Uncategorized

INTERVIU | Sjón, poetul ale cărui versuri au ajuns la Oscaruri: Miturile au fost sechestrate de nazişti

Published

7 ani ago

octombrie 15, 2019

Sjón, poetul şi romancierul islandez ale cărui versuri au ajuns la Oscaruri după ce piesa interpretată de Björk, „I’ve Seen It All”, a fost nominalizată, a vorbit pentru MEDIAFAX despre raportul dintre mitologie şi naţionalism şi despre felul în care scriitorii rezistă în lumea de azi.

Poetul şi romancierul islandez Sjón a fost unul dintre invitaţii principali ai ediţiei 2019 a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi- FILIT. Scriitorul cunoscut pentru colaborarea de durată cu Björk şi cu alţi muzicieni islandezi a dezvăluit în ce fel un grup de prieteni dintr-o ţară de numai 300.000 de locuitori a ajuns la celebritate mondială şi cum poezia suprarealistă l-a făcut să redescopere muzica islandeză. Sjón a povestit şi cum schimbă percepţia mitologiei nordice abuzul la care a fost supus foloclorul de extremişti: „în Islanda era greu să vorbeşti despre aceste elemente după ce multe simboluri şi nume tocmai fuseseră folosite în mod abuziv de Al Treilea Reich”, a spus Sjón pentru MEDIAFAX.

Prezentăm mai jos interviul acordat de Sjón agenţiei MEDIAFAX.

Reporter: Scriaţi deja poezie atunci când aţi început să colaboraţi cu muzicienii din Islanda?

Sjón: Da, am început să scriu poezie foarte devreme. Aveam 15 ani. Am publicat prima carte în vala lui 1978, la 16 ani. Dar am fost mereu un fan al muzicii. Îmi plăcea mult David Bowie şi versurile lui m-au influenţat serios. Când am descoperit poezia modernistă islandeză eram deja pregătit datorită ciudăţeniei versurilor lui Bowie şi ale lui Lou Reed. Muzica a avut un rol important în faptul că am ajuns poet. Apoi am scris şi am publicat alte cărţi. În acea perioadă am întâlnit un grup de tineri poeţi şi am format un grup suprarealist care se numea Medusa. O parte din acel grup a înfiinţat o trupă. Acea trupă a ajuns să cânte pe scenă cu muzicienii islandezi din noul val al anului 1981. Atunci s-au întâlnit pentru mine ceea ce scriam şi muzica pe care o ascultam. Eu nu vedeam nicio diferenţă între mine care scriam poezie şi prietenii mei care erau într-o trupă muzicală. Mă gândeam că, dacă ei se urcă pe scenă ca să îşi prezinte muzica, şi eu pot să fac asta cu poezie. În primii ani îmi prezentam poezia mai mult la concerte rock. Între trupe aveai poezie suprarealistă. Venea de la sine. Aşa ne-am cunoscut între noi şi am început să lucrăm împreună. Dacă avea cineva nevoie de versuri pentru o piesă le scriam, dacă eu aveam nevoie de muzică pe scenă puteam să îl rog pe bateristul oricărei trupe să mă acompanieze. A fost ceva natural.

Reporter: Unii dintre cei cu care aţi lucrat au ajuns celebri. S-a schimbat în timp modul în care aţi lucrat cu muzicienii?

Sjón: Eram toţi la început în acel moment. Eram foarte tineri. Nu exista niciun fel de ierarhie între poezie şi muzica rock. Eram doar nişte copii care se exprimau şi se luptau cu plictiseala din Reykjavik, la finalul anilor ’70 şi începutul anilor ’80. Treptat felurile în care ne distram s-au transformat în relaţii de lucru. Nu cred că am scris versuri pentru mai mult de două sau trei piese în primii ani. Mă concentram asupra poeziei mele. Dar atunci când s-a produs marea schimbare, în 1986 şi aşa numitul „val” a trecut şi s-a înfiinţat trupa The Sugarcubes şi a iniţiat un curent care se numea „Bad Taste”, un termen care a acoperit mai multe genuri de artă. Apoi trupa a ajuns cunoscută în lume şi au cântat peste tot. Poate şi pentru că o aveau o solistă ieşită din comun, Björk. Totul a decurs de la sine. O cunoşteam pe Björk de când ea avea 16 ani, iar eu aveam 19. Când şi-a început cariera solo şi-a adus aminte discuţiile noastre interminabile despre suprarealism şi artă japoneză şi muzică trance din nordul Africii. M-a rugat să vin şi să o ajut. Aşa că am scris o piesă, „Isobel”, pentru al doilea album al său. De atunci am lucrat împreună pentru multe piese.

Reporter: Aţi scris versurile câtorva dintre cele mai cunoscute piese interpretate de Björk. Printre ele şi „I’ve Seen It All”, melodia din „Dancer in the Dark”, nominalizată pentru Oscar…

Sjón: Da, s-a dezvoltat ca o relaţie profesională foarte bună foarte bună, dincolo de prietenie. Mereu m-am simţit bine să lucrez cu alte persoane. Când nu îmi scriu romanele sau poezia, îmi place să lucrez cu alţii. Am lucrat în teatru, în muzică, pentru operă, scenarii şi cărţi pentru copii, cu ilustratori. Sunt un creator social. Poate pentru că aşa am început. În momentul exploziei de creativitate din Islanda toţi lucram împreună.

Reporter: Aţi vorbit la un moment dat despre faptul că artiştii islandezi au fost nevoiţi să compenseze problemele create de oamenii de afaceri care au profitat de bunul renume oferit de arte ţării dumneavoastră. În ce raporturi sunt cele două domenii?

Sjón: În niciun fel de raporturi. Mă bucur să spun asta. Au fost oameni de afaceri care s-au prezentat în ţările din jur ca fiind acelaşi tip de oameni ca şi artiştii islandezi, au pretins că sunt originali, curajoşi, isteţi, că ştiu ce e mai nou în lume, toate lucrurile pentru care eram noi cunoscuţi. Au pretins că sunt braţul financiar al creativităţii islandeze. Dar erau lacomi, imprudenţi, erau nişte bandiţi. Au profitat şi ne-au lăsat să refacem renumele ţării după criza financiară. Sunt opusul a ceea ce reprezintă artiştii.

Reporter: Cât de important este faptul că se vorbeşte atât de mult despre creativitatea islandeză?

Sjón: Pentru noi este o ocazie uimitoare. Venim din această insulă minusculă cu 300.000 de locuitori. Pentru noi e foarte important să ajungem la un public mai larg decât poate oferi mica noastră societate. Cred că suntem recunoscători pentru acest lucru, dar e ceva ce s-a construit de-a lungul anilor. În literatură, folosim istoria textelor medievale. În Germania secolului XVIII, Goethe şi alţii le citau ca exemple de literatură universală. E o întreagă tradiţie a lecturii Eddelor ca texte exemplare şi miraculoase provenite din această mică insulă nordică. În secolul XX, atât de mulţi scriitori au fost influenţaţi de literatura islandeză… Unul dintre cei mai cunoscuţi e Jorge Luis Borges, care era un admirator al textelor medievale islandeze şi a scris despre ele. Dar sunt şi autori ca americanul Dashiell Hammett, care a scris „Şoimul maltez”. El iubea poveştile islandeze şi îi plăcea cât de puţin vorbeau personajele şi poveştile de răzbunare. Cumva aceste elemente din legendele islandeze au influenţat imaginea detectivului american din perioada filmului noir. Avem toate aceste legături şi cred că le folosim. Apoi, cu explozia muzicii, cu Sugar Cubes, cu Bjork, cu Sigur Ros, cu perspectiva lor specială asupra muzicii rock, acum e artistul acesta, Ragnar Kjartansson, care a intrat în muzeele din toată lumea. El ţine de generaţia de după mine, dar foloseşte aceeaşi formulă, a colaborărilor. Cred că ne pregătim pe noi şi pe ceilalţi înainte să mergem în lume.

Reporter: În ce fel s-a schimbat rolul mitologiei în timp, pentru că motivele au ajuns să fie folosite şi în discursurile extremiste?

Sjón: Cred că mitologia şi folclorul sunt mereu o sursă fertilă pentru scriitori. Sunt poveşti străvechi, istorii care aparţin omenirii, chiar dacă ţin de anumite momente şi locuri. Le putem folosi oricând. Pentru mine povestea este că am descoperit folclorul islandez când eram copil. Am citit cărţile cu poveşti islandeze pe care le avea bunica mea. Şi mi s-a părut că mă uit la un film de groază sau la un fantasy. Tot ce se întâmpla, bântuirile, monştrii ciudaţi din lacuri, morţii care ieşeau din morminte… personaje care trăiau în munţi sau în interiorul stâncilor, unii buni, alţii foarte periculoşi şi cu porniri spre canibalism. Toată această lume era uimitoare pentru mine. Aveam 8 ani. Dar înainte de asta descoperisem mitologia greacă şi romană. Când eram mic, mitologia nordică nu era ceva ce ai fi putut învăţa la şcoală. După al Doilea Război Mondial, în toate ţările nordice şi, mai ales, în Islanda era greu să vorbeşti despre aceste elemente după ce multe simboluri şi nume tocmai fuseseră folosite în mod abuziv de Al Treilea Reich. Naziştii erau obsedaţi de Islanda. Şi a fost un drum lung până artiştii nordici au putut vorbi din nou despre mitologia nordică şi de a folosi din nou aceste elemente după ce miturile au fost sechestrate de nazişti. A trebuit să trec prin mitologia romană ca să ajung la tradiţiile islandeze. Dar în tot ce fac încerc să pun la îndoială aceste lucruri. În „Vulpea albastră”, pe care o numesc poveste populară, folosesc multe elemente din mitologie. Dar pun un semn de întrebare după conceptul de identitate naţională. Personajul negativ din carte este la mila poveştilor. Adevăratul personaj islandez e, pentru mine, personajul care se duce în Danemarca, fumează opium şi citeşte poezie prietenilor revenind în Islanda cu idei ciudate. El e personajul meu. Ele e cel care testează lumea miturilor. Îmi place să folosesc aceste lucruri în mod creativ şi critic. Folclorul şi mitologia pot fi deformate atât de uşor în scopuri naţionaliste. Dar sunt acolo şi putem să ne bucurăm de bogăţia pe care o oferă. Ideea metamorfozei, metafora devenirii continue, e ceva ce putem folosi oricând.

Reporter: Cum resimte un autor ca dumneavoastră, provenit dintr-o ţară care depinde foarte tare de măsura în care reuşeşte să se deschidă faţă de restul lumii, tendinţa care se manifestă astăzi de izolare şi închidere a societăţilor?

Sjón: Cred că e vorba doar despre o tendinţă reacţionară într-o lume aflată mereu în schimbare. Mulţi dintre cei care sprijină această tendinţă sunt din generaţiile în vârstă. Se tem că lumea pe care o cunoşteau se încheie şi încearcă să se agaţe de ce se poate, de amintirea unei lumi pe care o credeau în ordine. Toţi am trecut prin momente în care lumea era mai mult sau mai puţin în ordine, şi e faya pe care o parcurgem de obicei înainte să înţelegem că lumea nu va fi niciodată în ordine. Cred şi că lucrurile acestea sunt sprijinite de elementele din societate care încearcă să obţină controlul resurselor într-o societate. E un lucru care e pus în practică din motive greşite şi de persoane nepotrivite. Atâta doar că sunt şi persoane bine intenţionate care susţin aceste tendinţe pentru că nu se simt în siguranţă. Aceştia ar trebui să primească ocazii noi, speranţă. Noi, în Islanda am supravieţuit tocmai datorită circulaţiei ideilor. În acelaşi timp ne place independenţa. Îi vom susţine mereu pe cei mici. Dacă o minoritate vrea să câştige independenţa, noi îi vom susţine mereu. Vrem să fie independentă Scoţia, vrem independenţa Ţării Galilor. Oriunde e o ţară care vrea să fie independentă, noi o susţinem. Şi Groenlanda ne dorim să fie independentă. Cred că tendinţele naţionaliste apar şi pentru că oamenii nu se simt în siguranţă după ce graniţele au început să dispară datorită internetului şi pe fondul liberei circulaţii a persoanelor. Dar de această nesiguranţă profită persoane care au interese financiare şi politice.

Reporter: Ce rol pot să aibă scriitorii în acest context?

Sjón: E foarte simplu. Rolul scriitorului este să păstreze cultura vie. Nu îmi place să vorbesc despre datorii când vine vorba de artişti. Unul dintre lucrurile care ţin de ceea ce facem noi este să păstrăm literatura vie şi să o protejăm de orice tendinţă de manipulare şi control. Chiar şi de cea a autorităţilor literare. Literatura a fost cu noi de când ne ştim. E unul dintre cele mai importante instrumente de supravieţuire. Trebuie să ne asugurăm că nu e simplificată. În vremurile de criză oamenii încep să le spună scriitorilor despre ce trebuie să scrie şi ce trebuie să spună. Când aud aşa ceva spun întotdeauna: „sigur, pune mâna şi scrie tu, eu o să scriu un poem neimportant despre un om care taie un măr şi în miezul mărului recunoaşte ochii iubitei”. Aceasta va fi contribuţia mea în condiţii de criză.

Sjón (Sigurjón Birgir Sigurðsson) s-a născut la Reykjavik, în Islanda, în 1962. Este romancier, dramaturg, poet şi textier. Romanele sale, printre care se numără „Vulpea albastră” (2003, Polirom, 2014), distins cu Nordic Council Literature Prize, „Muza Şoptitoare” (2005) sau „Din pîntecul balenei” (2008), au fost traduse în peste douăzeci şi cinci de limbi. Este autorul multora dintre textele cântecelor celebrei Björk. A fost nominalizat la Premiul Oscar pentru versurile din coloana sonoră a filmului „Dansând cu noaptea” (2000) de Lars von Trier.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

Uncategorized

Samsung The Movingstyle: ecranul care merge acolo unde mergi tu

Published

2 zile ago

iunie 22, 2026

b2bseo

Ecranul QHD tactil și portabil de 27 inch redefinește experiența de vizionare la tine acasă, fiind detașabil, wireless și personalizabil cu inteligența artificială

București, 22 iunie 2026 – Samsung Electronics Co., Ltd. aduce în prim-plan The Movingstyle (LSM7F), ecranul smart portabil care schimbă modul în care ne raportăm la spațiul din jurul nostru. Conceput pentru utilizatorii care nu vor să fie limitați de o priză sau de un perete, The Movingstyle combină rezoluția QHD, interacțiunea tactilă intuitivă și o baterie internă cu autonomie de până la 3 ore, totul într-un design subțire de 21.9 mm, gata să se adapteze oricărui moment al zilei și oricărui spațiu, fie că vorbim despre living, dormitor, balcon sau terasă.

Un ecran conceput pentru libertate totală de mișcare

The Movingstyle poate fi scos din suport printr-o simplă apăsare de buton și transportat oriunde datorită mânerului integrat pe spatele ecranului. Fără stand, panoul cântărește doar 5,2 kg, ceea ce face din mobilitate o experiență cu adevărat lipsită de efort. Suportul de podea cu roți ascunse asigură mobilitate ușoară prin casă, fără efort, iar suportul integrat funcționează simultan ca mâner și ca picior de masă cu unghi reglabil. Prin Full Motion Support, ecranul poate fi înclinat cu ±35°, rotit cu ±30°, pivotat cu ±90° și reglat pe înălțime cu până la 23 cm, astfel încât unghiul perfect există întotdeauna, indiferent unde l-ai așezat.

Conectat la tot ce contează

Ecranul tactil permite navigare directă cu vârful degetelor și afișează telecomanda virtuală on-screen pentru control simplificat. Prin Connect Flexibility, utilizatorii pot oglindi conținut de pe smartphone sau tabletă prin USB-C sau HDMI cu suport tactil complet, iar Storage Share permite transferul conținutului multimedia stocat pe dispozitivele Galaxy. Google Cast și Apple AirPlay sunt integrate nativ pentru streaming wireless direct din aplicațiile preferate, iar conectivitatea Wi-Fi 5 și Bluetooth 5.3 completează un ecosistem gata de utilizare imediată, fără cabluri inutile. Camera opțională Slim-Fit se conectează wireless pentru apeluri video FHD și monitorizare smart home prin SmartThings, iar comenzile vocale Bixby asigură control hands-free. One UI Tizen, sistemul de operare al The Movingstyle, beneficiază de actualizări de sistem pentru până la șapte ani.

Performanță pentru gaming și conținut dinamic

Dincolo de vizionarea pasivă, The Movingstyle este pregătit și pentru sesiuni de gaming. Auto Game Mode (ALLM) detectează automat consola sau PC-ul conectat și optimizează instantaneu setările de imagine, în timp ce Motion Xcelerator 120Hz reduce blurul de mișcare pentru o acțiune fluidă. Funcții precum Game Bar, Super Ultra Wide Game View și Mini Map Zoom oferă control suplimentar asupra experienței de joc, indiferent dacă preferi titluri competitive sau sesiuni relaxate.

Un ecran cu personalitate proprie

Procesorul NQ4 AI Gen2 livrează rezoluție QHD (2560 x 1440) la 120 Hz, optimizare automată a imaginii prin AI Picture și o gamă de tehnologii dedicate calității vizuale, printre care Micro Dimming Pro, Color Booster Pro, Real Depth Enhancer și suport HDR10+ Adaptive. La capitolul sunet, sistemul de 10W pe 2 canale cu Dolby Atmos este completat de Object Tracking Sound Lite și Adaptive Sound Pro, pentru o experiență audio care se adaptează automat conținutului redat. Prin Art Store, utilizatorii pot afișa 3.500 de opere de artă din galerii și muzee de renume mondial. Cu Generative Wallpaper, AI-ul generează imagini unice pornind de la cuvinte cheie alese de utilizator, transformând ecranul într-o extensie a propriei personalități. Daily Board activează widgeturi utile precum vreme, știri, memo-uri, chiar și când ecranul este oprit, iar Samsung Daily+ reunește aplicații de sănătate, fitness, karaoke și control SmartThings într-un singur loc accesibil.

The Movingstyle vine, de asemenea, cu o serie de funcții de accesibilitate menite să îl facă prietenos pentru cât mai mulți utilizatori, de la subtitrări audio și mărire de imagine, până la suport pentru limbaj al semnelor și control adaptat persoanelor cu mobilitate redusă.

The Movingstyle este disponibil în dimensiunea de 27 inch pe https://www.samsung.com/ro/movable-screens/the-movingstyle/lsm7f-27-inch-ue27lsm7faxxxh/.

Pentru mai multe informații, vizitați www.samsung.com/ro.

Uncategorized

Samsung Art Store aduce Art Basel în casele din întreaga lume cu o nouă colecție selectată

Published

5 zile ago

iunie 19, 2026

b2bseo

Utilizatorii pot explora o selecție de lucrări de la Art Basel din Basel, care prezintă diversitatea artei contemporane elvețiene

București, 19 iunie 2026 – Samsung Electronics Co., Ltd., lider mondial în domeniul afișajelor și furnizor al Art TV oficial al Art Basel, a anunțat lansarea colecției Art Basel în Basel (ABB) 2026, o expoziție digitală disponibilă exclusiv pe Samsung Art Store. Colecția reunește 24 de lucrări ale unor artiști elvețieni și cu sediul în Elveția, provenind de la opt galerii renumite care expun la Art Basel în Basel 2026, eveniment care se desfășoară în perioada 18-21 iunie în Elveția.

„Basel ocupă un loc distinct în lumea artei, iar această colecție reflectă diversitatea creativă care face ca târgul să fie atât de semnificativ”, a declarat Hun Lee, Vicepreședinte Executiv al diviziei Visual Display (VD) Business la Samsung Electronics. „Prin parteneriatul nostru de lungă durată cu Art Basel, îi ajutăm pe clienți să-și transforme ecranele într-un spațiu personal pentru descoperirea, expunerea și trăirea alături de artă.”

Reflectând diversitatea vocilor artistice din scena artistică elvețiană, colecția ABB 2026 va fi disponibilă pe Samsung Art Store începând de astăzi. Colecția digitală este o continuare a parteneriatului global dintre Samsung și Art Basel și aduce lucrări selectate de la târgurile Art Basel utilizatorilor Samsung Art TV din întreaga lume.

O privire mai atentă asupra colecției ABB 2026

Colecția ABB 2026 oferă o perspectivă regională asupra Art Basel în Basel prin intermediul unor nume consacrate și talente în ascensiune din opt galerii. Galeriile participante includ Mai 36, von Bartha, Skopia și Blue Velvet din Elveția, alături de Fanta MLN, Hoffmann Donahue, Lars Friedrich, Sans titre și Felix Gaudlitz.

În esență, colecția pune în evidență trei artiști de origine elvețiană, care acoperă mai multe generații de practică contemporană:

„16.7.2024” de Thomas Huber reflectă abordarea sa distinctivă a picturii, în care imaginea și textul converg pentru a explora spațiul pictural ca o construcție atât vizuală, cât și filosofică.

„The Japan Collection” a lui Tobias Kaspar examinează sistemele de valori, gusturi și dorințe printr-o practică multidisciplinară care face legătura între artă și modă.

„Stillleben (Reflection on longings and belongings)” de Athene Galiciadis prezintă un limbaj vizual bogat stratificat, combinând forme geometrice și organice cu referințe la artizanat, design, știință și spiritualitate.

„Basel este un oraș în care arta este experimentată cu mare profunzime și atenție, și mă bucur că acest spirit se reflectă în colecția ABB 2026 a Samsung Art Store”, a declarat Maike Cruse, Directorul Art Basel din Basel. „Împreună cu Samsung, punem în valoare artiști cu sediul în Elveția. Colecția reflectă bogăția, diversitatea și vitalitatea regiunii, consolidând în același timp angajamentul nostru de a conecta scenele regionale cu un public global.”

Samsung Art Store prinde viață la Art Basel

La ediția din acest an a Art Basel în Basel, vizitatorii pot experimenta Samsung Art Store printr-o instalație imersivă care arată cum arta poate depăși limitele galeriei și poate pătrunde în spațiile cotidiene. Experiența va include un Art Wall în stil galerie, compus din ecranele gamei de televizoare Samsung Art TV 2026, inclusiv Micro RGB, OLED, The Frame Pro și The Frame. Art Wall va prezenta lucrări selectate pe baza preferințelor vizuale ale participanților și va oferi o previzualizare a colecției ABB 2026, evidențiind modul în care tehnologia de afișare Samsung poate face arta să se simtă mai personală în casă.

Expoziția Samsung de la Art Basel va include, de asemenea, o colaborare cu artistul vizual Daniel Arsham, noul ambasador Art TV al Samsung. Concepută pentru The Frame Pro, rama personalizată de Arsham transformă cadrul televizorului într-o suprafață sculpturală, cu un model tridimensional inspirat de datele cartografice topografice. Aceasta este asociată cu opere de artă afișate pe ecran, inspirate de modele de eroziune și forme cristaline, extinzând opera în spațiul înconjurător și reflectând explorarea lui Arsham asupra timpului, materialelor și obiectelor cotidiene.

Samsung Art Store: artă aleasă pentru spațiile cotidiene

Samsung Art Store reunește peste 5.000 de opere de artă în format 4K, realizate de peste 800 de artiști și mai mult de 80 de parteneri, într-un singur serviciu de abonament. Disponibilă pe întreaga gamă extinsă de televizoare Samsung Art TV din 2026, inclusiv modelele The Frame, The Frame Pro, Micro RGB, Neo QLED și OLED, platforma oferă utilizatorilor acces la opere din muzee și galerii prin intermediul unor ecrane concepute să se integreze natural în orice interior.

În calitate de lider mondial pe piața televizoarelor de 20 de ani consecutiv, Samsung continuă să dezvolte tehnologia de afișare care prezintă arta cu claritate, detalii și precizie a culorilor. Prin Samsung Art Store, utilizatorii pot explora o gamă largă de opere de artă, inclusiv Colecția ABB 2026, și pot aduce piese selectate în spațiile lor de zi cu zi.

Pentru mai multe informații, vizitați www.samsung.com.

Uncategorized

Ce se întâmplă când mergeți cu anvelope diferite pe aceeași punte?

Published

6 zile ago

iunie 18, 2026

Succes

Dacă s-a întâmplat să faceți o pană de cauciuc pe undeva și singura soluție a fost să înlocuiți anvelopa defectă cu una de aceeași dimensiune, eventual chiar de ocazie, ar trebui să știți care pot fi consecințele.

Montarea unor anvelope diferite pe aceeași punte este una dintre acele soluții care pot părea acceptabile pe moment, dar care pot crea probleme serioase în mers. La prima vedere, tentația este de înțeles. Se strică o anvelopă, se găsește una „aproape la fel”, prețul este bun, iar mașina poate pleca din nou la drum. Totuși, diferențele dintre două anvelope montate pe aceeași axă pot afecta direct stabilitatea, frânarea și comportamentul mașinii.

Pe aceeași punte, anvelopele lucrează împreună. Cele două roți trebuie să ofere aderență similară, reacții apropiate și o rezistență comparabilă la rulare. Dacă una dintre anvelope are alt model de profil, altă adâncime, alt compus, altă vârstă sau altă dimensiune, puntea respectivă nu mai reacționează uniform. În linie dreaptă, diferența poate părea mică. Într-o frânare de urgență sau într-un viraj pe ploaie, ea poate deveni decisivă.

Una dintre cele mai mari probleme apare la frânare. Dacă o anvelopă are aderență mai bună decât cealaltă, mașina poate avea tendința să tragă într-o parte. Sistemul ABS poate interveni diferit pe fiecare roată, iar distanța de oprire poate crește. Pe carosabil ud, diferențele se amplifică, pentru că o anvelopă cu profil mai uzat evacuează mai greu apa decât una mai nouă.

În viraje, riscul este la fel de important. O punte cu anvelope diferite poate pierde aderența neuniform. Dacă diferența este pe față, mașina poate subvira mai devreme și poate refuza să urmeze traiectoria dorită. Dacă diferența este pe spate, vehiculul poate deveni mai instabil, mai ales la schimbări rapide de direcție. De aceea, când se montează doar două anvelope noi, acestea sunt adesea recomandate pe puntea spate, pentru a păstra stabilitatea direcțională.

Diferențele de dimensiune sunt și mai problematice. O anvelopă cu altă lățime, alt diametru sau alt indice nepotrivit poate modifica modul în care lucrează suspensia, direcția și sistemele electronice. ABS-ul, ESP-ul și controlul tracțiunii folosesc informații de la senzorii roților. Dacă două roți de pe aceeași punte se comportă diferit, aceste sisteme pot primi semnale contradictorii sau pot interveni mai des decât ar trebui.

Contează și vârsta anvelopelor. Două pneuri pot avea aceeași dimensiune și un profil asemănător, dar dacă unul este nou și celălalt are șapte ani, compusul lor nu mai oferă aceleași performanțe. Cauciucul mai vechi se întărește, se încălzește diferit și poate avea aderență mai slabă, chiar dacă banda de rulare pare acceptabilă.

Există, desigur, situații temporare. Dacă faceți pană și montați roata de rezervă, puteți circula până la vulcanizare sau service, respectând limitele indicate pentru acea roată. Dar aceasta nu este o soluție permanentă. Roata de rezervă, mai ales cea îngustă de tip temporar, este făcută pentru deplasare scurtă și prudentă, nu pentru utilizare normală.

Regula sănătoasă este simplă: pe aceeași punte, pneurile trebuie să fie identice ca dimensiune, tip, structură, sezon, model și grad de uzură cât mai apropiat. Ideal este ca toate cele patru anvelope să fie din același set. Dacă bugetul permite doar înlocuirea a două, acestea trebuie alese corect și montate în pereche.

Anvelopele (vară/iarnă/all-season) diferite pe aceeași punte nu sunt doar o chestiune de estetică sau de confort. Ele pot schimba felul în care mașina reacționează exact în momentele în care aveți cea mai mare nevoie de stabilitate. Iar în trafic, o reacție previzibilă valorează mai mult decât orice economie făcută pe grabă.

Sursa foto: https://davanti-tyres.com/