Producătorii de energie regenerabilă spun că Programul pentru instalarea de panouri fotovoltaice devine discriminatoriu – Stiri pe surse

Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) precizează că Programul AFM pentru instalarea de panouri fotovoltaice devine discriminatoriu şi face un apel la instituţiile responsabile şi insistă pentru păstrarea formei actuale a ghidului de finanţare, respectiv demararea de urgenţă a programului derulat de Agenţia Fondului pentru Mediu (AFM) pentru instalarea de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională.

”Cerem instituţiilor responabile să clarifice lucrurile de urgenţă şi să-şi asume un termen clar, fără nicio altă amânare, pentru demararea acestui proiect important pentru România”, arată reprezentanţii PATRES, într-un comunicat transmis News.ro.

Într-o adresă transmisă autorităţilor, PATRES semnalează că, urmare a unor modificări de ultimă oră aduse Ghidului de finanţare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, potenţialii beneficiari, care constituie pătura activă şi productivă a populaţiei şi care ar trebui să fie publicul ţintă al programului AFM, riscă să fie excluşi de la finanţare.

„Considerăm că aplicarea acestei modificări cu caracter profund discriminatoriu va duce la restrângerea masivă a potenţialilor beneficiari (în principiu pătura activă a populaţiei), cu riscul unui potenţial eşec al programului derulat de AFM. Este de neacceptat acest lucru – dat fiind interesul major al românilor să devină Prosumatori”, declară Viorel Lefter, preşedinte PATRES.

Potrivit proiectului de Ordin de Ministru, aflat în consultare publică, (punctul 3, respectiv articolul 19, alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: “imobilul pe care se implementează proiectul nu este afectat de sarcini în favoarea unei persoane juridice sau a unei entităţi care desfăşoară activităţi economice; nu face obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun sau al unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică”.

PATRES arată că devin neeligibili unii dintre potenţiali beneficiari: cei care au cumpărat/construit imobilul cu credit ipotecar în favoarea unei instituţii bancare şi/sau unui potenţial finanţator (de exemplu dezvoltatorul imobiliar); cei care au girat cu imobilul în favoarea unei societăţi comerciale şi cei care au semnat un contract de închiriere spaţiu/sau comodat cu o societate comercială/PFA pentru stabilirea sediului social/punct de lucru în imobilul respectiv.

Şi asta din cauza conditionalităţii ca pe perioada monitorizării investiţiei imobilele să nu devină proprietatea unei persoane juridice sau a unei entităţi care desfăşoară activităţi economice, sau existenţa proiectului să nu constituie un avantaj pentru o astfel de entitate.

”Pentru a evita complet acest risc, Ministerul Mediului, AFM şi MDRAP au adoptat soluţia extremă: toţi potenţialii beneficiari cu ipotecă asupra imobilului sau cu un contract de inchiriere/comodat pentru sediu social devin neeligibili! Atragem atenţia că o astfel de abordare vine însă la pachet cu o restrângere masivă a potenţialilor beneficiari, având un caracter profund discriminatoriu”, spun reprezentanţii patronatului.

Potrivit calculelor acestora, realizate în baza statisticilor existente, o buna parte din potenţialii beneficiari riscă să fie excluşi de la finanţare. Astfel, în baza unei analize a datelor publicate de către ANCPI pentru perioada ianuarie 2017 – iunie 2019, pentru întreg teritoriul României, se remarcă faptul că în cazul a 50 – 70% din tranzacţiile cu imobile de tipul teren cu construcţie sau unitati individuale, efectuate în perioada ianuarie 2017 – iunie 2019, s-a folosit o formă de finanţare care a presupus o ipotecă.

”Complementar, verificând datele publice ale ONRC, constatăm că, în România, la finalul lunii iunie 2019 sunt active 374.779 persoane fizice autorizate şi 964.747 persoane juridice, în total 1.339.526 profesionişti. Marea majoritate a acestor profesionişti (în special PFA şi IMM) au sediul social înregistrat într-un imobil care se află în proprietatea unei persoane fizice”, mai spun ei.

Majoritatea caselor noi construite în România în ultimii ani au fost achiziţionate cu ajutorul unui credit ipotecar.

”Categoriile de beneficiari care nu au un astfel de credit sunt în principal pensionarii, cetăţenii care locuiesc în mediul rural, unde în foarte multe cazuri imobilele nu sunt intabulate, deci oricum nu sunt eligibili, sau antreprenorii care câştigă suficient de mult ca să poata achiziţiona un imobil fără credit bancar, însă nici aceştia nu vor fi eligibili dacă societatea pe care o deţin are sediul social/punct de lucru în cadrul imobilului. Cetăţenii activi, angajaţi sau liberi profesionişti (profesii liberale, PFA), în marea lor majoritate, şi-au achiziţionat imobilele unde locuiesc cu ajutorul băncii”, se arată într-un comunicat.

Patronatul se întreabă totodată pentru cine se mai face acest program.

”Pentru pensionari, care nu vor fi interesaţi, de regulă nu au un consum semnificativ de energie pentru a intra într-un astfel de program?! Pentru cei care dispun de resurse financiare suficiente astfel incat sa achizitioneze un imobil fara credit – şi care de fapt nu au nevoie de economiile realizate în calitate de prosumator?!”, spun ei.

PATRES cere instituţiilor responabile să clarifice lucrurile de urgenţă pentru a evita discriminarea şi eliminarea acestei pături a populatiei din categoria celor eligibili şi să-şi asume un termen clar, fără nicio altă amânare, pentru demararea acestui proiect important pentru România.

PATRES a propus autorităţilor să se renunţe complet la cerinţa ca imobilul pe care se implementează proiectul să „nu fie afectat de sarcini în favoarea unei persoane juridice sau a unei entităţi care desfaşoară activităţi economice”. Se va institui obligaţia ca, în cazul în care imobilul este înstrăinat către o persoană juridică sau către o entitate care desfăşoară activităţi economice în perioada de monitorizare, beneficiarul proiectului trebuie să ramburseze către AFM întreaga sumă finanţată.

”În ceea ce priveşte contractele de închiriere spaÅ£iu/sau comodat pentru o persoană juridică/PFA, considerăm că abordarea de tipul ‘drobul de sare’ este exagerată. Atât timp cât beneficiarul finanţării de la AFM este o persoană fizică, extrasul CF probează că proprietarul imobilului este o persoana fizică şi el are destinaÅ£ia locuinţă (nu se menÅ£ionează la descrierea imobilului că el are destinaÅ£ia de spaÅ£iu comercial, birouri, hale, etc), Avizul Tehnic de Racordare este emis pentru persoană fizică, iar contractul de furnizare a energiei electrice de asemenea este încheiat de persoana fizică proprietară a imobilului, ‘eventualul avantaj economic’ pentru persoana juridică sau entitatea economică care are sediul social în respectivul imobil nu exista”, adaugă ei.

Potrivit PATRES, prin amânarea în mod repetat a demarării programului, ”lunga aşteptare se transformă în dezamăgire”, lucru care se vede deja în mediul on-line, în cadrul comunităţilor dedicate prosumatorilor. Această situaţe se va acutiza dacă se decide eliminarea unei categorii masive de beneficiari prin proiectul de ordin supus consultării publice, adaugă ei.

PATRES arată că apreciază programul derulat de AFM, pe care îl consideră extrem de util societăţii, dar şi Sistemului Energetic care va trebui să treacă în viitor printr-un amplu proces de decarbonare.