Uncategorized
Interviu cu Marius Stan, savantul român din celebrul serial ”Breaking Bad”: ”Nu aşa se face metamfetamina”

Marius Stan, românul care a jucat în seria ”Breaking Bad” a povestit pentru MEDIAFAX cum s-a simţit ca om de ştiinţă pe platoul celebrului serial dar şi ce aşteaptă de la continuarea poveştii în filmul ”El Camino: A Breaking Bad Movie”, filmul lansat vineri de Netflix.
Fanii serialului ”Breaking Bad” îşi amintesc de şeful lui Walter, românul Bogdan, proprietarul spălătoriei de maşini în care profesorul de chimie transformat în producător şi traficant de droguri lucra la început pentru a-şi suplimenta veniturile, apoi pentru a justifica sumele de bani obţinute ilegal. Cel care a interpretat personajul Bogdan Wolynetz este Marius Stan, pentru care creatorul serialului, Vince Gilligan a şi schimbat naţionalitatea personajului din poloneză în română. În plus, personajul său, care trebuia să fie episodic, a fost extins până în sezonul 4 al seriei. Marius Stan este în realitate om de ştiinţă şi ştie mult mai multe despre procesele chimice prin care se pot obţine substanţe interzise decât colegii săi de platou. Stan a vorbit pentru MEDIAFAX despre felul în care serialul i-a afectat viaţa de zi cu zi dar şi despre modurile în care ştiinţa şi arta se întrepătrund, dar şi despre continuarea serialului sub forma peliculei ”El Camino: A Breaking Bad Movie/ El Camino: un film Breaking Bad”, care a avut premiera pe platforma Netflix vineri.
Reporter: Cum aţi ales să mergeţi la casting pentru ”Breaking Bad”?
Marius Stan: Nu am ales. Am mers cu familia. Locuiam în Los Alamos la vremea aceea, New Mexico. Eu şi soţia lucram la institutul de cercetări de acolo, copiii erau la şcoală. Ei au auzit că este un casting şi au zis ”să mergem”. Fiind minori, era nevoie să fie acolmaniaţi de părinţi. Am mers cu toţii şi a fost frumos. Ei au fost selectaţi pentru primul episod pentru a face figuraţie. Apar în scena din magazin şi soţia şi cei doi copii. În cazul meu s-a întâmplat ca actorul care trebuia să joace personajul Bogdan, proprietarul spălătoriei, să nu mai fie disponibil, iar producătorii au căutat să vadă pe cine mai au pentru o singură replică. Trebuia să îl chem pe Walter afară ca să spele o maşină. Au căutat între cei de la casting şi m-au căutat. Am discutat una-alta şi până la urmă m-am dus crezând că o să fie doar acea replică. Apoi, mă mai chemau să mai apar în câte un episod în fiecare sezon ca să nu mă uite spectatorii. În sezonul 4 acţiunea se şi mută la spălătorie şi atunci am participat în mai multe episoade.
Reporter: Era prima experienţă pe platourile de filmare?
Marius Stan: Eu nu am niciun fel de pregătire în actorie. Poate singurul meu talent ţine de faptul că îmi pot menţine cumpătul în timpul filmării. Într-o conversaţie cum avem noi acum se schimbă dacă îţi vine lumina în ochi sau îţi zice regizorul, aplecaţi-vă spre dreapta, ridicaţi bărbia şi fiţi natural. Cumva, mulţumesc părinţilor mei, mie mi s-a părut ok. Îmi dau seama că pentru alţi oameni nu e uşor, stresul de pe platou îi face să îşi schimbe vocea. Încurajez pe toată lumea care vrea să fie într-un film să meargă la audiţii. Nu se ştie niciodată.
Reporter: Veniţi des în România?
Marius Stan: Anul acesta s-a întâmplat să vin pentru câteva manifestări ştiinţifice. Săptămâna trecută am avut o prezentare despre inteligenţa artificială la Politehnică. Am şi părinţii aici. Frecvenţa a crescut, acum 20 de ani veneam o dată la doi ani, apoi am început să vin anual şi, uite că am început să ajung chiar şi de două ori într-un an. Îmi place să vin în România, adesea vin şi cu familia.
Reporter: Cum se împacă actoria cu ştiinţa pentru dumneavoastră?
Marius Stan: Se împacă foarte bine. Cred că e bine pentru un cercetător ştiinţific să îmbrăţişeze artele, în general, cinematografia, literatura, muzica. Mulţi o fac. Am colegi, prieteni care fac parte din diverse formaţii artistice, cântă la instrumente, cluburi literare. Cumva, activează alte zone ale creierului decât cele accesate de matematică, fizică sau biologie.
Reporter: Unde se întâlnesc şi unde se despart cele două zone?
Marius Stan: Am şi o teorie în legătură cu acest lucru pe care le prezint în cadrul unor conferinţe pe care la susţin în Statele Unite despre ştiinţă, arte şi societate. Eu cred că unul dintre scopurile ştiinţei, poate cel mai important, este să creeze, să acumuleze cunoştinţe, date, informaţii şi să le comunice oamenilor. Cred că arta creează şi comunică emoţii. Confluenţa celor două este cea care poate avea un efect cognitiv maxim asupra oamenilor. Nu este chiar aşa alb şi negru pentru că în multe filme, de exemplu, sunt prezentate şi aspecte ştiinţifice, istorice în artă. Dar elementul principal este crearea unei emoţii, pozitive, negative, intense. De asemenea, există frumuseţe şi în ştiinţă. Şi am avut câteva expoziţii la institutul Argonne cu fotografii ale unor rezultate ştiinţifice, nemodificate, fără Photoshop, experimentale sau din informatică, fotografii care erau pur şi simplu frumoase, structuri ale unor materiale sau imaginea unei galaxii, care puteau fi oricând parte dintr-o expoziţie de artă, deşi erau exclusiv un rezultat ştiinţific, neretuşat. Cred că există o zonă de interferenţă între ştiinţă şi artă, se influenţează una pe alta.
Reporter: Sunt zone în care se ştiinţa şi arta despart radical?
Marius Stan: Da, cred că există. Există o anumită rigoare în articolele ştiinţifice pe care le scriu. Ca autor de proză scurtă şi poezie, oricât aş vrea să dau un caracter poetic lucrărilor mele ştiinţifice, dacă fac asta, vor fi respinse imediat, şi pe bună dreptate. O anumită rigoare trebuie menţinută, ceea ce creează un zid faţă de literatură şi poezie în special dar şi faţă de proza beletristică. Invers, mai puţin. Există o influenţă a fizicii, a chimiei, în activităţi ştiinţifice, în cinematografie, a tehnicii de calcul. Multe imagini sunt prelucrate, dar orice exces face ca un film să fie mai puţin artistic şi mai mult tehnic. Deşi au aspecte diferite şi scopuri şi metodologii diferite, cred că se suprapun semnificativ.
Reporter: În ce fel este diferit mediul american de cel românesc?
Marius Stan: Sistemul educaţional, în Statele Unite are cumva accentul pus diferit pe etape diferite ale educaţiei. Eu care am urmat educaţia formală complet în România, de la grădiniţă, până la docturat. Dacă aş compara cu sistemul american, aş zice că la noi e o importanţă mai mare şi o mai mare rigoare poate în primele etape ale acestui proces. Copiii, când încep şcoala, au parte de mai multă rigoare, de mai multă atenţie, de mai multe teme. Apoi, simt eu că, în liceu mai scade un pic, unii elevi deput mult efort, fac lucruri extraordinare, alţii se mulţumesc cu mai puţin, le e greu să ia Bac-ul. Apoi, la universitate observ cu părere de rău, parcă, efortul depus, pasiunea, inventivitatea nu mai sunt atât de puternice pe cât mi-aş fi dorit. În Statele Unite mi se pare invers. Mi se pare că în primele etape ale procesului educaţional totul este mai relaxat, nu are aşa mare importanţă, copilul poate să facă de toate, poate să facă şi sport, dacă are note bune, foarte bine, dacă nu, asta e, există un interes mic pentru participarea la olimpiade, de exemplu, care pentru noi erau o mare chestie. În liceu începe să se accelereze un pic, iar în facultate devine foarte intens. Studenţii au ore nesfârşite şi efort maxim pentru a se pregăti. Aş spune că sistemele sunt echivalente şi ambele pregătesc oameni de calitate, dar intensitatea este distribuită diferit între cele două.
Reporter: Cum v-a afectat viaţa de zi cu zi apariţia în serialul ”Breaking Bad”?
Marius Stan: În multe feluri, cele mai multe pozitive. N-aş zice că e vreunul negativ, dar sunt câteva amuzante. Mă bucur de faptul că mulţi oameni nu doar din Statele Unite mă recunosc datorită personajului pe care l-am interpretat. Trebuie să spun, cu umor şi cu o amărăciune simulată, că personajul este mai faimos decât mine ca persoană. Mulţi vin la mine spunând ”hey, Bogdan!”. Destul de puţini vin cu formula ”professor Marius Stan, how are you?”. Dar mă bucur să văd cât de cunoscut a ajuns acest personaj. Am fost oprit în cele mai ciudate locuri. Nu mai spun în Chicago şi în Statele Unite, în aeroport şi în magazine, dar şi în Japonia, la Tokyo şi la Osaka, într-un hotel. Din Argentina m-a sunat un coleg să îmi spună că nu îi vine să creadă când m-a văzut la televizor. Mai nou am observat că mă văd şi verifică pe celular cum se numeşte actorul care l-a jucat pe Bogdan în serial şi apoi vin şi îmi spun, domnule Marius Stan, v-am recunoscut. Nivelul de audienţă al filmului este imens. Milioane de oameni l-au văzut. Ca şi cercetător ştiinţific, comunitatea căreia ne adresăm este de câteva sute, câteva mii de oameni. Şi dintre aceştia câţiva mai vin să îmi spună ”professor Stan, mi-a plăcut lucrarea dumneavoastră, am folosit-o în lucrarea de doctorat, aş vrea să fac o fotografie cu dumneavoastră”. Sunt atât de mândru şi facem fotografia şi la sfârşit, înainte să plece, îmi spun ”şi mi-a plăcut cum aţi jucat în «Breaking Bad»”. Ceea ce mă face să mă îndoiesc de intenţia iniţială de a-mi aprecia lucrările ştiinţifice.
Reporter: Dar dumneavoastră eraţi profesorul în realitate dintre cei care erau pe platoul de filmare…
Marius Stan: E adevărat. Chimia şi fizica din film sunt prezentate incorect în mod intenţionat. Producătorii au vrut să fie siguri că un adolescent care urmăreşte ”Breaking Bad” nu poate să producă metamfetamină. Deşi e spectaculos cu recipientele, culorile, aburii. De fapt, nu aşa se face metamfetamina. Spre amuzamentul tuturor, când mai ţin prezentări, le spun participanţilor ”dacă vreţi să ştiţi cum se face, vorbim după conferinţă pentru că am un doctorat în chimie şi pot să vă explic”.
Reporter: Personajul era român de la început?
Marius Stan: Personajul se numea Bogdan, dar cred că era polonez. După ce am fost selectat să joc acest rol printr-o întâmplare fericită, Vince Gilligan, producătorul seriei, discutând cu scenariştii a zis să îl facă român şi să spună şi câteva cuvinte în româneşte când vorbeşte la telefon. Într-una din scene sunt la telefon şi vorbesc româneşte. Nu o să vă spun ce zic pentru că… Ce am spus în româneşte acolo, inclusiv cuvintele mai nepotrivite, că eram supărat, a trebuit să traduc şi să prezint pe o hârtie pentru ca departamentul legal să se asigure că nu spun cine ştie ce nenorociri. Vince Gilligan regiza acel episod şi mi-a spus că personajul meu trebuie să fie supărat pentru că nu vine cineva la lucru şi îşi cere scuze a mia oară. Asta justifica faptul personajul intră supărat în scenă şi se răsteşte la Walter, şi îl face pe acesta să renunţe la slujbă ca să găsească altceva… pornind povestea din film.
Reporter: Aveţi o scenă preferată?
Marius Stan: De departe, scena mea preferată a fost cea din sezonul 4, din episodul ”Cornered”, ”Încolţit” sau ”Pus la coţ”, când personajul principal vine la spălătorie ca să preia afacerea. Personajul meu, Bogdan, fostul şef al lui Walter, ţine o lecţie despre ce înseamnă un şef bun care trebuie să fie dur. Îl întreabă, ”Walter, poţi să fii dur?”. Walter nu zice nimic, Bryan Cranston e un actor extraordinar, numai din atitudine se vede cât de enervat şi de înfuriat este. În cele din urmă spălătoria e cumpărată. Ce nu ştia personajul meu e că Walter tocmai împuşcase pe cineva în cap cu un episod mai devreme. Şi vine fostul şef să îi spună că ”trebuie să fie mai dur”. La fel de mult mi-a plăcut şi scena cu Anna Gunn, în care personajul ei venea să îmi facă o ofertă pentru spălătorie.
Reporter: Când v-aţi întâlnit ultima dată cu actorii din ”Breaking Bad”?
Marius Stan: Ultima dată ne-am văzut când s-a difuzat ultimul episod. A fost o proiecţie la Los Angeles unde ne-am întâlnit toţi actorii să vedem episodul final. Altfel mai ţinem legătura numai prin mesaje de sărbători. Toţi, ştiind că nu sunt un actor profesionist, au fost foarte amabili. Brian Cranston mi-a spus că nu e nevoie să vorbesc foarte tare pentru că au microfoane foarte bune şi pot să prindă şi să ajusteze orice şoaptă. Anna Gunn mi-a spus să nu mă mai mişc pentru că ieşeam din cadru. Eu nici nu ştiam ce e un cadru. Credeam că, dacă stăm la masă, camera prinde toată imaginea. Lucruri minore, aparent, pe care le-am interpretat ca gesturi de prietenie pentru că nu erau obligaţi să facă asta.
Reporter: Aţi mai avut alte experienţe cinematografice de atunci?
Marius Stan: Am mai jucat într-un serial ”Crash”, care a fost realizat altfel şi nu a avut decât un singur sezon. Am simţit foarte repede că nu e acelaşi lucru cu ”Breaking Bad”. Am mai jucat prin producţii studenţeşti, am încercat şi improvizaţie pe scenă. Cei de la trupa ”The Second City” m-au recunoscut în sală şi m-au chemat pe scenă. Pentru mine e important ca orice activitate cinematografică să fie intensă dar de scurtă durată, pentru că nu mi-ar permite activitatea de cercetător să îmi iau un an liber. Câteva săptămâni cel mult.
Reporter: Aţi jucat în filme româneşti?
Marius Stan: Nu. Dar mi-ar face plăcere. Am şi zis o dată. N-aş vrea să nedreptăţesc pe niciunul dintre prietenii actori români pe care mi i-am făcut în aceşti ani, dar mi-ar plăcea să joc într-o comedie. Cei mai mulţi prieteni actori din România mi i-am făcut la Chicago, de când are loc Festivalul filmului românesc, RoFest. Anul acesta a avut loc a doua ediţie. Am văzut filme foarte bune. Îi aştept cu drag şi anul viitor.
Reporter: Ce aşteptaţi de la continuarea seriei sub forma filmului ”El Camino: A Breaking Bad Movie/ El Camino: un film Breaking Bad”?
Marius Stan: Am convingerea că se ridică la nivelul de calitate artistică a serialului, nu numai pentru că e regizat de Vince Gilligan şi îl are pe Aaron Paul continuând rolul lui Jesse. Cred că este şi un test ca să vadă dacă un film bazat pe unul dintre personaje poate să aibă un succes comparabil cu cel avut de serial. Ştiu Vince Gilligan este foarte atent la detalii şi face lucruri de calitate extrem de elaborate. Nu sunt atât de curios ce se va întâmpla în acest film, dar tare aş vrea să văd cum se manifestă acum creativitatea lui Vince Gilligan şi a echipei sale. Dacă urmăriţi serialul, sunt multe detalii care pot scăpa la prima vedere. Cum ar fi schema de culori şi culoarea asociată fiecărui personaj. Subtilităţi legate de poziţia în scenă a personajelor, de felul în care sunt îmbrăcate. De exemplu puloverele cu care era îmbrăcat personajul meu, Bogdan, în diferite episoade, erau alese de Vince Gilligan însuşi. Nu lăsa această decizie pe mâna altcuiva. Sunt curios şi ce fel de referinţe se vor face la serial.
Marius Stan este actor de când a apărut pe neaşteptate în serialul ”Breaking Bad”, dar activitatea sa de bază este aceea de cercetător ştiinţific la Argonne National Laboratory. S-a născut în România şi s-a mutat în Statele Unite pentru a urma o carieră în domeniul ştiinţific. În 2008, a descoperit actoria, când a interpretat rolul lui Bogdan, proprietarul unei spălătorii auto în serialul TV „Breaking Bad”. În 2010, Marius s-a mutat la Chicago, unde îşi continua cariera în cercetare şi actorie. Marius Stan are un masterat în Fizică şi un Doctorat în Chimie şi este cercetător în cadrul Argonne National Laboratory în Chicago. Foloseşte elemente de inteligenţă artificială (AI) pentru a prezice proprietăţile unor sisteme complexe şi pentru a dezvolta noi materiale. Este şi autor de literatură.
Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Uncategorized
Samsung The Movingstyle: ecranul care merge acolo unde mergi tu
Ecranul QHD tactil și portabil de 27 inch redefinește experiența de vizionare la tine acasă, fiind detașabil, wireless și personalizabil cu inteligența artificială
București, 22 iunie 2026 – Samsung Electronics Co., Ltd. aduce în prim-plan The Movingstyle (LSM7F), ecranul smart portabil care schimbă modul în care ne raportăm la spațiul din jurul nostru. Conceput pentru utilizatorii care nu vor să fie limitați de o priză sau de un perete, The Movingstyle combină rezoluția QHD, interacțiunea tactilă intuitivă și o baterie internă cu autonomie de până la 3 ore, totul într-un design subțire de 21.9 mm, gata să se adapteze oricărui moment al zilei și oricărui spațiu, fie că vorbim despre living, dormitor, balcon sau terasă.
Un ecran conceput pentru libertate totală de mișcare
The Movingstyle poate fi scos din suport printr-o simplă apăsare de buton și transportat oriunde datorită mânerului integrat pe spatele ecranului. Fără stand, panoul cântărește doar 5,2 kg, ceea ce face din mobilitate o experiență cu adevărat lipsită de efort. Suportul de podea cu roți ascunse asigură mobilitate ușoară prin casă, fără efort, iar suportul integrat funcționează simultan ca mâner și ca picior de masă cu unghi reglabil. Prin Full Motion Support, ecranul poate fi înclinat cu ±35°, rotit cu ±30°, pivotat cu ±90° și reglat pe înălțime cu până la 23 cm, astfel încât unghiul perfect există întotdeauna, indiferent unde l-ai așezat.
Conectat la tot ce contează
Ecranul tactil permite navigare directă cu vârful degetelor și afișează telecomanda virtuală on-screen pentru control simplificat. Prin Connect Flexibility, utilizatorii pot oglindi conținut de pe smartphone sau tabletă prin USB-C sau HDMI cu suport tactil complet, iar Storage Share permite transferul conținutului multimedia stocat pe dispozitivele Galaxy. Google Cast și Apple AirPlay sunt integrate nativ pentru streaming wireless direct din aplicațiile preferate, iar conectivitatea Wi-Fi 5 și Bluetooth 5.3 completează un ecosistem gata de utilizare imediată, fără cabluri inutile. Camera opțională Slim-Fit se conectează wireless pentru apeluri video FHD și monitorizare smart home prin SmartThings, iar comenzile vocale Bixby asigură control hands-free. One UI Tizen, sistemul de operare al The Movingstyle, beneficiază de actualizări de sistem pentru până la șapte ani.
Performanță pentru gaming și conținut dinamic
Dincolo de vizionarea pasivă, The Movingstyle este pregătit și pentru sesiuni de gaming. Auto Game Mode (ALLM) detectează automat consola sau PC-ul conectat și optimizează instantaneu setările de imagine, în timp ce Motion Xcelerator 120Hz reduce blurul de mișcare pentru o acțiune fluidă. Funcții precum Game Bar, Super Ultra Wide Game View și Mini Map Zoom oferă control suplimentar asupra experienței de joc, indiferent dacă preferi titluri competitive sau sesiuni relaxate.
Un ecran cu personalitate proprie
Procesorul NQ4 AI Gen2 livrează rezoluție QHD (2560 x 1440) la 120 Hz, optimizare automată a imaginii prin AI Picture și o gamă de tehnologii dedicate calității vizuale, printre care Micro Dimming Pro, Color Booster Pro, Real Depth Enhancer și suport HDR10+ Adaptive. La capitolul sunet, sistemul de 10W pe 2 canale cu Dolby Atmos este completat de Object Tracking Sound Lite și Adaptive Sound Pro, pentru o experiență audio care se adaptează automat conținutului redat. Prin Art Store, utilizatorii pot afișa 3.500 de opere de artă din galerii și muzee de renume mondial. Cu Generative Wallpaper, AI-ul generează imagini unice pornind de la cuvinte cheie alese de utilizator, transformând ecranul într-o extensie a propriei personalități. Daily Board activează widgeturi utile precum vreme, știri, memo-uri, chiar și când ecranul este oprit, iar Samsung Daily+ reunește aplicații de sănătate, fitness, karaoke și control SmartThings într-un singur loc accesibil.
The Movingstyle vine, de asemenea, cu o serie de funcții de accesibilitate menite să îl facă prietenos pentru cât mai mulți utilizatori, de la subtitrări audio și mărire de imagine, până la suport pentru limbaj al semnelor și control adaptat persoanelor cu mobilitate redusă.
The Movingstyle este disponibil în dimensiunea de 27 inch pe https://www.samsung.com/ro/movable-screens/the-movingstyle/lsm7f-27-inch-ue27lsm7faxxxh/.
Pentru mai multe informații, vizitați www.samsung.com/ro.
Uncategorized
Samsung Art Store aduce Art Basel în casele din întreaga lume cu o nouă colecție selectată
Utilizatorii pot explora o selecție de lucrări de la Art Basel din Basel, care prezintă diversitatea artei contemporane elvețiene
București, 19 iunie 2026 – Samsung Electronics Co., Ltd., lider mondial în domeniul afișajelor și furnizor al Art TV oficial al Art Basel, a anunțat lansarea colecției Art Basel în Basel (ABB) 2026, o expoziție digitală disponibilă exclusiv pe Samsung Art Store. Colecția reunește 24 de lucrări ale unor artiști elvețieni și cu sediul în Elveția, provenind de la opt galerii renumite care expun la Art Basel în Basel 2026, eveniment care se desfășoară în perioada 18-21 iunie în Elveția.
„Basel ocupă un loc distinct în lumea artei, iar această colecție reflectă diversitatea creativă care face ca târgul să fie atât de semnificativ”, a declarat Hun Lee, Vicepreședinte Executiv al diviziei Visual Display (VD) Business la Samsung Electronics. „Prin parteneriatul nostru de lungă durată cu Art Basel, îi ajutăm pe clienți să-și transforme ecranele într-un spațiu personal pentru descoperirea, expunerea și trăirea alături de artă.”
Reflectând diversitatea vocilor artistice din scena artistică elvețiană, colecția ABB 2026 va fi disponibilă pe Samsung Art Store începând de astăzi. Colecția digitală este o continuare a parteneriatului global dintre Samsung și Art Basel și aduce lucrări selectate de la târgurile Art Basel utilizatorilor Samsung Art TV din întreaga lume.
O privire mai atentă asupra colecției ABB 2026
Colecția ABB 2026 oferă o perspectivă regională asupra Art Basel în Basel prin intermediul unor nume consacrate și talente în ascensiune din opt galerii. Galeriile participante includ Mai 36, von Bartha, Skopia și Blue Velvet din Elveția, alături de Fanta MLN, Hoffmann Donahue, Lars Friedrich, Sans titre și Felix Gaudlitz.

În esență, colecția pune în evidență trei artiști de origine elvețiană, care acoperă mai multe generații de practică contemporană:
„16.7.2024” de Thomas Huber reflectă abordarea sa distinctivă a picturii, în care imaginea și textul converg pentru a explora spațiul pictural ca o construcție atât vizuală, cât și filosofică.
„The Japan Collection” a lui Tobias Kaspar examinează sistemele de valori, gusturi și dorințe printr-o practică multidisciplinară care face legătura între artă și modă.
„Stillleben (Reflection on longings and belongings)” de Athene Galiciadis prezintă un limbaj vizual bogat stratificat, combinând forme geometrice și organice cu referințe la artizanat, design, știință și spiritualitate.
„Basel este un oraș în care arta este experimentată cu mare profunzime și atenție, și mă bucur că acest spirit se reflectă în colecția ABB 2026 a Samsung Art Store”, a declarat Maike Cruse, Directorul Art Basel din Basel. „Împreună cu Samsung, punem în valoare artiști cu sediul în Elveția. Colecția reflectă bogăția, diversitatea și vitalitatea regiunii, consolidând în același timp angajamentul nostru de a conecta scenele regionale cu un public global.”
Samsung Art Store prinde viață la Art Basel
La ediția din acest an a Art Basel în Basel, vizitatorii pot experimenta Samsung Art Store printr-o instalație imersivă care arată cum arta poate depăși limitele galeriei și poate pătrunde în spațiile cotidiene. Experiența va include un Art Wall în stil galerie, compus din ecranele gamei de televizoare Samsung Art TV 2026, inclusiv Micro RGB, OLED, The Frame Pro și The Frame. Art Wall va prezenta lucrări selectate pe baza preferințelor vizuale ale participanților și va oferi o previzualizare a colecției ABB 2026, evidențiind modul în care tehnologia de afișare Samsung poate face arta să se simtă mai personală în casă.

Expoziția Samsung de la Art Basel va include, de asemenea, o colaborare cu artistul vizual Daniel Arsham, noul ambasador Art TV al Samsung. Concepută pentru The Frame Pro, rama personalizată de Arsham transformă cadrul televizorului într-o suprafață sculpturală, cu un model tridimensional inspirat de datele cartografice topografice. Aceasta este asociată cu opere de artă afișate pe ecran, inspirate de modele de eroziune și forme cristaline, extinzând opera în spațiul înconjurător și reflectând explorarea lui Arsham asupra timpului, materialelor și obiectelor cotidiene.
Samsung Art Store: artă aleasă pentru spațiile cotidiene
Samsung Art Store reunește peste 5.000 de opere de artă în format 4K, realizate de peste 800 de artiști și mai mult de 80 de parteneri, într-un singur serviciu de abonament. Disponibilă pe întreaga gamă extinsă de televizoare Samsung Art TV din 2026, inclusiv modelele The Frame, The Frame Pro, Micro RGB, Neo QLED și OLED, platforma oferă utilizatorilor acces la opere din muzee și galerii prin intermediul unor ecrane concepute să se integreze natural în orice interior.
În calitate de lider mondial pe piața televizoarelor de 20 de ani consecutiv, Samsung continuă să dezvolte tehnologia de afișare care prezintă arta cu claritate, detalii și precizie a culorilor. Prin Samsung Art Store, utilizatorii pot explora o gamă largă de opere de artă, inclusiv Colecția ABB 2026, și pot aduce piese selectate în spațiile lor de zi cu zi.
Pentru mai multe informații, vizitați www.samsung.com.
Uncategorized
Ce se întâmplă când mergeți cu anvelope diferite pe aceeași punte?
Dacă s-a întâmplat să faceți o pană de cauciuc pe undeva și singura soluție a fost să înlocuiți anvelopa defectă cu una de aceeași dimensiune, eventual chiar de ocazie, ar trebui să știți care pot fi consecințele.
Montarea unor anvelope diferite pe aceeași punte este una dintre acele soluții care pot părea acceptabile pe moment, dar care pot crea probleme serioase în mers. La prima vedere, tentația este de înțeles. Se strică o anvelopă, se găsește una „aproape la fel”, prețul este bun, iar mașina poate pleca din nou la drum. Totuși, diferențele dintre două anvelope montate pe aceeași axă pot afecta direct stabilitatea, frânarea și comportamentul mașinii.
Pe aceeași punte, anvelopele lucrează împreună. Cele două roți trebuie să ofere aderență similară, reacții apropiate și o rezistență comparabilă la rulare. Dacă una dintre anvelope are alt model de profil, altă adâncime, alt compus, altă vârstă sau altă dimensiune, puntea respectivă nu mai reacționează uniform. În linie dreaptă, diferența poate părea mică. Într-o frânare de urgență sau într-un viraj pe ploaie, ea poate deveni decisivă.

Una dintre cele mai mari probleme apare la frânare. Dacă o anvelopă are aderență mai bună decât cealaltă, mașina poate avea tendința să tragă într-o parte. Sistemul ABS poate interveni diferit pe fiecare roată, iar distanța de oprire poate crește. Pe carosabil ud, diferențele se amplifică, pentru că o anvelopă cu profil mai uzat evacuează mai greu apa decât una mai nouă.
În viraje, riscul este la fel de important. O punte cu anvelope diferite poate pierde aderența neuniform. Dacă diferența este pe față, mașina poate subvira mai devreme și poate refuza să urmeze traiectoria dorită. Dacă diferența este pe spate, vehiculul poate deveni mai instabil, mai ales la schimbări rapide de direcție. De aceea, când se montează doar două anvelope noi, acestea sunt adesea recomandate pe puntea spate, pentru a păstra stabilitatea direcțională.
Diferențele de dimensiune sunt și mai problematice. O anvelopă cu altă lățime, alt diametru sau alt indice nepotrivit poate modifica modul în care lucrează suspensia, direcția și sistemele electronice. ABS-ul, ESP-ul și controlul tracțiunii folosesc informații de la senzorii roților. Dacă două roți de pe aceeași punte se comportă diferit, aceste sisteme pot primi semnale contradictorii sau pot interveni mai des decât ar trebui.

Contează și vârsta anvelopelor. Două pneuri pot avea aceeași dimensiune și un profil asemănător, dar dacă unul este nou și celălalt are șapte ani, compusul lor nu mai oferă aceleași performanțe. Cauciucul mai vechi se întărește, se încălzește diferit și poate avea aderență mai slabă, chiar dacă banda de rulare pare acceptabilă.
Există, desigur, situații temporare. Dacă faceți pană și montați roata de rezervă, puteți circula până la vulcanizare sau service, respectând limitele indicate pentru acea roată. Dar aceasta nu este o soluție permanentă. Roata de rezervă, mai ales cea îngustă de tip temporar, este făcută pentru deplasare scurtă și prudentă, nu pentru utilizare normală.
Regula sănătoasă este simplă: pe aceeași punte, pneurile trebuie să fie identice ca dimensiune, tip, structură, sezon, model și grad de uzură cât mai apropiat. Ideal este ca toate cele patru anvelope să fie din același set. Dacă bugetul permite doar înlocuirea a două, acestea trebuie alese corect și montate în pereche.
Anvelopele (vară/iarnă/all-season) diferite pe aceeași punte nu sunt doar o chestiune de estetică sau de confort. Ele pot schimba felul în care mașina reacționează exact în momentele în care aveți cea mai mare nevoie de stabilitate. Iar în trafic, o reacție previzibilă valorează mai mult decât orice economie făcută pe grabă.
Sursa foto: https://davanti-tyres.com/
-
Sport6 ani agoMasajul Lingam – Ghid pentru un orgasm intens
-
Oameni4 ani agoSoluții de iluminare Logic Light pentru un apartament
-
Uncategorized7 ani agoAvantajele si dezavantajele de a lucra intr-un coafor
-
Politichie6 ani agoMinistrul justitiei Catalin Predoiu – promotor de fakenews, manipulari si dezinformari cu privire la SIIJ
-
Politichie4 ani agoVine Ceaușescu !?
-
Politichie6 ani agoMESAJE SFÂNTUL ION 2020. Cele mai frumoase urări şi felicitări pentru rudele şi prietenii care poartă numele Sfântului Ioan
-
Politichie6 ani agoVERGIL CHITAC, VICTIMA A CORONAVIRUSULUI DAR SI A FAPTULUI CA ESTE CANDIDAT LA PRIMARIA CONSTANTA
-
Politichie6 ani agoFrați masoni, reuniți în SRL si ultimul mare șpăgar de suflete, nejudecat încă



