catalin Popescu, directorul FPS Prahova, care a realizat privatizarea SALUB, societate la care, dupa incheierea directoratului, a devenit membru in Consiliul de administratie. Dupa cum tot Catalin Popescu, de data aceasta consilier local, s-a autopropus in comisia de licitatie a concesionarii Hipodromului din Ploiesti, licitatie castigata de o firma asociata cu cea in spatiul careia, din Bucuresti, exista suspiciunea ca isi avea sediul firma lui Catalin Popescu. Ambele afaceri care au nascut controverse, neclarificate nici pana astazi: privatizarea Societatii Salub si concesionarea Hipodromului. Asta pentru ca, intamplator sau nu, in ambele cazuri apar si personaje cu biografii foarte acuzatoare, precum col. Corneliu Paltanea, fost sef al SRI Prahova, aflat acum in libertate si Sergio Pileri, om de afaceri italian, despre care presa romaneasca a scris in repetate randuri ca este pozitionat in centrul unei ample retele a lumii mafiote din acea tara. In treacat sa mai spunem ca firma lui Popescu, SUPER BET, a beneficiat de un contract de comodat de la ITALIA INTERMED, proprietatea fratilor Pileri, care, cu o alta firma – asociata cu compania “3 I”, tot a lor – a concesionat, cum va spuneam, Hipodromul.

Pe partea de gunoaie (gropi ecologice, colectare, reciclare), avem o increngatura stufoasa. Unul din personajele bizare este Victor Dombrovschi.

Plecat din țară între 1977-1994, a venit cu bani din Australia. A controlat Gaz Vest, care distribuia gaz (de la Romgaz) în 35 de localități. Un alt biznis de-al său a fost salubrizarea, asociat fiind cu frații Sergio și Giuseppe Pileri – cercetați în Palermo pentru asociere de tip mafiot și spălare de bani.

Pe de alta parte, dar în aceeasi ordine de idei, in perioada 1993-2001, Păltânea a acordat protecţie unor grupări infracţionale care traficau produse petroliere. Conform procurorilor, el a primit în schimb, de la Nan Octavian, directorul rafinăriei, produse petroliere în valoare de 5 miliarde de lei vechi şi sute de mii de dolari bani gheaţă. În afara afacerilor cu combustibili, Păltânea a mai fost implicat în ascultarea ilegală a unor oameni de afaceri, printre care şi Dinu Patriciu, a intervenit în dosare penale şi a fost acuzat că ar fi primit servicii turistice gratuite şi alte bunuri, în valoare de 20.000 de dolari, pentru a-l sprijini pe un cetăţean străin să fie numit într-o funcţie de consul onorific al României in Cipru.

Păltânea nu prea avea treaba cu SRI decat ca umbrela protectoare, 90% din activitate prestand-o in interesul personal si al grupurilor pe care le deservea. De altfel, in curtea unitatii erau numai autoturisme straine (si ca marca si ca nr. de inmatriculare, unele false, de nici dracu’ nu stia ce-i cu ele), iar un obisnuit al „casei” era un anume „George”, persoana civila, care intra cand dorea in sectie fara sa-l legitimeze cineva. Ca sa-si protejeze afacerile de subordonati, care – prin sursele secrete folosite mai dadeau peste vreo afacere urat mirositoare a lui Paltanea – pe notele lor informative Paltånea scria invariabil: NSI (adica „nu se implementeaza”, deci fara valoare, neimportanta). In acest fel, intreaga munca a unei armate de specialisti a fost valorificata in interes personal, legaturile lui cu mafia carburantilor din Ploiesti au prosperat, si dupa incheierea erei embargoului impus fostei Iugoslavii, perioada in care Paltånea l-a protejat pe unul dintre vatafii acestei mafii, Dragoman si a trait in concubinaj politic si interlop cu fostul ministru de Interne, George Ioan Danescu, presedintele de onoare al Republicii Ploiesti.

Ba, la un moment dat il impusese pe un anume ofiter loial lui, lt. col. Alexe Raul, ca adjunct al sefului Directiei de Supraveghere Operativa, vroia sa schimbe cu italienii sediul acoperit al Filajului din Bucuresti, pe un ofiter din unitate, mr. Soare Ion, il trimisese cu jumatate de norma pe la BAF Floresti, adica numai nenorociri.

Nici nu era prea greu sa procedeze asa atata timp cat isi alesese doi loctiitori pe cinste: col. Bucur Daniel, la fel de predispus la ilegalitati ca si el (condamnat pentru coruptie in acelasi lot) si pe cpt. Marin Constantin, astazi colonel in rezerva, fost sef al SRI Prahova, fost sef la SRI Dambovita, ales special de  Păltânea pentru ca era „tamaie” la munca informativa, dar un bun executant, impecabil yesman, slugarnic, care il venera pur si simplu, nefiind de mirare ca si acum sa doarma cu poza lui Păltânea la capul patului.

Ba mai mult decåt atåt, si mai rau ca asta nu se poate, Paltånea a ajuns partenerul de afaceri la societatea Salub din Ploiesti, al lui Sergio Pileri, despre care exista o tona de rapoarte interne ale SRI. Fireste ca notele despre Pileri nu au fost valorificate niciodata, si pe ele apare rusinosul NSI.

Un asemenea raport a fost intocmit la data de 3 ianuarie 2001, la unitatea 29, Sectorul B, Biroul 10, indicativul 6987, sub numarul de inregistrare 00379/102, in care scrie ca Pilieri a fost actionar la societatea Holding Italia International. Scopul lui Pileri era sa identifice posibilitatea organizarii unei intålniri intre societatea italiana Lottomatica Int. Spa si premierul Romåniei, in scopul promovarii unui proiect de investitii in domeniul loteriei nationale. Pileri se lauda ca afacerea creaza „conditii de obtinere a unor fonduri necontrolabile de catre societatea civila si Parlament, ce pot fi folosite in domeniul operatiunilor speciale, din cadrul serviciilor de informatii, sugerånd ca in tara lui functioneaza de mult timp, acest sistem. A argumentat ca, pe aceeasi structura functioneaza sistemul jocurilor „Bingo”, ale caror fonduri negre au putut fi utilizate de autoritatile nationale de informatii si spionajul militar. Eforturile lui Pileri au esuat in 1999. Nota secreta SRI, ce dateaza din 2001, consemneaza urmatoarele: „Initiativa diplomatica a fost un esec, fapt pentru care, conducerea firmei Lottomatica a reluat demersurile de implementare a propriului proiect in Romånia, prin intermediul lui Sergio Pileri (…)”.

Conform destainuirilor lui Pileri, premierul „a dovedit reticenta la aceasta initiativa, afirmånd ca guvernarea CDR nu foloseste mijloacele guvernarii anterioare (PDSR) si nu agreaza promovarea unor proiecte care sa consolideze si mai tare pozitia fostilor comunisti si a exponentilor Securitatii ceausiste”. Nota se termina asa: „Despre italianul Sergio Pileri, activitatea sa in zona si preocuparile de interes cu relevanta pentru siguranta nationala, pe teritoriul tarii noastre, au fost solicitate date de interes de Diviziunea de Informatii a Municipiului Bucuresti, ofiter indicativ 8562”. De subliniat ca Pileri a fost carabinier, avea gradul de general in rezerva si a activat in cadrul Serviciului Italian de Spionaj Militar (SISMI).
La propunerea specialistilor care au intocmit nota, probabil cpt. Stefan Sorin, de a face un raport prin biroul I analiza-sinteza, colonelul Dumitrache a scris cu månuta lui: „Nu acum!”. In prima faza, cånd Paltånea era seful Sectiei SRI Prahova (avandu-i la mana pe prefecti si pe alti sefi din institutii), a dat ordin ca Pileri sa fie supravegheat fara incetare.

Mai mult, din vechea rețea pe Italia a lui Corneliu Paltanea facea parte  și  Silviu Dumitrache de la DGIPI, fiul col. SRI Dumitrache Gh și  ginerele lui Luca Liviu.

Cum este posibil ca SILVIU DUMITRACHE , adjunctul și șeful protecției interne din DGIPI , ginerele unuia din exponenții falangei ruse in România, asociat al lui Sorin-ovidiu Vantu, cunoscutul lider Sindical Liviu Luca, mare evazionist și combinator , actualmente pușcăriaș, sa rămână in continuare la comanda DGIPI? îl recomanda oare faptul ca a fost dat afara de la ANI (când încerca sa între in SRI) din cauza de consum de substanțe “halucinogene” (chiar așteptam un punct de vedere al SRI pe acest caz) ? Sau faptul ca a fost anchetat și trimis in judecată de DNA pentru “probleme” la fondurile operative, împreuna cu toată conducerea de atunci a DGIPI ? Sau faptul ca a fost adus și promovat in DGIPI cât alții in 10 ani de cunoscutul MARCEL SANPETRU (condamnat la rându-i ptr diverse “giumbușlucuri “) prieten bun cu Gheorghe Dumitrache și finul acestuia Gheorghe Muscalu, chiar dacă fusese dat afara din Academia SRI ???  Cum este posibil: deci SRI te da afara pentru ca îți plac unele substanțe “halucinogene” însă DGIPI te ia de bun și te promovează ca pe Greuceanu in câțiva ani și te pune șef la Protecție Interna ???? Lupul paznic la oi ! Ministrul Fifor și alți factori de conducere din MAI știu asta sau se fac ca ploua, mai aveți nevoie cumva de serviciile lui Liviu Luca și filiera rusească ? Poate e timpul sa se facă in sfârșit curățenie !!! Ce a făcut protecția interna coordonata de acest personaj in cazul Caracal ??? Nu ar trebui sa răspundă și el ???

Bomba bombelor

Din „fetitele” duse la produs de Corneliu Paltanea în cabane de vânătoare în Munții Buzăului la partidele de vânătoare organizate pentru italieni, se numara Catalina Necsulescu (chiar amanta lui atunci, ofiter SRI si sotia altui ofiter SRI, sef sector “C” – Economic), Deaconu Dariana (cumnata procuroarei de la unitatea de elita a DNA ST Ploiesti,  Deaconu Giluela) și fata avocatului Iovu.

In faza a doua, cånd Paltånea a trecut in rezerva, s-a multumit cu functia de director al lui Pileri, la firma Salub, achizitionata in conditii frauduloase iar loctiitorii si unii ofiteri ai sectiei Prahova au inchis ochii, cånd au primit pe „daiboj”, un set de laptopuri din måna italianului, cum ar fi cpt. Sorin Stefan sau loctiitorul Ciobanu Danut de la aceea vreme.

Nu suntem noi nici in masura, nici indreptatiti sa dam un verdict asupra existentei, si in prezent, a unor urmari ale activitatii fostului comandant Paltånea, cåt si a semintelor pe care le-a lasat sa germineze la DJI Prahova, cert este insa ca col. Marin Constantin – chiar mutat la Dambovita si ulterior pensionat– este inca marcat de „personalitatea” lui Paltanea si a ramas cu multe reflexe si ticuri de la el.

Esti tentat sa spui ca SRI –ul de acum este in mare parte diferit de cel al anilor ´90, dar cand vezi cazul Hexi Pharma (si Farma), rebranduirea SRI, achitiziile IT de la firmele lui Ghita Sebastian, iti dai seama ca oameni ca Soare s.a. au fost şi sunt incă mentori ai unora dintre „noii lupi” ai momentului. (Cristina T.).

[1] In septembrie 2008, magistratii ICCJ l-au condamnat la trei ani de inchisoare pe fostul general SRI Eugen Grigorescu (pentru abuz in serviciu in forma calificata si retinerea si distrugerea unor inscrisuri) in dosarul privind disparitia jurnalului disidentului Gheorghe Ursu, omorit in bataie de Securitate in anul 1985.

[2] In 04.02.2013, g-ral. brig. (r) Ovidiu Soare, fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, a fost condamnat definitiv de ICCJ la trei ani închisoare cu suspendare, sub supraveghere, pentru corupţie.

[3] Fostii directori adjuncti ai SRI, generalii Ionel Marin si Dumitru Zamfir precum si maiorul Catalin Miu au fost condamnati in octombrie 2011 de ICCJ la un an de închisoare cu suspendare pentru fals în declaratii în dosarul privind închirierea si ulterior cumpararea ilegala a unor locuinte RA-APPS, la preturi subevaluate.

[4] Prin Decizia penală nr. 236 din 19.12. 2013, ICCJ l-a condamnat definitiv pe g-ral. brig. (r) PETRACHE CANDEA, fost şef al Corpului de Control din cadrul Serviciului Român de Informaţii  pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, la doi ani inchisoare cu suspendare. Alături de acesta, aceeaşi pedeapsă au primit-o g-ral. brig. (r) ADRIAN BĂRBULESCU, locţiitor al şefului Corpului de control din SRI, col. (r) GEORGE ICLEANU, şi lt. col. (r) DUMITRU DĂNUŢ VLĂDICĂ, toţi din SRI, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.

 

 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Uncategorized

SUMMER WELL implineste 15 ani. Festivalul care a transformat muzica intr-un univers cultural revine in august

Published

on

By

Exista festivaluri la care mergi pentru un concert. Si exista Summer Well – locul in care muzica este doar inceputul.

In al doilea weekend din august (7-9 august), Domeniul Stirbey Voda din Buftea devine din nou punctul de intalnire al celor care cauta mai mult decat un line-up. La 15 ani de la prima editie, Summer Well continua sa defineasca un mod diferit de a experimenta cultura contemporana, reunind muzica, arta, design, arhitectura temporara, gastronomie si comunitati creative intr-un festival care si-a construit propriul univers.

Anul acesta, peste 20 de artisti, trei scene si o serie de experiente curatoriate transforma fiecare colt al domeniului intr-un spatiu cu identitate proprie. Nu este doar despre cine urca pe scena, ci despre atmosfera dintre concerte, descoperirile intamplatoare si energia colectiva care face ca fiecare editie sa fie diferita.

Trei scene. Trei universuri. Un singur soundtrack al verii.

Orange Main Stage aduce numele care definesc editia aniversara. De la intensitatea inconfundabila a lui Nick Cave & The Bad Seeds la energia exploziva a Palaye Royale, sensibilitatea lui Charlotte Cardin si vibe-ul cinematic al lui Two Feet, scena principala propune un line-up construit pentru momente care raman cu tine mult dupa ultimul encore. Lor li se alatura si nume precum DE’WAYNE, Noga Erez sau Jalen Ngonda, trei dintre cele mai interesante voci ale muzicii contemporane, acoperind o paleta larga de genuri muzicale.

Sunset Stage by ING x VISA este spatiul dedicat celor care urmaresc scena muzicala inainte ca aceasta sa ajunga in mainstream. Indie, electronic, alternative si proiecte experimentale coexista intr-un line-up care pune reflectorul pe noua generatie de artisti si pe directiile in care se indreapta muzica internationala. Pe aceasta scena va urca si 2hollis, fenomenul alternativ al noii generatii, dar si proiecte muzicale precum ZEP, Chalk sau duo-ul napolitan Nu Genea.

Electro Punk Club revine pentru al doilea an si continua sa fie una dintre cele mai spectaculoase experiente ale festivalului. Creat impreuna cu colectivul Space Objekt, spatiul functioneaza ca un club imersiv inspirat de estetica underground a Los Angeles-ului anilor ’70. Fatade neon, instalatii vizuale, electronica, punk si o energie care transforma fiecare noapte intr-un performance colectiv, cu referinte la locuri legendare precum Madam Wong’s si Hong Kong Cafe. Aici ii veti gasi pe britanicii The Molotovs, punkistele coreene Sailor Honeymoon, precum si reprezentanti ai scenei alternative locale, Getchoo si Armand Popa.

Dupa concerte incepe o alta poveste

La Summer Well, experienta nu se opreste cand se sting luminile scenei principale.

Pe parcursul festivalului, activarile de brand se transforma in spatii culturale si sociale, iar petrecerile curatoriate special pentru editia aniversara extind experienta pana tarziu in noapte — precum seria de afterparty-uri gazduite de glo™.

Muzica, instalatii vizuale, performance-uri si interventii artistice creeaza in fiecare seara un nou context de intalnire si explorare, intr-un playground urban in care granitele dintre club, galerie si festival devin tot mai greu de definit.

15 ani de Summer Well

Intr-un peisaj in care festivalurile se schimba constant, Summer Well si-a pastrat identitatea: un eveniment construit in jurul curiozitatii, al comunitatilor creative si al experientelor care merg dincolo de muzica.

Editia aniversara marcheaza 15 ani in care festivalul a devenit unul dintre cele mai importante repere ale verii, un loc unde cultura pop, estetica contemporana si muzica se intalnesc firesc.

In luna august, Domeniul Stirbey Voda devine din nou locul in care soundtrack-ul verii se asculta, dar mai ales se traieste.

Programul complet si detaliile logistice sunt disponibile pe site-ul oficial www.summerwell.ro si pe pagina de Instagram a festivalului @summerwellfest.

Summer Well 2026 este un festival Orange, sustinut de o serie de parteneri care dau forma si vibe universului festivalului: glo™, ING, Peroni Nastro Azzurro, Ursus, Bacardi, Martini, Hendrick’s Gin, Jack Daniel’s, Mega Image, Pepsi, Fashion Days, alpro, Transalpina, vitamin aqua, Lay’s, e-on, FABIZ, Bucharest Business School, biciclop, syoss, Persil, Sensodyne, InterContinental Athénée Palace, alka, Secom.

Abonamentele pot fi achizitionate de pe summerwell.ro, la pretul de 513 lei + taxe. De asemenea, sunt disponibile si bilete de o zi la pretul de 351 lei + taxe pentru vineri si sambata, iar pentru duminica costul biletului este de 426 lei + taxe.

Continue Reading

Uncategorized

Zyxel Networks îmbunătățește guvernanța în materie de securitate a produselor pentru a proteja IMM-urile și furnizorii de servicii de gestionare (MSP)

Published

on

By

Pe măsură ce amenințările cibernetice bazate pe inteligența artificială (AI) iau amploare și reglementările privind securitatea cibernetică devin tot mai stricte, securitatea integrată încă din faza de proiectare nu mai este o alegere.

Zyxel Networks, lider în furnizarea de soluții de rețea în cloud sigure și bazate pe IA, a anunțat astăzi framework-ul său îmbunătățit de guvernanță a securității produselor, consolidându-și angajamentul pe termen lung de a ajuta întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și furnizorii de servicii gestionate (MSP – Managed Service Provider) să navigheze într-un peisaj din ce în ce mai complex al securității cibernetice și al conformității.

Legea UE privind reziliența cibernetică (Cyber Resilience Act – CRA), care va intra în vigoare în luna septembrie, a redefinit responsabilitatea privind produsele, impunând o guvernanță a securității transparentă și verificabilă pe întreaga durată a ciclului de viață al produsului. Această schimbare în legile de reglementare survine în contextul în care un studiu realizat de Mandiant evidențiază vulnerabilitățile software ca fiind principala cale de atac inițial, subliniind că actorii rău intenționați utilizează acum inteligența artificială pentru a accelera aceste atacuri. Pentru IMM-urile și furnizorii de servicii de gestionare (MSP) cu resurse limitate, alegerea unor furnizori de încredere, cu capacități mature de guvernanță a securității, a devenit mai importantă ca niciodată.

În urma unei serii de îmbunătățiri recente aduse portofoliului său, Zyxel Networks își reunește capacitățile de securitate într-o abordare mai unificată a guvernanței securității produselor, oferind protecție integrată pentru clienții IMM-urilor și partenerii MSP.

„În prezent, securitatea cibernetică nu se mai poate baza doar pe promisiuni”, a declarat Edward Yu, directorul pentru securitatea informațiilor al Grupului Zyxel. „Pe măsură ce amenințările cibernetice se intensifică și reglementările globale, precum CRA în cadrul UE, ridică așteptările privind responsabilitatea produselor și a firmelor producătoare, încrederea trebuie câștigată printr-o guvernanță a securității verificabilă și aplicată zilnic. Transparența pe tot parcursul ciclului de viață al produsului ajută organizațiile să reducă punctele oarbe, să ia decizii mai informate și să-și consolideze reziliența cibernetică generală.”

„IMM-urile și MSP-urile se confruntă cu o presiune tot mai mare de a-și consolida reziliența cibernetică, gestionând în același timp medii IT din ce în ce mai complexe”, a declarat Ken Tsai, președinte al Zyxel Networks. „Integrarea securității produselor out-of-the-box în întreaga infrastructură de rețea minimizează necesitatea unor configurări manuale de securizare ulterioare, costisitoare și consumatoare de timp. Acest lucru le permite partenerilor noștri să implementeze soluțiile mai rapid, să simplifice auditurile de conformitate și să ofere o bază de rețea rezilientă care câștigă încrederea clienților.”

Transformarea principiului „sigure prin proiectare” într-un angajament operațional

În loc să trateze securitatea cibernetică ca pe un aspect secundar, Zyxel Networks integrează principiile „sigure prin proiectare” în dezvoltarea produselor, gestionarea vulnerabilităților și guvernanța ciclului de viață prin trei angajamente fundamentale:

  • Implementarea principiului „Secure by Design” în toate produsele și serviciile

Fiind prima companie din Taiwan și primul furnizor global de soluții de rețea pentru IMM-uri care a semnat angajamentul „Secure by Design” al CISA, Zyxel Networks continuă să introducă inițiative de securitate axate pe IMM-uri, concepute pentru a reduce riscul operațional și a simplifica implementarea securizată.

Aceste eforturi includ suportul pentru autentificarea fără parolă pentru conturile Zyxel și autentificarea multi-factor (MFA) în întregul portofoliu de produse al companiei și în serviciile conexe, inclusiv accesul wireless, autentificările administratorilor și accesul VPN la distanță. De asemenea, compania se aliniază principiilor fundamentale ale CISA prin eliminarea parolelor stabilite implicit și reducerea activă a unor întregi clase de vulnerabilități în timpul dezvoltării produselor.

  • Guvernanță de securitate de vârf în industrie

Înființată de aproape un deceniu, Echipa Product Security Incident Response Team  (PSIRT) a Grupului Zyxel colaborează îndeaproape cu cercetătorii globali în domeniul securității prin intermediul unei politici transparente de semnalare a vulnerabilităților și al unui proces coordonat de remediere.

Recunoscut pentru standardele sale riguroase de guvernanță în materie de securitate, Grupul Zyxel se regăsește într-un grup select de autorități de numerotare CVE (CVE Numbering Authorities – CNA) din industria rețelelor care au obținut două niveluri de acceptare ca furnizor, alături de companii de top precum Cisco, Juniper și F5. De asemenea, Grupul Zyxel a fost recent aprobat ca membru cu drepturi depline al Forumului echipelor de răspuns la incidente și securitate (Forum of Incident Response and Security Teams – FIRST), consolidându-și capacitatea de a colabora la nivel global în ceea ce privește răspunsul coordonat la vulnerabilități și gestionarea incidentelor de securitate cibernetică.

  • Gestionarea transparentă a ciclului de viață al produselor

Pentru a ajuta clienții să reducă expunerea la riscuri de securitate pe termen lung, Zyxel Networks menține o politică transparentă de gestionare a ciclului de viață al produselor, asigurându-se că produsele primesc actualizări de securitate și asistență în timp util, pe baza unor termene de mentenanță clar definite.

Prin transparența fazelor de asistență și a calendarelor de retragere din uz, Zyxel Networks le permite clienților să-și planifice investițiile tehnologice pe termen lung cu mai multă încredere, să renunțe la produsele învechite și la protocoalele de rețea nesigure înainte ca acestea să genereze riscuri care pot fi evitate și să mențină reziliența cibernetică în conformitate cu viitoarele cerințe prevăzute de CRA al UE.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați https://www.zyxel.com/global/en

Continue Reading

Uncategorized

Cum recunoști un brand coreean

Published

on

By

Piața e plină de branduri care „arată” coreean: ambalaj minimalist, ingrediente la modă, estetica dewy, promisiunea de glass skin. Dar, așa cum am văzut și în cazul unor branduri europene confundate constant cu K-Beauty, aspectul nu spune nimic despre origine.

Așa că hai să lămurim, practic, două întrebări diferite pe care mulți le amestecă:

  1. Cum îți dai seama că un brand este cu adevărat coreean(origine)
  2. Cum îți dai seama că un produs coreean este autentic, nu un fals

Sunt lucruri diferite — și vei ști să le deosebești până la final.

Partea 1: Este brandul cu adevărat coreean?

  1. Caută „Made in Korea” pe ambalaj

Cel mai direct indiciu. Un produs fabricat în Coreea de Sud va menționa țara de origine — „Made in Korea” sau „Fabricat în Coreea” — undeva pe ambalaj sau pe eticheta importatorului.

Atenție însă: locul de fabricație nu e totuna cu locul unde e „acasă” brandul. Unele branduri coreene produc și în alte țări, iar unele branduri non-coreene produc în Coreea (așa-numitul ODM/OEM). „Made in Korea” e un semn puternic, dar se citește împreună cu restul.

  1. Verifică unde e sediul brandului

Aici se lămuresc cele mai multe confuzii. Intră pe site-ul oficial al brandului, la secțiunea „About” / „Our story”, și caută unde a fost fondat și unde își are sediul compania.

Un brand coreean autentic va avea rădăcinile în Coreea de Sud — fondatori coreeni, sediu în Seul sau alt oraș coreean, o poveste ancorată acolo. Dacă „povestea” te duce în Budapesta, Paris sau California, ai răspunsul, indiferent cât de „coreean” arată produsul.

  1. Uită-te la numele brandului și la scrierea coreeană (Hangul)

Multe branduri coreene autentice poartă și numele în alfabet coreean (Hangul) pe ambalaj, alături de cel latin. Nu e o regulă absolută — unele branduri orientate spre export folosesc doar engleza — dar prezența Hangul-ului e un semn în plus de origine reală.

  1. Caută marca KC (Korea Certification)

Produsele conforme cu reglementările coreene poartă adesea logo-ul KC (Korea Certification) sau referințe la MFDS (autoritatea coreeană a medicamentelor și cosmeticelor). E un indiciu că produsul a trecut prin sistemul de reglementare coreean — deci că are o legătură reală cu piața de acolo.

  1. Verifică cine e „importatorul / distribuitorul” pentru piața ta

Pe eticheta din România/UE vei găsi datele importatorului sau ale „persoanei responsabile”. Asta nu-ți spune direct originea, dar un brand coreean serios ajunge la tine printr-un importator oficial. Poți verifica pe site-ul brandului dacă distribuitorul respectiv e recunoscut oficial — un semn de lanț de aprovizionare curat.

De reținut

Estetica nu e dovadă. Un nume în engleză, ingredientele „virale” (mucină, centella, orez) și ambalajul minimalist au fost normalizate de K-Beauty — și copiate de branduri din toată lumea. Originea se verifică din fapte: țara de fabricație, sediul brandului, povestea reală a fondatorilor. Nu din „vibe”.

Partea 2: Este produsul coreean autentic sau fals?

Odată ce știi că brandul e chiar coreean, rămâne a doua întrebare — mai ales dacă ai cumpărat de la un vânzător necunoscut. Popularitatea K-Beauty a atras și un val de contrafaceri, în special la branduri-vedetă precum COSRX, Beauty of Joseon, Anua sau Missha.

Iată la ce te uiți:

Codul de lot (batch code) și datele. Produsele autentice au un cod de lot alfanumeric, dată de fabricație și expirare, imprimate direct pe flacon sau cutie — nu doar lipite ca sticker adăugat ulterior. Formatul diferă de la brand la brand, așa că un plasament neobișnuit nu e automat un semn rău; important e ca imprimarea să pară făcută în fabrică, coerentă.

QR code / hologramă / sticker de verificare. Multe branduri coreene (Missha, Dr.Jart+ și altele) includ holograme, QR-uri sau stickere de autentificare care se pot verifica pe site-ul oficial sau printr-o aplicație. Un fals fie nu le are, fie pică la verificare.

Calitatea ambalajului. Logo centrat și simetric, fonturi și culori consecvente, fără greșeli de ortografie, materiale premium, print clar. Contrafacerile au adesea logo-uri descentrate, texturi ieftine, typos.

Textura și mirosul. Un produs autentic are un profil senzorial predictibil — textura pe care brandul e cunoscut că o are (esență apoasă, cremă „cushiony”, SPF gel ușor) și un parfum subtil, nu agresiv. Dacă textura sau mirosul „nu se potrivesc”, e un semnal.

Prețul. Poate cel mai bun detector. K-Beauty e competitiv la preț, dar tot respectă costuri de producție, export și retail. Dacă un ser viral e listat la o fracțiune din prețul normal, în afara unei promoții oficiale, explicația rareori e generoasă: fals, expirat, stoc deturnat sau produs cu ambalaj schimbat. Nu orice reducere e suspectă — dar un preț „de mister” pentru un produs foarte căutat, da.

Vânzătorul. Cel mai important pas preventiv. Cumpără de la magazine oficiale, distribuitori autorizați sau retaileri de încredere. Caută mențiuni de tip „Authorized Seller” / „Official Store” și transparență privind sursa. Când ai dubii, verifică pe site-ul oficial al brandului lista de distribuitori.

Atenție la un mit: un produs nu e fals doar pentru că are stickere de import în limba locală sau pentru că ambalajul diferă de ce ai văzut într-o postare. Brandurile coreene își actualizează frecvent designul, iar stickerele de conformitate locală sunt normale la export. Verifică versiunea produsului pe canalele oficiale înainte să tragi concluzia.

Pe scurt

Ca să recunoști un brand coreean, nu te uita la cât de „coreean” arată — verifică originea reală: „Made in Korea”, sediul companiei, povestea fondatorilor, marca KC, Hangul-ul pe ambalaj.

Ca să te asiguri că produsul e autentic, verifică batch code-ul și datele, QR/holograma, calitatea ambalajului, textura, prețul plauzibil comercial și, mai ales, cumpără de la surse oficiale.

Iar cea mai simplă protecție rămâne aceeași: cumpără de la un distribuitor de încredere. Când lanțul de aprovizionare e curat, ambele întrebări de mai sus au deja răspuns.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2025 RĂSPÂNDACUL.ro