Connect with us

Uncategorized

Zece procurori candidează pentru șefia DNA și DIICOT. Care sunt averile lor – Stiri pe surse

Published

on

Cinci procurori candidează pentru șefia DNA și tot atâția pentru poziția de șef al DIICOT. Potrivit declarațiilor de avere, aceștia dețin terenuri, mașini, case de vacanțe și apartamente, dar au și credite la bănci în valoare de zeci de mii de euro.

Mariana Alexandru, Călin Nistor, Elena Grecu, Ionuț Botnaru și Crin-Nicu Bologa s-au înscris în cursa pentru ocuparea funcției de șef la DNA. Aceștia vor susține interviul pe 16 ianuarie 2020.

Călin Nistor a intrat în magistratură în 1995. Actualul șef interimar al DNA deține un teren intravilan în comuna Lungești (județul Vâlcea), dobândit în 2002 și un teren agricol în aceeași zonă obținut în 2004. Potrivit declarației sale de avere, tot în Lungești, șeful interimar al DNA deține o casă de locuit de 100 mp, iar în Râmnicu Vâlcea are un apartament de 50 mp.

În privința mașinilor, situația este următoarea:

– autoturism Hyunday Accent (2006 an fabricație) – obținut prin: finalizare leasing

– Seat Cordoba – 2007 – finalizare leasing

– Astra Gtc – 2012 – vanzare-cumpărare

– Volkswagen T-Roc – 2018 – credit auto

Acesta are trei conturi deschise la bănci în anii 2010, 2017 și 2018 cu sold: 30.066 lei, limită de creditare 10.000 lei, limită de creditare 33.500 lei. Nistor are și două credite în valoare de 188.966 lei, respectiv 20.000 euro. Nistor încasează, de la DNA, un salariu anual de 234.359 lei.

Citește și: Dezvăluiri şocante: Donald Trump ar fi trimis publicațiilor de scandal fotografii cu soţia sa dezbrăcată

Mariana Alexandru are 30 de ani vechime, din care 9 ani în DNA (2005 – 2014), unde a condus ambele secții din poziția de adjunct al Direcției. Mariana Alexandru a fost primul procuror din istorie care a reusit să obtină aviz pentru reținerea si arestarea unui senator (Cătălin Voicu), dar și a unui judecător de la ICCJ (Costiniu). A mai instrumentat dosarele fostului prim ministru Adrian Năstase, fostilor ministri Miron Mitrea, Monica Iacob Ritzi, deputatul Florin Popescu, al fostului membru CSM Adrian Toni Neacsu, sau procuroarei de la PICCJ Angela Nicolae. A fost procurorul care a decis infirmarea soluției in cazul Gala Bute, care a condus la redeschiderea cercetărilor în anul 2014. Din anul 2018 până în iunie 2019, cand CSM a decis revenirea în magistratura la cerere, a fost consiliera șefului DIICOT. În septembrie 2019 a promovat examenul pentru functia de procuror DIICOT, unde își desfăsoară.

În declarația de avere a soțului său, procurorul militar Ion Alexandru, Mariana Alexandru figurează cu un autoturism Volvo, cu două apartamente în București, trei conturi cu câteva zeci de mii de lei și o pensie venit anual de 159.220 lei.

Camelia Elena Grecu a fost procuror general la Constanța. Ea a mai candidat la funcţia de şef al DNA, procedură derulată în timpul fostului ministru Tudorel Toader, însă a fost respinsă. Procurorul deține două terenuri intravilane în Eforie Nord, un teren agricol și altul intravilan în Techirghiol. Tot în Eforie Nord, procurorul are două case de 99 mp, respectiv 149 mp. Grecu deține și un autoturism Toyota Corolla și unul Toyota CHR. În privința creditelor, aceasta are unul singur în valoare de 128.765. Elena Grecu are un venit anual, de la DNA, de 220.098 lei, însă obține și venituri din arendă.

Ionuț Botnaru este procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Acesta are mai multe terenuri în comuna Brebu, județul Prahova, pe care le deține împreună cu mai multe persoane. Procurorul are o casă de vacanță tot în Brebu, o casă de locuit în Buzău și deține și două mașini: Seat Toledo și BMW X5. În privința activelor financiare, Botnaru are două conturi în valoare de 30.000 lei, respectiv 35.000 lei. Are și un credit în valoare de 93.750 euro. Ionuț Botnaru a obținut un venit anual în valoare de 199.052 lei, iar soția sa, judecător la Curtea de Apel Ploiești, a obținut 174.823 lei.

Crin Nicu Bologa este procuror în Sălaj. Acesta a deținut funcția de prim-pricuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj. Potrivit declarației sale de avere, procurorul are 7 terenuri în Sălaj. Cluj-Napoca și Constanța. În Cluj-Napoca sunt 2 apartamente și în Zalău o casă de locuit. Bologa are un autoturism Audi A3 și un BMW X3. De asemenea, acesta are și un credit de 60.000 de lei, scadent în 2021. Procurorul are două conturi în valoare de 6.916 lei, respectiv 80.277 lei. Crin Bologa a obținut de la parchetul din Sălaj, un venit anual de 212.999 lei. Soția sa, care lucrează la Serviciul de Probațiune, avea un venit anual de 54.327 lei. Veniturile din chirii au fost de peste 5.000 euro.

Citește și: SoÅ£ia unui caporal mort în spital ACUZĂ – ‘Au vrut să scape repede de el, de noi’

Averile procurorilor care candidează pentru șefia DIICOT

Giorgiana Hosu, Daniel Horodniceanu, Ioana Albani, Viorel Badea și Teodor Niță s-au înscris în concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al DIICOT. Aceștia susțin interviul pe 17 ianuarie 2020.

Giorgiana Hosu este procuror-șef adjunct al DIICOT. Procurorul are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituţiei. După ce Alina Bica şi-a dat demisia în 2015 din funcţia de procuror-şef al instituţiei, Giorgiana Hosu a preluat interimatul instituţiei. Hosu se ocupă de dosarul crimelor din Caracal.

Potrivit declarației sale de avere, aceasta are un credit în valoare de 45.000 lei, scadent la finele lui 2020 și venituri anuale de la PICCJ, DIICOT în valoare de 120.844 lei și 98.854 lei. Soțul procuroarei, care lucrează la Centrul pentru despăgubiri, are un venit anual de 89.622 lei și o pensie de la MAI în valoare de 124.800 lei pe an.

Daniel Horodniceanu s-a înscris şi în cursa pentru şefia Parchetului General. Acesta a mai deţinut funcţia de şef al DIICOT. La ultima procedură de selecţie a unei conduceri pentru această funcţie, Horodniceanu a pierdut concursul, acesta fiind câştigat de Felix Bănilă. Postul a rămas, însă, vacant după demisia lui Bănilă în contextul scandalului în cazul Caracal. Declarația sa de avere arată că deține trei terenuri și o casă de locuit de 245 mp în Iași. Horodniceanu conduce un autoturism marca Mercedes. În 2017, acesta a deschis un cont, unde are 38.000 lei. Procurorul obține un venit anual de la Ministerul Public în valoare de 241.327 lei, iar soția sa, din indemnizația de la Ministerul Sănătății, a obținut un venit anual de 115.442 lei.

Ioana Albani a deÅ£inut, în trecut, funcÅ£ia de adjunct al DIICOT. Ioana Albani este procuror din anul 2000, activând până în 2001 în cadrul Parchetului de pe lângă judecătoria Sectorului 1, dar şi la Parchetul Tribunalului Bucureşti. Ulterior, a ajuns la Parchetul General unde, până în 2004, s-a ocupat îndeosebi de combaterea infracÅ£iunilor informatice. În perioada 2004 – 2005, a ocupat funcÅ£ia de şef al Serviciului de Combatere a InfracÅ£iunilor Informatice din cadrul DIICOT, iar din noiembrie 2005 până în iunie 2006 a fost delegată procuror şef adjunct al DIICOT.

Potrivit declarației de avere, Albani are un apartament în București de 43 mp și trei mașini (Opel Astra, Volkswagen și Opel). De asemenea, Albani mai are 8 conturi sau depozite în lei și euro în valoare totală de peste 50.000 lei, respectiv peste 20.000 euro. De asemenea, a primit drept donație de la mama sa suma de 300.000 lei. Procurorul a avut venit anual de 164.725 lei net.

Teodor Niţă activează în cadrul Parchetului CurÅ£ii de Apel ConstanÅ£a, iar în ultima perioadă s-a remarcat prin declaraÅ£ii în dosarul afacerii ilegale cu peşte din România. Teodor Niță deține două terenuri în Constanța și Tuzla și o casă de locuit de 527 mp, tot în Constanța. De asemenea, procurorul are și două mașini – BMW și Peugeot. De la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Niță a obținut un venit anual de 130.000 lei. Soția sa, care lucrează la Tribunalul Constanța, a avut un venit anual de 101.870 lei.

Viorel Badea este, în prezent, director adjunct responsabil cu formarea continuă în cadrul INM. Viorel Badea a fost procurorul în cazul lui Guccifer, un român celebru în toată lumea după ce a compromis conturile private ale unor personalităţi de stat precum George W. Bush sau Colin Powell. Acesta deține, potrivit declarației de avere, două terenuri agricole în județul Ilfov, două mașini (Ford Focus și Ford Kuga) titluri de stat în valoare de 18.000 lei și mai multe conturi. Badea mai are un credit în valoare de 103.000 euro, scadent în 2038. Acesta are venituri anuale de la DIICOT și Parchetul de pe lângă Tribunalul București în valoare totală de aproape 170.000 lei.

Raspandacul.ro

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Uncategorized

BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z: literatura română iese din manual și urcă pe scenă, în oraș

Published

on

By

București, 2026 – Cum ar arăta literatura pentru Bacalaureat dacă adolescenții n-ar mai fi nevoiți doar să o memoreze, ci ar putea să o joace, să o rescrie, să o transforme în muzică, mișcare, improvizație și conținut digital? BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z este un proiect de educație culturală inițiat de Asociația JG Victory of Art, care aduce literatura română din programa de Bacalaureat mai aproape de limbajul, întrebările și universul adolescenților de astăzi.

În perioada 15 august – 30 octombrie 2026, 100 de liceeni din 5 licee bucureștene vor participa la un program intensiv de educație culturală, coordonat de 16 profesioniști din domeniul artistic și al comunicării. Timp de 8 săptămâni, adolescenții vor lucra în ateliere interdisciplinare de actorie, muzică, scriere dramatică, improvizație, mișcare scenică și social media, transformând operele studiate pentru Bacalaureat în creații contemporane care vorbesc despre preocupările generației lor. De la comentariul învățat pe de rost la experiența trăită BAC IN MY MIND pornește de la o întrebare simplă: ce s-ar întâmpla dacă adolescenții ar avea voie să intre cu adevărat în literatura pe care o studiază?

În loc să reproducă mecanic interpretări și comentarii, participanții sunt provocați să privească textele prin propriile experiențe și să vorbească despre teme precum iubirea, libertatea, puterea și identitatea. Literatura devine astfel punct de plecare pentru improvizații, scene contemporane, soundtrack-uri literare și chiar conținut creat pentru TikTok și Instagram.

Proiectul își propune să transforme întâlnirea cu literatura română dintr-o obligație școlară într-o experiență artistică personală și colectivă. 100 de adolescenți. 5 licee. 16 profesioniști. Un oraș care devine scenă.

Echipa artistică și educațională reunește profesioniști din teatru, muzică, dramaturgie, improvizație, mișcare scenică și comunicare digitală: Radu-Florin Solcanu, Petru-Cristian Georoiu, Raluca-Ioana Robu, Ion Grigoraș, Sandra Boroghina, Lilian Cărăuș, Svetlana Gluhova, Robert-Aurelian Costin, Victor Cristian Dorian Ciutacu, Matei Lucaci-Grunberg, Alexandru Nagy, Ștefan-Andrei Huluba, Andrei-Sever Bârzan, Ioana-Alexandra Dragomir și Alexandra Luca.

Coordonarea artistică și managementul proiectului sunt asigurate de Maria-Julieta Georoiu, fondatoarea Victory of Art, cu 15 ani de experiență în dezvoltarea proiectelor de teatru și musical dedicate adolescenților. Literatura iese în oraș.

Una dintre componentele esențiale ale BAC IN MY MIND este ieșirea creației artistice din sala de curs și întâlnirea directă cu publicul. Pe 17 și 18 octombrie 2026, creațiile realizate de adolescenți vor avea primele reprezentări publice în Grădina Icoanei, transformând unul dintre spațiile cunoscute ale Bucureștiului într-o scenă deschisă. Proiectul va culmina cu un festival urban de trei zile, în perioada 23–25 octombrie 2026, la Teatrul Amzei, unde vor fi reunite creațiile celor cinci licee.

Evenimentele urmăresc să aducă împreună adolescenții, artiștii, profesorii, familiile și publicul bucureștean și să demonstreze că literatura clasică poate deveni relevantă pentru o generație crescută în mediul digital atunci când îi este oferită libertatea de a o descoperi prin propriul limbaj. Un proiect care își propune să continue BAC IN MY MIND este gândit ca prima ediție a unui festival anual, cu posibilitatea extinderii modelului în anii următori. În cadrul proiectului va fi realizat și un ghid de dramatizare, care va rămâne disponibil online și va putea fi utilizat de profesori, astfel încât metodologia dezvoltată în cadrul proiectului să poată continua și după încheierea acestei ediții.

BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z se desfășoară în perioada 15 august – 30 octombrie 2026, în București.

Organizator: Asociația JG Victory of Art – JG Victoria Artei

Website: www.victoryofart.com

Social media: https://www.facebook.com/ScoalaVictoryOfArt/?locale=ro_RO

E-mail: office@victoryofart.com

Telefon: 0757 058 310

Continue Reading

Uncategorized

De la rutine simplificate prin tehnologie la timp investit pentru ceea ce contează: Samsung deschide conversația despre SmartTime

Published

on

By

  • 52% dintre respondenții Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice;
  • 31% dintre utilizatorii de dispozitive premium ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi;
  • Peste 100.000 de utilizatori din România folosesc SmartThings zilnic;

București, 24 august 2026 – Pe măsură ce tehnologia simplifică tot mai multe dintre rutinele zilnice, discuția despre eficiență merge firesc mai departe către modul în care alegem să investim timpul pe care îl câștigăm? De aici pornește SmartTime, o conversație care vorbește despre timpul eliberat cu ajutorul tehnologiei și investit în ceea ce contează pentru fiecare, de la familie și pasiuni la odihnă, entertainment sau timp pentru sine.

De la găsirea rapidă a unei informații la gestionarea activităților din casă, inteligența artificială și dispozitivele conectate au un rol tot mai prezent în rutina de zi cu zi. Pentru utilizatori, unul dintre beneficiile concrete este timpul: 52% dintre respondenții unui studiu realizat în comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice.

Un ecosistem conectat care simplifică rutinele zilnice

Nevoia de eficiență se reflectă și în așteptările utilizatorilor de la tehnologie. Potrivit unui studiu Samsung realizat în rândul utilizatorilor de dispozitive premium, 31% dintre respondenți spun că ar investi mai mult într-un ecosistem de produse conectate dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea.

În ecosistemul Samsung, SmartThings conectează dispozitivele compatibile și permite gestionarea și automatizarea unor activități dintr-un singur loc. Astfel, diferite momente ale rutinei zilnice, de la spălarea hainelor și curățenia casei până la controlul dispozitivelor conectate, pot necesita mai puține intervenții din partea utilizatorului.

O mașină de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului, un aspirator robot care poate prelua o parte din rutina de curățenie sau posibilitatea de a controla mai multe dispozitive conectate din aceeași aplicație sunt exemple ale modului în care tehnologia poate reduce timpul și atenția acordate unor sarcini repetitive.

În România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, integrând deja dispozitivele conectate în propriile rutine.

Datele din comunitatea Samsung Members arată și cât de prezentă este deja inteligența artificială în ecosistemul personal al utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi.

Timpul câștigat devine SmartTime

Timpul eliberat prin simplificarea acestor rutine este punctul de plecare pentru SmartTime: timpul pe care îl putem investi în ceea ce contează pentru noi. Timpul pe care nu îl mai alocăm unei activități repetitive poate deveni timp petrecut cu familia, pentru sport, o pasiune, odihnă, entertainment sau pur și simplu pentru relaxare.

SmartTime nu pornește, astfel, de la ideea de a face mai multe lucruri în timpul câștigat, ci de la posibilitatea de a alege cum vrem să îl folosim. Pentru fiecare persoană, această alegere poate arăta diferit, iar tehnologia conectată poate contribui la crearea acestui spațiu în rutina de zi cu zi.

„Tehnologia devine cu adevărat relevantă atunci când se integrează firesc în rutina oamenilor și le oferă beneficii concrete. Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi. Prin SmartTime vrem să ducem conversația mai departe, către ceea ce putem face cu timpul astfel câștigat, fie că alegem să îl investim în noi, în familie sau în lucrurile care ne aduc plăcere”, a declarat Simona Panait, Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria.

Prin SmartTime, Samsung continuă conversația despre rolul pe care inteligența artificială, SmartThings și ecosistemul de dispozitive conectate îl pot avea în simplificarea activităților de zi cu zi. De la un singur dispozitiv la o casă conectată, tehnologia devine parte din rutină, cu un obiectiv care contribuie la mai puțin timp dedicat gestionării ei și mai mult timp disponibil pentru ceea ce contează.

Pentru mai multe informații despre SmartThings și ecosistemul conectat Samsung, accesați samsung.com/ro/smartthings.

Continue Reading

Uncategorized

Wawsome lanseaza campania „Cunoaste-ti drepturile” pentru a informa consumatorii despre dreptul la accesibilitate digitala

Published

on

By

  • 9 din 10 site-uri analizate de Wawsome prezinta probleme importante de accesibilitate digitala
  • Wawsome dezvolta parteneriate pentru educare si constientizare si invita organizatiile din societatea civila sa se alature demersului

Bucuresti, 18 August 2026– La un an de la intrarea in vigoare a obligatiilor privind accesibilitatea digitala pentru numeroase produse si servicii destinate consumatorilor, Wawsome lanseaza campania de informare „Cunoaste-ti drepturile”, prin care isi propune sa explice publicului ce drepturi are atunci cand intampina bariere in utilizarea site-urilor, aplicatiilor sau serviciilor digitale.

Campania se adreseaza tuturor consumatorilor, cu un accent special asupra persoanelor cu dizabilitati, si explica pe intelesul tuturor ce presupune legislatia privind accesibilitatea digitala, cum pot fi sesizate problemele intalnite si care sunt pasii pe care utilizatorii ii pot urma pentru a solicita remedierea acestora. Printre situatiile in care consumatorii pot solicita masuri din partea companiilor se numara posibilitatea de a utiliza un site doar cu tastatura, accesarea continutului de catre persoanele nevazatoare, afisarea clara a textului, precum si posibilitatea de a completa si transmite formulare online.

Utilizatorii pot transmite sesizarea direct operatorului sau furnizorului serviciului, la datele de contact indicate in declaratia ori informatiile de accesibilitate aplicabile. Mai mult, se pot adresa autoritatilor competente, in functie de tipul produsului sau serviciului si de cadrul legal aplicabil.

Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei (ADR) ofera informatii privind accesibilitatea si modalitatile de semnalare a problemelor la www.adr.gov.ro/accesibilitate-site-uri-web. Sesizarile din aria de competenta a ADR pot fi transmise la monitorizare.accesibilitateweb@adr.gov.ro.

„Accesibilitatea digitala nu este un beneficiu optional, ci un drept al consumatorilor. Prin aceasta campanie vrem ca oamenii sa stie ca pot solicita servicii digitale accesibile si ca au la dispozitie instrumente legale pentru a cere respectarea acestui drept. In acelasi timp, ne dorim sa construim, alaturi de organizatii si initiative din societatea civila, un demers de educare care sa aduca accesibilitatea mai aproape atat de utilizatori, cat si de companii. O societate incluziva incepe cu utilizatori informati”, declara George Onofrievici, CEO Wawsome.

Campania continua demersurile de educare si constientizare incepute de Wawsome prin analiza publicata anterior, potrivit careia 9 din 10 site-uri analizate prezinta probleme importante de accesibilitate digitala. Rezultatele au aratat ca, la un an de la aplicarea European Accessibility Act, exista inca un decalaj semnificativ intre cerintele de accesibilitate si experienta reala oferita utilizatorilor. Prin „Cunoaste-ti drepturile”, Wawsome muta accentul de la diagnostic catre informare si actiune, explicand consumatorilor ce pot solicita si cum pot semnala barierele intalnite.

Educatia privind accesibilitatea se construieste impreuna

In acest demers, Wawsome dezvolta actiuni comune de educare si constientizare alaturi de organizatii si initiative care cunosc direct nevoile si experientele persoanelor cu dizabilitati. Printre partenerii implicati se numara Consiliul National al Dizabilitatii din Romania si B Inclusive, primul festival de incluziune si accesibilitate din Europa de Est. Wawsome isi propune sa extinda in perioada urmatoare acest demers prin noi parteneriate cu organizatii si initiative din societatea civila.

„Intr-o societate digitala, imposibilitatea utilizarii serviciilor digitale, devine o noua forma de excluziune. Accesibilitatea digitala trebuie sa insemne acces real, nu doar conformitate formala. Pentru o persoana cu dizabilitati, imposibilitatea de a utiliza un site poate insemna imposibilitatea de a face o plata, de a completa un formular sau de a accesa un serviciu esential. Este important ca oamenii sa isi cunoasca drepturile, dar la fel de important este ca organizatiile sa inteleaga responsabilitatea pe care o au in eliminarea acestor bariere”, declara Daniela Tontsch, presedinte, Consiliul National al Dizabilitatii din Romania.

Incluziunea se vede in lucrurile simple, in momentele de zi cu zi in care o persoana poate participa, alege si decide singura. Digitalul face parte din viata noastra, iar atunci cand un site sau un serviciu online nu este accesibil, excluderea devine foarte concreta. Schimbarea incepe atunci cand ascultam experientele oamenilor si construim impreuna spatii, fizice si digitale deopotriva, in care fiecare persoana poate participa cu adevarat„, declara Marina Roxana Corneliu, fondator B-Inclusive.

Pe parcursul campaniei, compania va publica ghiduri practice si materiale video care prezinta situatii reale din viata de zi cu zi a persoanelor cu dizabilitati si modul in care accesibilitatea digitala le influenteaza accesul la servicii si activitati cotidiene. Campania va include, de asemenea, explicatii privind drepturile consumatorilor si recomandari privind modul in care pot fi formulate solicitari catre companii sau sesizari catre autoritatile competente. Prin aceasta initiativa, Wawsome isi propune sa contribuie la cresterea gradului de informare privind accesibilitatea digitala si la accelerarea adoptarii unor servicii digitale care pot fi utilizate in mod egal de toate persoanele, indiferent de abilitatile acestora.

Wawsome completeaza evaluarea automatizata a accesibilitatii prin audituri manuale, care permit testarea si analiza umana a scenariilor ce nu pot fi evaluate integral cu ajutorul instrumentelor automate. In continuarea acestui proces, Wawsome Accessibility Checker scaneaza rapid site-ul si genereaza un raport privind problemele identificate corelat cu criteriile WCAG (Web Content Accessibility Guidelines), standarde internationale care stabilesc cerinte pentru accesibilitatea continutului digital. La nivelul experientei utilizatorului, Wawsome Accessibility Widget ofera optiuni de adaptare a contrastului, dimensiunii si spatierii textului, animatiilor si navigarii, printr-o integrare simpla si personalizabila. Wawsome Accessibility Monitor urmareste periodic aparitia unor probleme noi, pentru mentinerea accesibilitatii in timp.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2025 RĂSPÂNDACUL.ro