Connect with us

Politichie

Theodor Stolojan a coordonat operațiunile de aport valutar special din traficul de carne vie cu sași și evrei dar și din traficul de armament!

Published

on

Cum se explică faptul că bugetul pe acest an, impus de PNL prin siluirea Constituției, nu prevede sume cât de cât semnificative destinate dezvoltării? Cum se explică în același timp că, în materie de colectare, Guvernul PNL nu țintește acolo unde se produce marea evaziune, ci întoarce pur și simplu capul în altă parte, spre cetățeanul simplu și spre micile afaceri pe care le mai pot învârti românii? În 2020 și mai ales în 2021, răspunsurile la întrebările de mai sus vor defini un stat asistat. Sau, mai bine spus, captiv.

Era până acum o trăsătură definitorie a politicilor de tip liberal accelerarea dezvoltării în domenii aducătoare de valoare adăugată. Astfel încât, într-un viitor previzibil, câștigurile realizate astfel să poată fi redistribuite în beneficiul societății. Vremurile când în laboratoarele de strategie ale PNL se elaborau politici care porneau de la această premiză au trecut de mult. Din această perspectivă și nu numai, PNL și-a pierdut atât substanța liberală cât și substanța națională. Ce se întâmplă dacă nu pompezi bani în dezvoltare și mai ales în acele domenii care îți întorc înapoi investițiile cu profit maxim? Creșterea economică stagnează pur și simplu. România a reușit câțiva ani să se situeze pe poziții fruntașe în Uniunea Europeană din perspectiva creșterii economice. O creștere despre care permanent Klaus Iohannis și consilierii săi de la Cotroceni au afirmat că nu este durabilă. Că nu este sustenabilă. Că nu este realistă. Iar acum și în acest an mai ales ei vor justifica oprirea creșterii arătând cu degetul spre greaua moștenire. Numai că bugetul le aparține. În totalitate. Iar la baza lui a stat o filozofie economică. Care este găunoasă. Cel puțin din aceasă perspectivă. Nu sunt acolo prevăzuți bani pentru investiții, nici măcar în sensul salvării aparențelor. Dacă nu investești, n-ai creștere. Și tot ce-ți mai rămâne de făcut este să te uiți înapoi cu mânie. Și să dai vina pe „ciuma roșie”. Uitând că și „ciuma roșie” a procedat, în felul ei, atipic. De fapt s-a produs o inversare de politici. În sensul că PSD a făcut eforturi mai mari pentru dezvoltarea României deși după opinia mea insuficente, dar oricum mai mari în comparație cu PNL, care merge înainte și cu frâna de picior apăsată la maximum și cu cea de mână trasă cât se poate de sus.
În același timp, uitându-ne la bugetul promovat prin asumara răspunderii și fiind atenți la declarațiile publice ale liderilor PNL, descoperim cea de-a doua hibă care transformă România în stat captiv. Încasările. Se vorbește insistent despre reformarea ANAF, în vedera creșterii gradului de încasare. Despre reformare, în sensul digitalizării la maximum a operațiilor. Dar nu se spune nimic despre vreo schimbare a filozofiei care stă la baza acestui proces de colectare. De fapt, PNL încearcă să mascheze o întreagă operațiune făcută la scală națională, care vizează protejarea la maximum a multinaționalelor. Dacă întreaga economie bazată pe capitalul autohton, reprezentând maximum jumătate, în cele mai optimiste statistici, din economia națională, pompează la buget circa 80% din totalul veniturilor, iar economia rezultând din investițiile străine doar 20%, trebuie să ai orbul găinii pentru a ajunge la concluzia stupidă că digitalizarea și perfecționarea sistemelor informatice sunt de natură să crească încasările la buget. Fără ca această modernizare să fie însoțită și de o schimbare fundamentală a strategiei de colectare.
Din perspectiva de mai sus, nici PSD la guvernare nu a făcut prea mult. Pentru că pur și simplu s-a temut să se confrunte cu marii evazioniști. Când PSD a revenit la guvernare după „tehnocratul” Dacian Cioloș, s-a făcut mult timp că nu vede faptul că în ANAF fuseseră detașați și lucrau la greu circa 100 de ofițeri SRI. Evident că această operațiune tipică pentru un stat subteran avusese drept pretext lupta principalului serviciu secret al țării împotriva evaziunii fiscale și criminalității din domeniul economic. În realitate, SRI făcea astfel ceea ce face și acum. Protejează interesele concernelor străine. Care, la rândul lor, se află sub protecția statelor de origine. Într-un târziu, sub presiunea presei în special, pe măsura aparentei destructurări a binomului SRI-DNA, o bună parte din ofițerii SRI au fost retrași de la ANAF. Dar experiența lor a fost între timp implementată și preluată de cei care au rămas. Și nici sub guvernările PSD nu a putut fi oprită marea evaziune fiscală pe care multinaționalele o fac utilizând sofisticate inginerii financiare, prin care își externalizează profiturile. În special prin așa-zisele achiziționări de servicii la un cost mult mai mare decât cel real. Liviu Dragnea, sub presiunea opiniei publice, a avut la ultimul Congres organizat de el în PSD o tresărire de demnitate și de patriotism. Atunci când a semnalat această realitate și s-a gândit că cel mai simplu instrument pentru eficientizarea colectării ar fi impozitarea cu 1% a cifrei de afaceri. Odată încasat acest impozit, societatea evazionistă putea să facă câte jonglerii dorea cu banii câștigați în România, fără a mai afecta bugetul statului. Această declarație a echivalat cu semnarea unei sentințe la moarte. Dragnea nici măcar nu și-a mai putut duce acest plan până la capăt, pentru că între timp a fost atacat concentric și în forță de reprezentanții statelor de origine ale multinaționalelor evazioniste. Tot ce a mai putut face PSD, o nimica toată, a fost să impoziteze strict doar cifra de afaceri a societăților din domeniul energetic. A durat foarte puțin. Pentru că una dintre primele măsuri luate de Guvernul Orban, tot prin asumarea răspunderii, a fost revenirea din această perspectivă la situația anterioară.
Prin urmare, Guvernul sau Guvernele liberale, câte vor fi, nu își propun o accelerare a dezvoltării în 2020, după cum reiese clar din datele bugetului de stat, și nu își propun nici vreo strategie coerentă de creștere a veniturilor statului prin creșterea colectării. Pentru că Guvernul nu se uită unde sunt banii, ci întoarce ostentativ capul acolo unde nu mai e nimic de stors. Sau, ca să fiu mai exact, nu mai e mai nimic de stors.
Aceasta este situația din acest an. La capătul acestui an vom constata deci că ritmul de dezvoltare a încetinit iar volumul banilor colectați la buget nu a crescut. Anul viitor, în 2021, vom culege ce nu am semănat în 2020. Și, dacă așa stau lucrurile, trebuie să dăm în fine un răspuns la întrebările puse la începutul acestei analize. În folosul cui PNL adoptă cele două politici păguboase? Am văzut că în niciun caz nu în folosul României. Atunci, dat fiind faptul că ne aflăm și în interiorul Uniunii Europene și dacă ne referim la piața extraeuropeană, într-o competiție cu alte state, rezultă că de pe urma tâmpeniilor guvernamentale inițiate de oameni care încă își mai spun liberali, vor avea de câștigat companii economice din terțe state, care își desfășoară activitatea în România. Prin urmare, PNL duce o politică antinațională. Și este pentru prima dată în întreaga istorie a acestui partid când a predat total armele capitalului străin, atât în materie de investiții aducătoare de valoare adăugată, cât și în materie de colectare a veniturilor. Se mai poate numi un asemenea partid „liberal”? Se mai poate el numi și „național”? (Sorin Roșca Stănescu)

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politichie

„Micul miracol” din Parlament. PSD, PNL, AUR și USR au votat la fel pentru a ține prețul motorinei sub 10 lei / Cum arată măsura

Published

on

By

Dacă în privința noului guvern nu se înțeleg, în prima zi a sesiunii extraordinare social-democrații și liberalii au căzut de acord, în comisiile parlamentare, pe mai multe proiecte legislative, introduse pe ordinea de zi în ultimul moment.

Parlamentarii au fost chemați la muncă din vacanță pentru a vota o serie de proiecte rămase restante din PNRR. Însă, pe lângă acestea, grupurile parlamentare au decis să discute și ințiativele privind prețul carburanților, TVA la locuințe și deblocarea angajărilor pe posturile vacante din sănătate.

Proiectele urmează să fie votate în plenurile celor două Camere.

Unanimitate pentru măsuri privind piața carburanților 

O primă măsura în cazul căreia PSD și PNL au căzut de acord este referitoare la piața carburanților și, potrivit estimărilor, ar ține prețul standard al motorinei sub 10 lei.

Inițial, parlamentarii PSD au propus ca TVA-ul la carburanți să fie redus, la pachet cu reducerea accizei sau a cantității de bio-diesel din motorina finală. Măsurile ar fi urmat să fie aplicate pe o perioadă de 6 luni.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis, în ședința comisiei de buget-finanțe de la Senat că propune să „nu intram pe zona de modificări pe TVA pentru că este contrar dreptului european, dar în schimb să venim cu un mecanism de acciză dinamică, între 5 și 25% care să se modifice în funcție de schimbările de pe piață”. Această propunere a fost aprobată de toți parlamentarii care fac parte din comisie, inclusiv de cei de la PSD și de la AUR.

Ministrul Finanțelor a propus, de asemenea, ca imediat după ce legea intră în vigoare să fie aplicată o reducere de 10% a accizei.

El a mai spus că în urma discuțiilor pe care le-a avut luni dimineața cu reprezentanții pieței de carburanți, a constatat că există risc de penurie.

În ședința comisiei, parlamentarii au aprobat în unanimitate amendamentele propuse de Ministerul Finanțelor, deci și înlocuirea reducerii TVA cu măsura accizei dinamice.

„Domnul ministru Nazare a avut un argument serios. A avut o propunere, am discutat-o în prealabil și am căzut de acord pe acest mecanism, de reducere dinamică a accizei”, a precizat Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei (PSD) la finalul ședinței.

„Reducerea dinamică a accizelor este o variată mult mai flexibilă care ne lasă să acționăm timp de trei luni. La fiecare 2 săptămâni Ministerul Finanțelor va evalua acciza. Reducerea TVA nu era compatibilă cu dreptul european. Așteptăm raportul agenției Fitch si Moody’s, această prevedere (n. red – reducerea TVA) nu ne-ar fi ajutat să menținem ratingul”, a explicat, la rândul său Nazare.

Proiectul trebuie să treacă de votul din plenul Senatului, apoi de Camera Deputaților.

Acord și pe prelungirea cotei de TVA de 9% pentru locuințe 

PSD a depus un proiect prin care să prelungească termenul până la care pot fi cumpărate locuințe cu TVA 9%. După atacul cibernetic asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), mai multe persoane care au semnat promisiuni de vânzare pentru locuințe au fost afectate – la momentul la care aceste persoane vor putea să semneze contractele de vânzare-cumpărare și să finalizeze achiziția, TVA-ul ar fi crescut la 21%.

Proiectul PSD prevedea inițial prorogarea termenului până la 1 octombrie, doar pentru persoanele care au o promisiune de vânzare semnată până la 31 iulie. Și AUR, și PNL depuseseră proiecte similare.

În comisiile de specialitate, toate partidele au fost de acord cu prelungirea acestui termen până la 30 septembrie, dar cu măsuri tranzitorii.

„Am creat un regim tranzitoriu până la 30 septembrie și posibilitatea ca toate personale care au promisiuni de cumpărare să își poată încheia contractele în siguranță fără să fie afectați de atacul de la ANCPI”, a spus Alexandru Nazare luni.

Daniel Zamfir, unul dintre inițiatorii legii, a spus că au existat mai multe amendamente „care stabilesc dispoziții tranzitorii, pentru că legea așa cum știți, pe parcursul legislativ, nu poate fi adoptată până la 1 august, care era data limită în încheierea contractelor. Vor mai fi câteva zile în funcție de când va promulga președintele legea. Am stabilit și niște dispoziții tranzitorii și pentru cei care eventual vor încheia actele notariale în perioada până la promulgare”.

Vot covârșitor pentru deblocarea angajărilor în sănătate 

O altă modificare legislativa asupra care a trecut fără niciun vot împotrivă a fost cea referitoare la deblocarea angajărilor în sănătate.

PSD a introdus un amendament la legea reformei în sănătate, iar în ședința comisiei de sănătate de la Camera Deputaților, amendamentul a trecut cu o majoritate covârșitoare – 17 voturi pentru, zero voturi împotrivă. Totuși, în acest caz trei liberali s-au abținut.

Potrivit surselor HotNews, la Finanțe amendamentul nu e foarte bine privit. Surse din ministerul condus de liberalul Nazare spun că ar fi fost nevoie ca aceste angajări, în jur de 10 mii, să fie eșalonate, în funcție de spitalele unde situația este critică.

Rămâne ca amendamentul să fie validat și în plenurile Camerei Deputaților și Senatului.

Continue Reading

Politichie

Peste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite

Published

on

By

Evenimentul a transmis un puternic mesaj de încredere  afirmând forța parteneriatului strategic România – SUA

Peste 550 de invitați au participat de 4 Iulie la Grădina Snagov la evenimentul dedicat Zilei Independenței Statelor Unite ale Americii și aniversării a 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență. Într-o atmosferă elegantă și plină de căldură, evenimentul a reafirmat profunzimea relației dintre România și Statele Unite și forța valorilor care unesc cele două democrații.

Evenimentul organizat de Alianța (The Alliance for Strengthening the U.S.- Romania Relationship), sub conducerea fostului ambasador al Statelor Unite în România, Adrian Zuckerman, s-a impus în ultimii ani ca unul dintre cele mai importante momente anuale dedicate consolidării relației româno-americane. Evenimentul a reunit oameni de afaceri, diplomați, reprezentanți ai societății civile, oameni de cultură, profesioniști din numeroase domenii și reprezentanți ai comunității româno-americane.

Evenimentul s-a bucurat de prezența extraordinară a Președintelui României, Nicușor Dan, care a marcat acest moment cu adevărat istoric și transmis un mesaj de încredere în viitorul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite și în oportunitățile pe care acesta le deschide pentru securitate, dezvoltare economică, investiții, inovare și cooperare între cele două țări. Prezența șefului statului a conferit evenimentului o semnificație aparte și a fost exprimată aprecierea pentru inițiativele care contribuie la consolidarea relației româno-americane.

În discursul său, ES Adrian Zuckerman a evidențiat valorile comune care stau la baza prieteniei dintre cele două națiuni și a subliniat că România și Statele Unite rămân unite în apărarea libertății, democrației și statului de drept. Evocând spiritul Declarației de Independență din 1776, acesta a amintit că libertatea nu este niciodată garantată definitiv, ci trebuie apărată și întărită de fiecare generație.

Ambasadorul Zuckerman a mulțumit pentru sprijinul constant membrilor din Advisory Board al Alianței: Marius Bostan, liderul RePatriot, generalul (r) Cătălin Mihalache și senatorul Claudiu Catană, evidențiind rolul lor în construirea și consolidarea punții româno-americane.

Momentele artistice, interpretarea imnurilor naționale de către copii și dialogul deschis între participanți au conferit evenimentului o dimensiune aparte. Dincolo de caracterul festiv, recepția a oferit cadrul unor întâlniri și conversații care vor genera noi proiecte, investiții, colaborări și inițiative comune în beneficiul ambelor țări.

Un moment emoționant al serii a fost dedicat comunității românești din Statele Unite de peste un milion de români care reprezintă una dintre cele mai puternice punți umane dintre cele două țări și care contribuie, prin activitatea lor, la dezvoltarea relației economice, academice, culturale și tehnologice dintre România și America.

La 250 de ani de la nașterea Statelor Unite, mesajul transmis de la Grădina Snagov a fost unul al încrederii în viitor. Relația româno-americană reprezintă una dintre marile povești de succes ale României democratice, construită nu doar prin cooperarea dintre instituțiile statului și prin Parteneriatul Strategic, ci și prin contribuția constantă a antreprenorilor, a mediului academic, a societății civile și a comunității românești din Statele Unite. Tocmai această îmbinare dintre diplomație, inițiativă privată și legături umane autentice conferă relației dintre cele două națiuni o forță și o durabilitate aparte.

Într-o perioadă marcată de provocări geopolitice fără precedent și transformări accelerate, prietenia dintre România și Statele Unite rămâne un reper de stabilitate și încredere. Evenimentul de la Grădina Snagov a demonstrat încă o dată că această relație continuă să se dezvolte prin oameni, prin valori comune și prin proiecte care privesc cu optimism spre viitor.

Despre Alianța

Alianța este o organizație dedicată consolidării parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite prin inițiative diplomatice, economice, culturale și de securitate. Pentru mai multe informații despre activitatea Alianței, vizitați www.alianta.org

Relații suplimentare:

Florina Lepădatu, Program Manager

E-mail: florina@alianta.org 

Continue Reading

Politichie

Președintele Nicușor Dan este o voce de prim-plan pe flancul estic al Europei

Published

on

By

Într-un moment în care alianța transatlantică se confruntă cu cel mai serios test din ultimele decenii, leadershipul nu este doar o chestiune de amploare, ci și una de claritate. Din această perspectivă, președintele României, Nicușor Dan, se conturează ca o figură de prim-plan.

Summitul București 9, desfășurat pe 13 mai la București, a oferit o imagine revelatoare asupra stilului de conducere al președintelui Nicușor Dan. Ceea ce odinioară ar fi putut fi considerat o reuniune a unor aliați periferici a devenit, în schimb, un teren de testare pentru modul în care flancul estic al NATO înțelege momentul actual și intenționează să răspundă la acesta. La București, sub copreședinția președintelui Dan, mesajul a fost de neconfundat: descurajarea trebuie reconstruită nu ca retorică, ci drept capacitate.

Președintele Dan, matematician de profesie, a intrat în viața publică nu prin ierarhiile de partid, ci prin combaterea corupției, apărarea normelor instituționale și promovarea transparenței. Leadershipul său este definit de disciplină și de insistența asupra rezultatelor.

De la preluarea mandatului în 2025, președintele Dan a ancorat ferm România în curentul principal euro-atlantic, reafirmând angajamentele față de NATO și Uniunea Europeană într-un moment în care ambele au nevoie de consolidare. Însă comportamentul său pe scena internațională sugerează ceva și mai important: capacitatea de a transforma consensul în direcție strategică.

Semnificația summitului de la București rezidă tocmai aici. Convocat înaintea următoarei reuniuni a liderilor NATO, acesta a reunit aliați est-europeni, parteneri nordici, Statele Unite și Ucraina într-un format extins care reflectă noua geometrie strategică a Europei. Nu a fost un exercițiu de simbolism. A fost pregătire.

Argumentul președintelui Dan a fost simplu și remarcabil de lipsit de sentimentalism. Angajamentele de apărare trebuie măsurate prin ceea ce produc. Cheltuielile trebuie să genereze capacitate. Coordonarea trebuie să genereze pregătire operațională. Astfel de afirmații pot părea evidente, însă în politica alianțelor ele sunt adesea evitate. Preferința este pentru unitate în cuvinte, nu pentru responsabilitate în execuție. Abordarea președintelui Dan contravine acestei tendințe.

El a fost, de asemenea, clar în privința unei realități pe care unele capitale occidentale încă se străduiesc să o internalizeze: războiul din Ucraina nu este o criză periferică, ci un test definitoriu pentru ordinea de securitate europeană. Stabilitatea Ucrainei și a statelor vecine nu este separată de securitatea NATO. Este inseparabilă de aceasta. Pe flancul estic, aceasta nu este o teorie. Este geografie.

Concluziile summitului au reflectat această perspectivă mai fermă. Liderii au susținut un cadru mai ambițios pentru apărarea colectivă, accentuând creșterea cheltuielilor, consolidarea capabilităților europene și revitalizarea parteneriatului transatlantic. Ei au reafirmat, de asemenea, ceea ce devine din ce în ce mai greu de contestat: Rusia reprezintă cea mai semnificativă amenințare pe termen lung la adresa securității aliaților.

Nimic din toate acestea nu este revoluționar. Ceea ce contează este gradul de convergență – și disponibilitatea de a acționa pe baza acesteia.

Rolul României în acest proces nu este întâmplător. Ca putere la Marea Neagră, poziționată pe frontiera estică a NATO, ea se află la intersecția mai multor dintre cele mai presante provocări de securitate ale Europei. Președintele Dan a tratat acest lucru nu ca pe o vulnerabilitate, ci ca pe o platformă. Prin reunirea aliaților la București și prin modelarea agendei în jurul capabilităților, nu al posturii, el a mutat România într-un rol mai afirmativ în cadrul alianței.

Aceasta reflectă o schimbare mai amplă în interiorul NATO. Centrul de greutate nu mai este limitat la Europa Occidentală. El este definit tot mai mult de statele care resimt cel mai imediat consecințele unui eșec strategic. Perspectiva lor este mai puțin abstractă și adesea mai instructivă.

Leadershipul președintelui Dan subliniază și o altă schimbare: importanța tot mai mare a competenței tehnocratice într-un mediu definit de complexitate. Descurajarea modernă nu ține doar de numărul de trupe sau de declarațiile alianței. Ea implică capacitate industrială, reziliența infrastructurii, apărare cibernetică și lanțuri de aprovizionare. Acestea sunt probleme de sistem la fel de mult cât sunt geopolitice. Ele recompensează gândirea analitică și penalizează ambiguitatea.

Aici, pregătirea președintelui Dan s-ar putea dovedi mai puțin neobișnuită decât vizionară. Accentul său pe rezultate măsurabile, pe alinierea resurselor cu obiectivele și pe integrarea politicii economice cu cea de securitate indică un model de guvernare mai coerent, mai bine adaptat provocărilor actuale.

Nimic din toate acestea nu sugerează că România sau formatul B9 vor înlocui marile puteri din NATO. Nici nu ar trebui. Însă sugerează că influența în cadrul alianței devine mai distribuită și că statele capabile să convoace, să alinieze și să execute pot exercita un impact disproporționat.

Summitul de la București nu a rezolvat tensiunile fundamentale ale NATO. Întrebările privind împărțirea responsabilităților, capacitatea industrială și strategia pe termen lung rămân. Totuși, el a demonstrat că leadershipul, atunci când este fundamentat pe realism și claritate, poate încă să modeleze direcția.

În această perioadă de incertitudine, aceasta reprezintă o contribuție semnificativă.

Amb. Adrian Zuckerman (ret.)
Președinte, Alianța

Continue Reading

Trending

Copyright © 2025 RĂSPÂNDACUL.ro