Connect with us

Uncategorized

PLAN „CLOCIT” IN LABORATOARELE PNL PRAHOVA/OAMENI DE PARTID LA CONDUCEREA POLIȚIEI LOCALE PLOIEȘTI

Published

on

Traian Băsescu a fost președintele României timp de zece ani. Un cadru de nădejde al serviciilor secrete. Spion cu acte în regulă. După expirarea celui de-al doilea mandat, pe linia de succesiune s-au bătut Klaus Iohannis cu Victor Ponta. Despre primul, nu știm prea multe detalii legate de apartenența sa personală la vreun serviciu secret român sau străin. Dar despre cel de-al doilea știm. Victor Ponta a fost și este, cu arme și bagaje, un exponent a serviciilor secrete. Un spion. Iar astăzi, în cursa prezidențială, în mod direct sau în mod indirect, bătălia se duce tot între spioni. Rând pe rând, civilii sunt dați la o parte. În decembrie 1989, istoria recentă a României a început cu un spion la vârf. Cu Ion Iliescu. După 30 de ani, povestea continuă.

Unul dintre cele mai bune exemple de om politic care joacă la vârf conectat la serviciile secrete este Traian Băsescu. Acesta încă de elev a fost racolat de Securitate. De poliția politică a statului comunist. La Securitate și-a turnat colegii. Tăindu-le acestora aripile. Și adăugând ceea ce a tăiat propriilor aripi. La început a fost doar un turnător. Care astăzi se justifică afirmând că s-a aflat în eroare. Că își imagina nu că își toarnă colegii la Securitate, ci la contrainformațiile militare. Care, în realitate, era una dintre cele mai importante unități ale Securității. Dar el spune că nu știa. Și nu a știut nici mai târziu. Nici măcar când a fost președintele României și când a semnat documente oficiale, în care acest lucru era consemnat cu subiect și predicat. Pentru serviciile aduse, a primit și bani de la Securitate. Dar, fiind în eroare, a considerat că aceștia i-au aterizat în portofel din altă parte. De la contrainformațiile militare. Această istorie însă s-a consumat de mult. În adolescența sa. Pentru că mai târziu nu a mai fost informator al Securității. A devenit însăși Securitatea. Dobândind, pentru că era de încredere și a fost instruit corespunzător, poziții cheie în aparat. Poziții care au culminat cu cea de reprezentant Navrom la Anvers. Funcție pe care nu ar fi putut să o dețină decât un ofițer superior.

Lui Traian Băsescu i s-a uscat gura și i s-a uscat mâna de câte ori a jurat și a semnat în mod fals că nu a colaborat cu Securitatea. A jurat și a semnat când a ajuns ministru al Transporturilor. Sau primar general al Capitalei. Sau parlamentar în mai multe legislaturi. Sau președintele României. În două rânduri. Și, mai recent, a semnat tot strâmb când a candidat pentru a deveni parlamentar european.

Acest om, timp de 30 de ani, a fost practic un demnitar de vârf al statului român. Și este cel mai la îndemână exemplu pentru a ne ajuta să înțelegem cum au jucat tontoroiul oamenii serviciilor secrete în această țară și de ce statul e așa cum e, fiind condus de cine a fost condus.

Un alt exemplu la îndemână este Victor Ponta. Acesta a fost la un milimetru de a câștiga președinția României, după ce i-a dat brânci aliatului său, liberalul Crin Antonescu, scoțându-l literalmente din cursă. Firește, cu sprijinul altor spioni. Nu a reușit să ajungă la Cotroceni. În schimb, a fost și el parlamentar ca și Traian Băsescu. Și el a jurat și a semnat strâmb. Înainte a fost procuror. Și spion fiind, a fost promovat mereu și mereu peste rând, până când a ajuns la Parchetul General. Apoi, tot în calitate de spion, a fost promovat șef al Tineretului Social-Democrat. Vă amintiți? Micul Titulescu. Și șef al corpului de control al primului-ministru Adrian Năstase. Apoi spionul a ajuns șeful celui mai mare partid politic din România. Mai marele PSD. Și prim-ministru. Iar astăzi e coleg cu Traian Băsescu în Parlamentul European. După ce afirmase că, în calitate de lider al unui nou partid, se pune în fruntea listei doar pentru a-și ajuta colegii, ulterior urmând să se retragă în favoarea acestora. Acum, Victor Ponta reprezintă partidul balama. Partidul care face și desface jocurile politice din România. E la butoane. A jurat și a semnat strâmb de fiecare dată când a fost obligat să facă acest lucru. Ca și Băsescu, nu răspunde în fața legii. Și observ că nu răspunde nici în fața românilor. De ce ar răspunde? Nu-i cere nimeni socoteală.

Cele două exemple pe care le-am prezentat mai sus sunt vârfuri arhicunoscute ale icebergului. Evident că cei mai mulți jucători de prim rang din politica românească sunt în mod direct, în mod nemijlocit spioni. Spioni mai vechi sau spioni mai noi. Spioni cu acte în regulă. Care învârt pe degete destinele românilor. Care au configurat acest stat așa cum e el astăzi. Cu bune, dar mai ales cu rele.

În vreo altă ligă joacă însă interpușii. Alți campioni ai politicii din România, despre care nu există probe și uneori nici măcar indicii că au fost sau sunt spioni cu acte în regulă. Oameni aparent curați. Playeri, cum le spun șmecherii din laboratoarele serviciilor secrete. Jucători din teren. Dirijați după cum vor antrenorii. Așa încât până la urmă nici aceștia, cei despre care nu știm sau nu vom afla niciodată că fac parte din servicii sau poate nici nu fac, nu încalcă regula de fier din România post-decembristă. Regula conform căreia la putere nu ajunge, iar dacă scapă cumva nu rezistă, decât cel conectat la servicii. Cel invitat la balul spionilor.

Astăzi putem observa mult mai clar decât în alte ediții ale prezidențialelor cum serviciile secrete, echipele de spioni și-au împărțit teritoriul politic. Și, într-un fel, dacă nu ar fi tragic, ar fi interesant și palpitant de observat cum frontul anti-PSD e preluat cu arme și bagaje de SRI. De vechiul și noul SRI. De cele două tabere mari din SRI. Care își dispută puterea adevărată. Nu cea din interiorul mega-instituției finanțată de popor. Se vede cu ochiul liber cum Coldea, cu rezerviștii săi, cărora li se adaugă cârtițele din SRI încă neidentificate de Eduard Hellvig, joacă în terenul USR. Și îl promovează pe Dan Barna. În timp ce noul SRI, dacă se poate vorbi despre așa ceva, joacă sută la sută cu Klaus Iohannis. Și implicit cu PNL. Iar dincoace, în frontul PSD și în partidul de strânsură al dronelor patronat de Victor Ponta, marii dirijori din umbră sunt rezerviștii SIE, dar chiar și zone SIE încă active în toată regula. Un partid mic, aflat cumva la întâlnirea acestor plăci tectonice, cum este PMP, este un produs al veteranilor din toate serviciile, un fel de azil de bătrâni nebuni, care viseză de cele mai multe ori cai verzi pe pereți, pe care din când în când reușește să-i proiecteze aievea.

Este interesant de observat, la aceste alegeri prezidențiale mai mult decât oricând, cum sunt eliminați rând pe rând candidații care nu aparțin prin filiație directă sau prin filiație indirectă acestei clase a spionilor din România. Și cum sunt promovați, la vedere, playerii spionilor României.

Pun aici punct exemplelor și detaliilor. Informându-i pe cititori că acestea sunt atât de numeroase, încât nu încap nici într-o enciclopedie. Dar nu înainte de a remarca o realitate care sare în ochi. Dacă spionii au condus și conduc România, dacă toate instituțiile de putere au fost și sunt în mâna lor, dacă tot ce este mai semnificativ în administrația publică locală și centrală le aparține direct sau prin interpuși, dacă până și presa și cultura au fost și ele preluate agresiv de către servicii, atunci putem afirma fără teama de a păcătui și de a fi taxați ca atare de către istoricii acestei epoci, că România în formatul actual este croită în întregime de către Securitate. Spionii sunt tăticii și tătucii acestor generații de români. Dacă ne este bine, dacă suntem mândri de statul în care trăim, dacă noi considerăm că acesta este un stat de drept, dominat de forța dreptului și nu de dreptul forței, dacă noi credem că România este independentă, că nu stă în patru labe în fața altor state și că știe să-și apere resursele materiale și umane, ei bine atunci, dacă trebuie să le mulțumim unora, trebuie să le mulțumim spionilor României. Ei sunt părinții fondatori.

Sorin Rosca Stanescu

 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Uncategorized

BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z: literatura română iese din manual și urcă pe scenă, în oraș

Published

on

By

București, 2026 – Cum ar arăta literatura pentru Bacalaureat dacă adolescenții n-ar mai fi nevoiți doar să o memoreze, ci ar putea să o joace, să o rescrie, să o transforme în muzică, mișcare, improvizație și conținut digital? BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z este un proiect de educație culturală inițiat de Asociația JG Victory of Art, care aduce literatura română din programa de Bacalaureat mai aproape de limbajul, întrebările și universul adolescenților de astăzi.

În perioada 15 august – 30 octombrie 2026, 100 de liceeni din 5 licee bucureștene vor participa la un program intensiv de educație culturală, coordonat de 16 profesioniști din domeniul artistic și al comunicării. Timp de 8 săptămâni, adolescenții vor lucra în ateliere interdisciplinare de actorie, muzică, scriere dramatică, improvizație, mișcare scenică și social media, transformând operele studiate pentru Bacalaureat în creații contemporane care vorbesc despre preocupările generației lor. De la comentariul învățat pe de rost la experiența trăită BAC IN MY MIND pornește de la o întrebare simplă: ce s-ar întâmpla dacă adolescenții ar avea voie să intre cu adevărat în literatura pe care o studiază?

În loc să reproducă mecanic interpretări și comentarii, participanții sunt provocați să privească textele prin propriile experiențe și să vorbească despre teme precum iubirea, libertatea, puterea și identitatea. Literatura devine astfel punct de plecare pentru improvizații, scene contemporane, soundtrack-uri literare și chiar conținut creat pentru TikTok și Instagram.

Proiectul își propune să transforme întâlnirea cu literatura română dintr-o obligație școlară într-o experiență artistică personală și colectivă. 100 de adolescenți. 5 licee. 16 profesioniști. Un oraș care devine scenă.

Echipa artistică și educațională reunește profesioniști din teatru, muzică, dramaturgie, improvizație, mișcare scenică și comunicare digitală: Radu-Florin Solcanu, Petru-Cristian Georoiu, Raluca-Ioana Robu, Ion Grigoraș, Sandra Boroghina, Lilian Cărăuș, Svetlana Gluhova, Robert-Aurelian Costin, Victor Cristian Dorian Ciutacu, Matei Lucaci-Grunberg, Alexandru Nagy, Ștefan-Andrei Huluba, Andrei-Sever Bârzan, Ioana-Alexandra Dragomir și Alexandra Luca.

Coordonarea artistică și managementul proiectului sunt asigurate de Maria-Julieta Georoiu, fondatoarea Victory of Art, cu 15 ani de experiență în dezvoltarea proiectelor de teatru și musical dedicate adolescenților. Literatura iese în oraș.

Una dintre componentele esențiale ale BAC IN MY MIND este ieșirea creației artistice din sala de curs și întâlnirea directă cu publicul. Pe 17 și 18 octombrie 2026, creațiile realizate de adolescenți vor avea primele reprezentări publice în Grădina Icoanei, transformând unul dintre spațiile cunoscute ale Bucureștiului într-o scenă deschisă. Proiectul va culmina cu un festival urban de trei zile, în perioada 23–25 octombrie 2026, la Teatrul Amzei, unde vor fi reunite creațiile celor cinci licee.

Evenimentele urmăresc să aducă împreună adolescenții, artiștii, profesorii, familiile și publicul bucureștean și să demonstreze că literatura clasică poate deveni relevantă pentru o generație crescută în mediul digital atunci când îi este oferită libertatea de a o descoperi prin propriul limbaj. Un proiect care își propune să continue BAC IN MY MIND este gândit ca prima ediție a unui festival anual, cu posibilitatea extinderii modelului în anii următori. În cadrul proiectului va fi realizat și un ghid de dramatizare, care va rămâne disponibil online și va putea fi utilizat de profesori, astfel încât metodologia dezvoltată în cadrul proiectului să poată continua și după încheierea acestei ediții.

BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z se desfășoară în perioada 15 august – 30 octombrie 2026, în București.

Organizator: Asociația JG Victory of Art – JG Victoria Artei

Website: www.victoryofart.com

Social media: https://www.facebook.com/ScoalaVictoryOfArt/?locale=ro_RO

E-mail: office@victoryofart.com

Telefon: 0757 058 310

Continue Reading

Uncategorized

De la rutine simplificate prin tehnologie la timp investit pentru ceea ce contează: Samsung deschide conversația despre SmartTime

Published

on

By

  • 52% dintre respondenții Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice;
  • 31% dintre utilizatorii de dispozitive premium ar investi mai mult într-un ecosistem conectat dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi;
  • Peste 100.000 de utilizatori din România folosesc SmartThings zilnic;

București, 24 august 2026 – Pe măsură ce tehnologia simplifică tot mai multe dintre rutinele zilnice, discuția despre eficiență merge firesc mai departe către modul în care alegem să investim timpul pe care îl câștigăm? De aici pornește SmartTime, o conversație care vorbește despre timpul eliberat cu ajutorul tehnologiei și investit în ceea ce contează pentru fiecare, de la familie și pasiuni la odihnă, entertainment sau timp pentru sine.

De la găsirea rapidă a unei informații la gestionarea activităților din casă, inteligența artificială și dispozitivele conectate au un rol tot mai prezent în rutina de zi cu zi. Pentru utilizatori, unul dintre beneficiile concrete este timpul: 52% dintre respondenții unui studiu realizat în comunitatea Samsung Members spun că folosesc AI pentru a economisi timp, 54% pentru a găsi mai rapid informațiile de care au nevoie, iar 48% pentru a-și optimiza activitățile zilnice.

Un ecosistem conectat care simplifică rutinele zilnice

Nevoia de eficiență se reflectă și în așteptările utilizatorilor de la tehnologie. Potrivit unui studiu Samsung realizat în rândul utilizatorilor de dispozitive premium, 31% dintre respondenți spun că ar investi mai mult într-un ecosistem de produse conectate dacă acesta i-ar ajuta să economisească timp în fiecare zi, iar 87% își doresc dispozitive care să le îmbunătățească productivitatea.

În ecosistemul Samsung, SmartThings conectează dispozitivele compatibile și permite gestionarea și automatizarea unor activități dintr-un singur loc. Astfel, diferite momente ale rutinei zilnice, de la spălarea hainelor și curățenia casei până la controlul dispozitivelor conectate, pot necesita mai puține intervenții din partea utilizatorului.

O mașină de spălat care își adaptează programul în funcție de nevoile utilizatorului, un aspirator robot care poate prelua o parte din rutina de curățenie sau posibilitatea de a controla mai multe dispozitive conectate din aceeași aplicație sunt exemple ale modului în care tehnologia poate reduce timpul și atenția acordate unor sarcini repetitive.

În România, peste 100.000 de utilizatori folosesc SmartThings zilnic, integrând deja dispozitivele conectate în propriile rutine.

Datele din comunitatea Samsung Members arată și cât de prezentă este deja inteligența artificială în ecosistemul personal al utilizatorilor: 95% dintre respondenți dețin un smartphone cu funcții AI, iar 96% consideră smartphone-ul dispozitivul care le aduce cele mai mari beneficii AI în viața de zi cu zi.

Timpul câștigat devine SmartTime

Timpul eliberat prin simplificarea acestor rutine este punctul de plecare pentru SmartTime: timpul pe care îl putem investi în ceea ce contează pentru noi. Timpul pe care nu îl mai alocăm unei activități repetitive poate deveni timp petrecut cu familia, pentru sport, o pasiune, odihnă, entertainment sau pur și simplu pentru relaxare.

SmartTime nu pornește, astfel, de la ideea de a face mai multe lucruri în timpul câștigat, ci de la posibilitatea de a alege cum vrem să îl folosim. Pentru fiecare persoană, această alegere poate arăta diferit, iar tehnologia conectată poate contribui la crearea acestui spațiu în rutina de zi cu zi.

„Tehnologia devine cu adevărat relevantă atunci când se integrează firesc în rutina oamenilor și le oferă beneficii concrete. Vedem din datele noastre că utilizatorii caută eficiență și modalități de a economisi timp, iar un ecosistem conectat poate simplifica o parte dintre activitățile pe care le gestionăm zi de zi. Prin SmartTime vrem să ducem conversația mai departe, către ceea ce putem face cu timpul astfel câștigat, fie că alegem să îl investim în noi, în familie sau în lucrurile care ne aduc plăcere”, a declarat Simona Panait, Director de Marketing Samsung Electronics România și Bulgaria.

Prin SmartTime, Samsung continuă conversația despre rolul pe care inteligența artificială, SmartThings și ecosistemul de dispozitive conectate îl pot avea în simplificarea activităților de zi cu zi. De la un singur dispozitiv la o casă conectată, tehnologia devine parte din rutină, cu un obiectiv care contribuie la mai puțin timp dedicat gestionării ei și mai mult timp disponibil pentru ceea ce contează.

Pentru mai multe informații despre SmartThings și ecosistemul conectat Samsung, accesați samsung.com/ro/smartthings.

Continue Reading

Uncategorized

Wawsome lanseaza campania „Cunoaste-ti drepturile” pentru a informa consumatorii despre dreptul la accesibilitate digitala

Published

on

By

  • 9 din 10 site-uri analizate de Wawsome prezinta probleme importante de accesibilitate digitala
  • Wawsome dezvolta parteneriate pentru educare si constientizare si invita organizatiile din societatea civila sa se alature demersului

Bucuresti, 18 August 2026– La un an de la intrarea in vigoare a obligatiilor privind accesibilitatea digitala pentru numeroase produse si servicii destinate consumatorilor, Wawsome lanseaza campania de informare „Cunoaste-ti drepturile”, prin care isi propune sa explice publicului ce drepturi are atunci cand intampina bariere in utilizarea site-urilor, aplicatiilor sau serviciilor digitale.

Campania se adreseaza tuturor consumatorilor, cu un accent special asupra persoanelor cu dizabilitati, si explica pe intelesul tuturor ce presupune legislatia privind accesibilitatea digitala, cum pot fi sesizate problemele intalnite si care sunt pasii pe care utilizatorii ii pot urma pentru a solicita remedierea acestora. Printre situatiile in care consumatorii pot solicita masuri din partea companiilor se numara posibilitatea de a utiliza un site doar cu tastatura, accesarea continutului de catre persoanele nevazatoare, afisarea clara a textului, precum si posibilitatea de a completa si transmite formulare online.

Utilizatorii pot transmite sesizarea direct operatorului sau furnizorului serviciului, la datele de contact indicate in declaratia ori informatiile de accesibilitate aplicabile. Mai mult, se pot adresa autoritatilor competente, in functie de tipul produsului sau serviciului si de cadrul legal aplicabil.

Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei (ADR) ofera informatii privind accesibilitatea si modalitatile de semnalare a problemelor la www.adr.gov.ro/accesibilitate-site-uri-web. Sesizarile din aria de competenta a ADR pot fi transmise la monitorizare.accesibilitateweb@adr.gov.ro.

„Accesibilitatea digitala nu este un beneficiu optional, ci un drept al consumatorilor. Prin aceasta campanie vrem ca oamenii sa stie ca pot solicita servicii digitale accesibile si ca au la dispozitie instrumente legale pentru a cere respectarea acestui drept. In acelasi timp, ne dorim sa construim, alaturi de organizatii si initiative din societatea civila, un demers de educare care sa aduca accesibilitatea mai aproape atat de utilizatori, cat si de companii. O societate incluziva incepe cu utilizatori informati”, declara George Onofrievici, CEO Wawsome.

Campania continua demersurile de educare si constientizare incepute de Wawsome prin analiza publicata anterior, potrivit careia 9 din 10 site-uri analizate prezinta probleme importante de accesibilitate digitala. Rezultatele au aratat ca, la un an de la aplicarea European Accessibility Act, exista inca un decalaj semnificativ intre cerintele de accesibilitate si experienta reala oferita utilizatorilor. Prin „Cunoaste-ti drepturile”, Wawsome muta accentul de la diagnostic catre informare si actiune, explicand consumatorilor ce pot solicita si cum pot semnala barierele intalnite.

Educatia privind accesibilitatea se construieste impreuna

In acest demers, Wawsome dezvolta actiuni comune de educare si constientizare alaturi de organizatii si initiative care cunosc direct nevoile si experientele persoanelor cu dizabilitati. Printre partenerii implicati se numara Consiliul National al Dizabilitatii din Romania si B Inclusive, primul festival de incluziune si accesibilitate din Europa de Est. Wawsome isi propune sa extinda in perioada urmatoare acest demers prin noi parteneriate cu organizatii si initiative din societatea civila.

„Intr-o societate digitala, imposibilitatea utilizarii serviciilor digitale, devine o noua forma de excluziune. Accesibilitatea digitala trebuie sa insemne acces real, nu doar conformitate formala. Pentru o persoana cu dizabilitati, imposibilitatea de a utiliza un site poate insemna imposibilitatea de a face o plata, de a completa un formular sau de a accesa un serviciu esential. Este important ca oamenii sa isi cunoasca drepturile, dar la fel de important este ca organizatiile sa inteleaga responsabilitatea pe care o au in eliminarea acestor bariere”, declara Daniela Tontsch, presedinte, Consiliul National al Dizabilitatii din Romania.

Incluziunea se vede in lucrurile simple, in momentele de zi cu zi in care o persoana poate participa, alege si decide singura. Digitalul face parte din viata noastra, iar atunci cand un site sau un serviciu online nu este accesibil, excluderea devine foarte concreta. Schimbarea incepe atunci cand ascultam experientele oamenilor si construim impreuna spatii, fizice si digitale deopotriva, in care fiecare persoana poate participa cu adevarat„, declara Marina Roxana Corneliu, fondator B-Inclusive.

Pe parcursul campaniei, compania va publica ghiduri practice si materiale video care prezinta situatii reale din viata de zi cu zi a persoanelor cu dizabilitati si modul in care accesibilitatea digitala le influenteaza accesul la servicii si activitati cotidiene. Campania va include, de asemenea, explicatii privind drepturile consumatorilor si recomandari privind modul in care pot fi formulate solicitari catre companii sau sesizari catre autoritatile competente. Prin aceasta initiativa, Wawsome isi propune sa contribuie la cresterea gradului de informare privind accesibilitatea digitala si la accelerarea adoptarii unor servicii digitale care pot fi utilizate in mod egal de toate persoanele, indiferent de abilitatile acestora.

Wawsome completeaza evaluarea automatizata a accesibilitatii prin audituri manuale, care permit testarea si analiza umana a scenariilor ce nu pot fi evaluate integral cu ajutorul instrumentelor automate. In continuarea acestui proces, Wawsome Accessibility Checker scaneaza rapid site-ul si genereaza un raport privind problemele identificate corelat cu criteriile WCAG (Web Content Accessibility Guidelines), standarde internationale care stabilesc cerinte pentru accesibilitatea continutului digital. La nivelul experientei utilizatorului, Wawsome Accessibility Widget ofera optiuni de adaptare a contrastului, dimensiunii si spatierii textului, animatiilor si navigarii, printr-o integrare simpla si personalizabila. Wawsome Accessibility Monitor urmareste periodic aparitia unor probleme noi, pentru mentinerea accesibilitatii in timp.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2025 RĂSPÂNDACUL.ro